Page 6 - 1960-03
P. 6

Pag. 2                                                                                                        DRUMUL S Q Q fA fâ M & M l

U tilizarea resurselor                                                                                                                                                                                                                                           Să îmbunătăţim

                      interne                                                              Recompensarea                         cei care au colectat cea măi ma­                                                                                                 educaţia patriotică
                                                                                              inovatorilor                        re cantitate de fier vechi.                                                                                                     şi internaţionalistă
rr Tri ca'draî întreprinderii noastre, u.      Prin folosirea părţilor vechi de ma­                                                                                                                                                                              a tineretului şcolar
                                            şini, de conducte şl piese de schimb        şi raţionalizatorilor                                                 NICU TRA1STARU
 tilizarea resurselor interne con-          la diverse lucrări de reparaţii, se fac,
 atituie un mijloc important pentru ob­     de asemenea, economii de peste 15.000       In ziua de 23 februarie a.c.,              Prin muncă voluntară                                Copilul                             de azi, cetăţeanut
 ţinerea de cît mai multe economii. De      lei anual. La fel prin folosirea rămă­
 aceea, an de an, sînt puse In valoare      şiţelor de materiale de construcţii, se     la sectorul de transporturi Ra-             Intr-una din zilele trecute,                             . -,
 alte şl alte resurse. Astfel, în anul      pot executa lucrări de mici proporţii,                                               muncitorii de la secţia strungă-
 1959, prin utilizarea resurselor Interne,  pînâ la o valoare de circa 30.000 lei       cova-oraşul Brad, s-au distri­           rie a Atelierelor centrale Griş-                     Consider participarea la 'discuţii*
 întreprinderea noastră a produs peste      anual.                                                                               cior, au hotărît ca în afara ore­                    le. privind educarea patriotică şi
 100 bucăţi haine din deşeuri, a înlocui!                                               buit prime inovatorilor şi raţio-        lor de program să contribuie la                     internaţionalistă a tineretului                                          demane :
 cu succes anumiţi coloranţi din im­           Colectivul de conducere al întreprin­                                             realizarea' unor lucrări urgente.                   şcolar ca o sarcină firească a
 port cu coloranţi indigeni. De aseme­      derii, studiind posibilităţile existente    nalizatorilor.                           Astfel, prin muncă voluntară, ei                    fiecărui învăţător şi "profesor, de­
                                            pentru utilizarea şl a altor rezerve in­                                             au strunjit unele piese necesare                    oarece prin mijlocirea ziarului
 nea, din piese şl părţi de maşini vechi,   terne, a prevăzut, în cadrul unui plan      Gheorghe Berîn'dei, ’de pildă,           pentru confecţionarea a două a-                     se pot răspîndi astfel repede, în
                                            de măsuri, obţinerea în acest an a                                                   parate de alimentare de la uzi­                     întreaga regiune, metodele bune
 a executat reparaţii bune la horduri,      următoarelor econom ii: 190.000 lei la      a primit suma de 500 lei pentru          na de preparare.                                    folosite de învăţători şi profesori    1784, eondusă de Eforia, Gloşca      2e nobil, de cinstit este să vor-
                                            cheltuielile de fabricaţie', 60.000 lei la                                                                                               în activitatea 'lor de educare a       şi Grlşam“ a fost să trezesc la      beşti copiilor, pe înţelesul lor,
 bazine, instalaţii de aburi şi apă, lat                                                inovaţia „Modificarea frînelor la           Gu multă însufleţire au muncit                   tinerei generaţii.                    elevi înalte sentimente pentru        despre partid, despre eroii săi,
                                                                                                                                 tinerii Ioan Griştiu, Petru Rusu,                                                         cei oropsiţi şi exploataţi            despre lupta pe care o duce as­
 din materialele de construcţii s-a reu­                                                autocamionul Gsepel fată de un­          Ioan Todea, Petru Mişcai şi                            In cele de mai jos -am să arăt     ţăranii iobagi din Munţii Apu­        tăzi partidul, pentru construirea
                                                                                                                                 alţii.                                              cum mă ocup de educaţia patrio­       seni, respect şi admiraţie faţă de    socialismului în patria noastră.
 şit ca prin muncă voluntară să se mă­                                                  ghiul sistemului de frînare“. Prin                                                           tică şi internaţionalistă a elevi­    capii răscoalei care au înfruntat     Am considerat o datorie, să-i fac
                                                                                                                                                                         1LIE VIŞA   lor predînd istoria.                  cruda şl sălbateca judecată a         pe copii să înţeleagă că numai
 rească capacitatea de depozitare a piei-                                               aplicarea acestei inovaţii s-a a'-                                                                                                 nobililor, pe de o parte, iar pe      datorită partidului, numai datori­
                                                                                                                                   Schimb de experienţă                                 Predau istoria la clasele V-VII    de altă parte, ură şi dispreţ         tă ajutorului frăţeso acor­
 lor crude, să se construiasă o remiză                                                  dus o îmbunătăţire simţitoare a                                                              şi vreau să spun de la început        faţă de duşmanii poporului. Nu        dat de Uniunea Sovietică, ei se
                                                                                                                                    Duminică, 28 februarie, cabi-                    că acord o mare importanţă mo­        mi-a fost uşor să fac acest lu­       bucură astăzi de cele mai fru­
                                                                                        frîneloTi          -                     netul de partid din Sebeş a or                      dului de a expune lecţia. Am a-       cru, dar cu cît a fost mai greu,      moase zile, că sînt îmbrăcaţi
                                                                                                                                 ganizat la Miercurea un schimb                      juns la concluzia că felul de a       cu atît a fost mai îmbucurător        mai bine, că se hrănesc mai bi­
pentru pompieri şi să se construiască       cheltuielile generale ale întreprinderii,   Pentru reducerea timpului de             de experienţă, la care au luat                      povesti al învăţătorului sau pro­     pentru mine. Am plimbat mai în-       ne, bă de doi ani învăţăm în
o baie pentru salariaţi.                    80.000 lei la recuperarea lînei şl                                                   parte toţi propagandiştii din ra­                   fesorului, felul de a şti să te       tîi imaginaţia copiilor prin          şcoală nouă, frumoasă şi spaţi­
                                                                                        lucru şl îmbunătăţirea Calităţii         ion şi lucrători ai Comitetului                     faci ascultat, joacă un mare rol                                            oasă, 'aşa cum sînt puţine în
                                                                                                                                 raional de partid. Gu această o-                    în însuşirea cunoştinţelor de că­     Munţii Apuseni, vorbindu-îe des­      regiunea noastră.
   Prin utilizarea deşeurilor de piei,      150.000 lei la cheltuielile de producţie,   pieselor, tov> Petru Groza, a ve­        cazle, propagandiştii din Miercu­                   tre elevi. De fapt, cînd poves­       pre luptele dintre răsculaţi şi
în anul 1960, vom crea o producţie au­      prin Introducerea unul nou proces de                                                                                                     teşti elevilor o lecţie, un eveni­    nobili, iar cînd am ajuns la             Poporul nostru construieşte as­
                                                                                        nit cu două propuneri de raţlo«          reai au prezentat cîteva lecţii                     ment istoric, nu orice fel de po­     prinderea prin trădare, a luf Ho­     tăzi, sub conducerea Partidului
                                                                                                                                 model, după care au urmat dis­                      vestire te Va ajuta să-ţi îndepli­    ria, Gloşca şi Crişan, vedeam         Muncitoresc Romîn, socialismul.
xiliară în valoare de circa 500.000 lei.    fabricaţie la piei impermeabile.            nalizare privind dispozitivele de                                                            neşti scopul care ţi l-ai propus;     clar pe feţele copiilor ce ură        Nu uit niciodată să amintesc co­
Prin această acţiune, întreprinderea va        In cursul lunii ianuarie a acestui ân    filtrare şi ştanţare, care au şi         cuţii.                                              Pe lîngă faptul că trebuie să te      neîmpăcată nutreau faţă de tră­       piilor că socialismul înseamnă
                                                                                                                                                                                     pregăteşti pentru lecţii, să cu­      dători. Gînd am explicat exe­         fericire şi bunăstare. De fiecare
Vărsa în fondurile statului pesta au fost deja obţinute economii de                     fost aplicate în practică. Drept             Brigada ştiinţifică                             noşti lecţia bine din punct de ve­    cuţia, am aşezat în faţa elevi­       dată, în orice împrejurare, am
                                                                                                                                            pe teren                                 dere al conţinutului, lucrul cel      lor un tablou mare ce înfăţişa        vorbit elevilor despre ceea ce
850.000 lei pe an. Suma aceasta n-ar fl peste 20.000 iei. Aceasta dovedeşte că          recompensă a primit suma de                                                                  mai important este felul cum ex-      pedeapsa capitală. Elevii priveau     este nou în ţara noastră, des­
                                                                                                                                    Tot duminică, brigada ştiinţi­                   pui materialii], felul cum ştii să    cu atenţie încordată, iar eu le       pre datoria fiecăruia de a învă­
depăşit 65.000—80.000 lei dacă nu s-ar măsurile luate şi puse în aplicare sînt          400 lei.                                 fică a Gasel raionale de cultu­                     captivezi pe elevi în aşa fel îneît   povesteam. Le-am vorbit în cele       ţa, de a lupta din răsputeri, chiar
                                                                                                                                 ră din Sebeş s-a deplasat în sa­                    în clasă să nu se audă decît          din urmă cum Horia, cu o ul­          cu riscul propriei vieţi, pentru
fi iniţiat acţiunea de valorificare a de­   eficace. De asemenea, succesul obţinut      In vederea executării octiiurl-          tul Deal, comuna Gîlnic, unde a                     scîrţîitul creioanelor. pe macu­      timă sforţare, în faţa călăului       viaţa nouă pe care o făurim noi
şeurilor prin confecţii.                    constituie garanţia că pînă la sfîrşltul                                             dat consultaţii celor peste 200                     latoare. Dacă elevii ascultă lec­     şî a miilor de oameni ce asistau      toţi, viaţă lipsită de grija zi­
                                                                                        lor la obîrloage pentru arcuri,          de cetăţeni. Pe marginea între­                     ţia cu pasiune, înseamnă că           la moartea lui, a rostit cuvin-'      lei de mîine.
                                                                                                                                 bărilor puse, s-au dat răspun­                      profesorul a reuşit să prezin­        iele pline de virtute şi mân­
   Prin înlocuirea de materii chimice       anului se vor obţine economii care vor      tov. Ioan Berindei a făGUt o ino­        suri pe teme agricole, medicale,                    te o lecţie izbutită.                 drie: „Mor pentru popor“.                Predînd fiecare lecţie, îmi stă
şl materiale diverse, cu cele existente     depăşi prevederile angajamentului co­                                                în legătură cu legalitatea popu­                                                                                                mereu în faţă gîndul că fac
în întreprindere, prin adaptări la pro­     lectivului nostru.                          vaţie prin care s-a redus timpul         lară, cu superstiţiile eto. Apoi,                      Gum procedez eu ? Gum caut            In lecţia următoare, copiii au     toate acestea pentru pregătirea
                                                                                                                                                                                     c3 prin lecţiile de istorie să in-    vorbit cu pasiune despre Horia.       noului cetăţean de mîine, iubitor,
                                                                                        de lucru ou 50 la sută. Pentru           brigada artistică de agitaţie a                     suflu copiilor sentimente patrio­     Gloşca' şi Grişan. Lecţia a fost      înflăcărat al patriei sale libere,
                                                                                                                                 casei raionale de cultură a pre­                    tice şi internaţionaliste, _respect   însuşită pe deplin.                   cu dragoste şi respect pentru
cesul tehnologic, la reţetele de fabri­     IiULIU DICD                                 această inovaţie, tov. Ioan Berin­       zentat programul „Colectiva în­                     şi admiraţie pentru eroii popo­                                             Partidul Muncitoresc Romîn şi
                                                                                                                                 floreşte“.                                          rului, pentru Partidul Muncito­          Un alt exemplu 'asemănător         clasa muncitoare, un construc­
caţie, se fac economii de circa 25.000      şeful serviciului plan                      dei a primit suma de 700 lei.                                                                resc Romîn, pentru patria noas­       celui arătat mai sus a fost şi        tor de nădejde al socialismului
                                                                                                                                                            CHIRUŢA FiLARET          tră socialistă ?                      „Anul revoluţionar 1848 în Ţa­        în Republica Populară Romînâ.
ie_i -a-n-u- al.      . !v. \ l ,           Fabrica „Vidra" din Orăştie                                 CORNEL TUDORAN                                                                                                     ra Românească şl Moldova".
                                                                                                                                                                                        De fiecare dată cînd 'redau                                                         Prof. I. DIACONESCU
                  ..                                                                                                                                                                 un moment istoric, o faptă is­           Pentru răscoala ţăranilor din
                                                                                                                                                                                     torică, sînt convins că ceea' ce      1907, m-am folosit de asemenea             Şcoala de 7 ani, comuna Certej,
                                -W3t-                                                   Contribuţia pionierilor                                                                      spân, cppjjl.or .este o realitate de  de material didactic care a con­
                                                                                                                                                                                     netăgăduit şi această convinge­       stat din fotografii şi diafilmul                           raionul lila
                                                         .v-»                              De oîteva zile, pionierii şî şco­                                                         re a mea face ca şi elevii să         „Răscoala ţăranilor din 1907“.
                                                                                        larii de la şcolile de 4 ani din                                                             trăiască emoţii pentru lecţie, în­    Diafilmul m-a ajutat în special       Cărţi apărute
                                                  Candidatul de                         satele Peţelca şi Găpud, raionul                                                             tocmai ca' mine. Astfel, sînt si­     să fixez în memoria elevilor mai
                                            partid Cornel Po-                           Alba, au întreprins o acţiune de                                                             gur că elevii au fost atenţi, şi-au   concret evenimentul. Elevii, a-       G. E. GLEZERMAN: Cele două faze
                                            pescu de la G.A.S.                          strîngere a fierului vechi. Nu­                                                              luat notiţe bune şi şi-au însuşit     lături de cuvintele care le ros­
                                            Petreşti îndeplineş-                        mai în cîteva zile, a fost aduna­                                                            bine lecţia'. De 'acest lucru _mă     team, vedeau în acelaşi timp şi             ale societăţii comuniste şi legile
                                            te funcţia de me-                           tă astfel cantitatea de 300 kg.                                                              conving 'de fiecare dată la’ fixa­    imagini din timpul răscoalei.
                                            canic-şef. Printr-o                         fier vechi la Peţelca, iar la                                                                                                                                                  transformării socialismului în co­
                                            judicioasă organi­                          şcoala din Găpud, circa 500 kg.                                                                                                       Gele de mai sus sînt doar un
                                            zare a muncii şi                                                                                                                                                               ăspect al problemei. Un alt as­             munism („Biblioteca populară de
                                            prin sprijinul acor­                           Pionierii Sorina Domşa şl
                                            dat echipelor do                            Francisd Pop din clasa IlI-a,                                                                                                                                                  marxism-leninlsm“).
                                            mecanizatori, el a                          Măria Opriţa şi Gheorghe Dom­
                                            reuşit să asigure                                                                                                                                                                                                          50 pag. — 0,85 lei.
                                            terminarea din timp                         şa din clasa IV-a de la şcoala
                                            a reparaţiilor la                                                                                                                                                                                                    V. 1. PROKOFIEV: Apariţia religiei
                                            toate tractoarele,                          din Peţelca', se numără printre
                                            maşinile şi unelte­                                                                                                                                                                                                        şl a credinţei în dumnezeu.
                                            le agricole. In acest                                Comisie de împăciuire acfivă
                                            fel, gospodăria de                                                                                                                                                                                                         120 pag. — 1,70 lei.
                                            stat din Petreşti va                           Gomisia de împăciuire care            zent, această comisie a rezolvat
                                            putea să înceapă în                         funcţionează pe lingă sfatul             un număr de 15 cazuri rămînînd                                                                                                  N, I. BEZUHOV: Culegere de proble­
                                            epoca optimă lucră­                         popular comunal Gurasada, ra­            ca în cel mai scurt timp să re­
                                            rile agricole din                           ionul Ilia. desfăşoară o intensă         zolve alte trei c’a'zuri înregistrate                                                                                                 me din teoria elasticităţii şi a plas­
                                            campania de primă­                          activitate pe linia soluţionării în      de c-urînd. Printre cei cărora li
                                            vară.                                       mod favorabil a' cererilor oame­         s-au rezolvat în mod favorabil
                                                                                        nilor muncii. Astfel, numai de Ia        cazurile ridicate în faţa comisiei
                                                                                        începutul anului şi pînă în pre-         de împăciuire, se numără şi tov.
                                                                                                                                 Valeria Gostea, Grăciun Gostea
                                                                                                                                 şi alţii. In această direcţie, me­

                                                                                                                                 rită a fi evidenţiată activitatea

                  Calendarul lucrărilor agricole                                                                                 tov. Aurel Iacob', preşedintele co­                 rea' cunoştinţelor. Scopul care       pect îl constituie viaţa poporu­      ticităţii.
                                                                                                                                 misiei, care se interesează în­                     mi l-am propus a fost atins.          lui sub conducerea' partidului        252 pag. — _10,20 lei.
                                pe luna martie                                                                                   deaproape de rezolvarea în mod                      Gîteva exemple de lecţii de a-        clasei muncitoare. Gîte jertfe nu
                                                                                                                                 favorabil a tuturor cazurilor,                      ceastă natură vor fi în măsură        se cunosc în viaţa Partidului Go-       Flora Republicii Populare Romb»
                                                                                                                                                                                     să convingă. Bunăoară, scopul         munist Romîn în ilegalitate, cîte     ne — voi. VII. Redactor princi­
                                                                                                                                                                    A. ANDRICA       principal pe care l-am urmărit        figuri de eroi care au înfruntat      pal acad. Tralan Săvulescu.
                                                                                                                                                                       corespondent  la lecţia „Răscoala populară din      teroarea fascistă. Gît de frumos,     664 pag. plus 108 planşe în afara
                                                                                                                                                                                                                                                                 textului — 37,50 lei pînzat.

   In această lună se» execută lu­          redarea coroanei. Tot cu această            spaliere. Se revizuiesc şl se com-       Lacrările de îngrijire                                                                                                          lemn pe o prelată aşternută lin­
crări de importanţă hotărâtoare             ocazie, se înlătură lăstarii săl­           plectează aracii de vie. Spre
pentru obţinerea de producţii                                                           sfîrşitul lunii, dacă timpul se în­                                                                                                                                      gă rădăcina pomilor.
mari şi de bună calitate.                   batici crescuţi pe tulpină şi din           călzeşte, se începe dezgropatul                                                                                                                                             Pentru combaterea muşchilor
                                            rădăoina pomului.                           şi tăierile la vii. Se controlează
                                                                                                                                                                                                                                                                 şi lichenilor se foloseşte selinon
      în c îm p                                Se continuă cu executatul gro­           materialul săditor pus la strati­        a livezilor de pomi                                                                                                             în concentraţie de 750 gr. la 100
                                            pilor pentru noile plantări sau             ficare. Se continuă cu îngrăşarea                                                                                                                                        litri apă. In lipsa acestui pro­
   Se continuă controlul şi se fac          pentru complectări de goluri. Da­           viilor, dîndu-se 20 tone bălegar,           Ţi'nînd cont de starea generală                  pomilor. Această operaţie favo­ ca lă 5 distanţă de 3 metri de              dus se poate folosi calaicanul în
lucrări de îngrijire a semănătu­            că timpul permite, se poate în­                                                      a livezilor din regiunea noastră                                                                                                amestec cu laptele de var în pro­
rilor de toamnă. O primă lucra­             cepe plantatul pomilor.                     200 kg. îngrăşăminte azotoase,           se constată că în majoritatea lor,                  rizează creşterea unui frunziş bo­ trunchi să se sape un şanţ cir­          porţie de 10 kg. calaican şi 3 kg.
re este grâpatul semănăturilor.                                                         300 kg. superfosfat şi 200 kg.           pomii au coroane neîormate şi
Ea se exeoută cu grape uşoare                  Se înlătură apărătorile făcute                                                    neechilibrăte. L’a unit pomi apar                   gat, a lăstarilor viguroşi şi a cular adîno de 70-80 de om. şi              de var nestins şi 87 litri apă.
de-a curmezişul rîndurilor. Prin            în toamnă contra rozătoarelor şi            sare pofasioă la ha.                     lăstari lacomi de lă bază coroa­                                                                                                Pomii atacaţi de făinare şi de
executarea acestei lucrări, se              se stropesc pomii cu ulei hor­                 Pe timp uscat, în pivniţe, se         nei iar la alţii apare periodici­                   mugurilor de rod bine dezvoltaţi să se încorporeze 100 kg. băle­
contribuie la menţinerea apei în            ticol în concentraţie de 5 la sută,                                                  tatea de rodire. Aceste stări se                                                                                                monilioză — cu excepţia piersi­
sol care este foarte necesară în            sau cu Selinon 0,75 la sută, sau            face al doilea pritoc al vinului         datoreso lipsei lucrărilor de în­                   pentru anul în curs.                  gar şi 3 kg. superfosfat.             cilor care se stropesc cu zeamă
cursul perioadei de vegetaţie. Pe           zeamă sulfocalcică în concentra­            şi se tratează vinurile care au          treţinere a livezilor de pomi.                                                                                                  bordeleză în concentraţie de 2
semănăturile dezrădăcinate, nu              ţie de 20 la sută. Piersicii se             tendinţă de îmbolnăvire.                                                                     In cazul cînd pomii nu au ro- ¦ Pomii din livezi care au fost               la sută — se stropesc cu zeamă
se lucrează cu grape. Ele se tă-            stropesc cu zeamă bordeleză în                                                       Lucrările de întreţinere                                                                                                        sulfocalcică în proporţie de 1
vălugeso. Pe semănăturile care              concentraţie de 2 la sută. Se face                                                      în livezile pe rod                               dit cîţiva ani la rînd, iar în mo­ bine îngrijiţi prezintă creşteri a-      parte zeamă ia 5 litri apă.
au ieşit slabe din iarnă, se a-             văruitul tulpinilor.
piică must de bălegar sau îngră­                                                        In g r ă d i n a                            Acum, la sfîrşitul iernii, este                  mentul cînd facem această tăiere nuale cu lungimi ce variază în­               G u. zeamă bordeleză în doză
şăminte chimice care să contri­                O lucrare importantă ce tre­             de legume                                necesar să se facă tăierea de                                                                                                   de 2 ia sută se combate pătarea
buie la redresarea lor.                     buie făcută în această perioadă                                                      corectare şi fructificare la pomi.                  găsim un număr foarte mare de tre 30-60 Gm., au mugurii de rod              cafenie a fructelor şi frunzelor,'
                                            este îngrăşatul pomilor. In acest                                                    Avînd în vedere că cei care exe­                                                                                                iar în concentraţie de 3 la sută
   Jn cazul cînd pe semănături              scop se va administra cîte 40-                                                       cută tăierile vor fi puşi în faţa                   muguri de rod, este absolut ne­ şi coroana bine formată. In a-              ciuperca care produce deforma •
saß în alte terenuri arabile stag­          50 kg. gunoi de grajd, 0,5-0,6                                                       rezolvării multor cazuri diferite                                                                                               rea frunzelor de piersic.
nează apa, se vor executa şăn­              kg. superfosfat, 0,3-0,4 kg. azo­                                                    de la pom la pom, vom prezenta                      cesar să îndepărtăm aproximativ cest caz, facem o uşoară tăiere
ţuleţe de scurgere sau gropi de             tat şi 0,3-0,4 kg. sare potasieă                                                     Gîteva din cele mai des întîlnite.                                                                                                 Pentru combaterea dăunători­
captare a apei.                             de fiecare pom.                             Se continuă instalarea răsad­                                                                25-30 la sută din ei. Odată cu de corecţie aplicînd asupra ra­              lor (păduchelui din San Jose,
                                            • In livezile pe rod se fac tăieri                                                      Unii pomi se găsesc în pe­                                                                                                   păduchele ţestos al prunului,
   Pe măsură ce terenul se zvîn-            de corectare a coroanei, de re­             niţelor calde şi semicalde. In           rioada de plină rodire cu coroana                   aceste tăieri, este necesar a se murilor anuale tăieri de scurta­           ouăle păduchilor de frunze),
tă, se face grăparea arăturilor             întinerire şi îngrăşare. In scopul          acest scop se face îngrijirea se­        deasă, cu crengi care se supra­                                                                                                 stropirile de iarnă se fac cu ulei
de toamnă. Se împrăştie îngră-              îngrăşării se dă 80-100 kg. bă­             mănăturilor din răsadniţe şi se          pun şi se întretaie şi cu multe                     îngrăşa terenul de sub coroana re, la 5-8 ochi pentru a le trans­           mineral horticol în doză de 5
şămiotele organice şi minerale şi           legar 1,5—2 kg. azotate şi 1 kg.            însămânţează ardeiul, vinetele,          uscături. Din această cauză,                                                                                                    la sută sau cu seminon în doză
se introduc sub brazdă, odată                                                                                                    frunzişul şi fructele sînt mărunte                  pomului cu 100-200 kg. bălegar forma în ramuri roditoare. r                 de 750 grame la 100 litri apă.
cu arăturile ce se execută pe te­           sare potasieă pentru fiecare pom.                                                    şi puţine, creşterile anuale re­
renurile care n-au fost arate din                                                       ţelina, tomatele.                        duse iar mugurii de rod sînt slab                   bine putrezit. In cazul cînd dis­        Dacă pomii din livadă sînt vl-
toamnă. Aceste arături se gră-              Ingrăşămîntul se va încorpora                                                        dezvoltaţi. In această situaţie,                    punem şi de îngrăşăminte chi­         guroşi, au creşteri anuale mari,
                                            odată cu săparea în jurul pomi­             La timpul potrivit se face re-           tăiem ramurile nefolositoare şi                     mice, vom da şi cîte 2,5 kg. super­   dar nu rodesc, vom face tăieri
pează în ziua în care au fost               lor. In cazul cînd bălegarul lip­                                                    facem cum se mai spune „lumi­                       fosfat, un kg. azotat de amoniu,      uşoare de rărire. Lor nu le vom
                                                                                        picatul răsadurilor de legume            narea coroanei“ sau tăierea de                      şi 0,5-1 kg. cenuşă la fiecare        aplica îngrăşăminte, cu excepţia
executate.                                  seşte, se dublează cantitatea de                                                     corecţie. Se taie în primul rînd                    pom.                                  superfosfatului care'se va da în'
                                            îngrăşăminte chimice.                       timpurii, însămânţate în luna fe­        ramurile uscate apoi acelea care
   Se începe semănatul la cultu­                                                                                                 stîojeneso 'dezvoltarea ramurilor
                                               Se face stropitul pomilor cu             bruarie.                                 bine plasate, avînd grijă ca tă­                    La pomii bairînî său lă cel că- cantitate de 2-3 kg. sub coroană
rile de grîu de primăvară, orz.             aceleaşi produse şi în aceleaşi                                                      ierea s-o facem la inel, fără să
                                            cantităţi ca şi în livezile tinere.         In cîmp se stabileşte locul cul­         provocăm aşchierea. Netezim a-                      re dau semne de îmbătrînire pentru a' stimula formarea' rodu­
ovăz,- mazăre, borceag, lucernă,
                                                                                        turilor de legume şi se face             poi cu briceagul şi ungem tăie­                     timpurie, vîrful ramurilor de lui. In felul acesta, hrana va' fi            Lucrări de Întreţinere
trifoi. Ea semănat se vor folo­                                                                                                                                                                                                                                     în livezi tinere
                                                                                        transportul gunoiului care se va         tura cu vopsea sau mastic. Vîr-                     schelet sînt uscăte. La ei se ob­ împinsă către mugurii de rod.
si seminţe din cele mai voloroa-
                                                                                        încorpora în sol, odată cu ară­          furile ramurilor rămase se scur­                    servă tendinţa de reînnoire a co­ O verigă importantă în com­               Se fac tăieri de formare şî co­
se, care au fost tratate contra
                                                                                        tura de primăvară.                       tează în lemn de. 2-3 ani, făcînd                   roanei cu ajutorul lăstarilor la­ plexul agropomicol în această             rectare a coroanei cu scopul
                                                                                                                                                                                     comi. Această înseamnă oă po­ perioadă în livezile de pomi este
                                                                                                                                 totodată o uşoară reîntinerire 'â
                                                                                        Se repară utilajul de irigat şi                                                              mii au rădăcinile sănătoase şi        combaterea1bolilor şi dăunători­      de a se da o creştere e-
                                                                                                                                                                                     dacă intervenim la timp ei pot        lor. Pomii fiind lipsiţi de frunziş,
                                                                                        se revizuiesc canalele de iriga­                                                             fi readuşi la' starea de fructifi­    suportă mai bine tratamentele iar     gală aramurilor şi pen­
                                                                                                                                                                                     care, prelungîndu-se puterea de       soluţiile cuprind mai bine coroa­
                                                                                        ţie. Se însămînţează direct în                                                               rodire cu 10-15 ani şi chiar mai      na pomilor. In regiunea noastră,      tru a construi un schelet so-:
                                                                                                                                                                                     mult. Lor le aplicăm o tăiere de      omizile produo primăvara' în
                                                                                        cîmp. rădăcinoasele, spanacul,                                                               reîntinerire îndepărtînd după caz     multe centre pomicole pagube          lid capabil să reziste vînturilor,
                                                                                                                                                                                     jumătate din lungimea . ramuri­       însemnate. Omiziiui se execută
                                                                                        salata, ceapa, ridichele de lună                                                             lor socotite de la punctul de jos.    în această perioadă culegînd cu       şi să susţină recolta în anul vin
                                                                                                                                                                                     Dacă pe aceste ramuri sînt lăs­       ajutorul prăjinilor despicate la
                                                                                                                                                                                     tari lacomi, vom căuta să-i ale­      vîrf sau cu mîna, cuiburile de        tor. Tot prin aceste tăieri se cau­
                                                                                                                                                                                     gem pe cei mai bine situaţi pen­      omizi situate pe' frunze uscate.
                                                                                        şi se pun cartofi la încolţit                                                                                                                                            tă a forma şi menţine un număr,

                                                                                        pentru obţinerea de culturi tim­                                                                                                                                         cît mai mare de ramuri scurte

bolilor. Se grăpează trifoiştile                                                        purii.-                                                                                                                                                                  roditoare, care să îmbrace ra­
şt lucerniştile. Se îngraşă şi se
                                            în vie                                      Dacă terenul este suficient de                                                                                                                                           murile principale pe toată lungi­

                                                                                        zvîntat se poate planta arpagi­                                                                                                                                          mea lor. Lucrările de stropiri şi

grăpează păşunile şi fîneţeie.                   Se continuă cu desfundatui şi                                                                                                       tru a forma un schelet normal In afară de cuiburile de omizi,               igiena culturală se fac ca şi Ia
                                            , organizarea terenului pentru noi­
      în livezi                                                                         cul, usturoiul şi semincerii de                                                                                                                                          livezile pe rod.
                                             le plantaţii şi se execută gropi­
                                             le-pentru complectarea golurilor.          rădăcinoase, varza, ceapa şi                                                                 al noii coroane, ăplicind şi ăsus în coroana pomilor mai ales la                              Ing. D. PRICA

                                                                                        sfecla.                                                                                      pra acestora scurtări la o treime măr şi păr, se găseso ouăle di­                             Ing. GH. LEFTER

? Irî livezilei îmeSe se continuă Se continuă cu reparaţiile                                            Staţiunea experimentală                                                      din lungimea lăstarilor anuali. feritelor insecte. Acestea se. ră-          Staţiunea experimentală
gu tăienÎ^TpiălFfei formarea şi co- spalierelor şi se instalează noi                                                                                                                 Concomitent cu aceasta este bine 'zuiesG cit ajutorul unui cuţit dej
                                                                                                   ' hortiviticolă —: Geoagiu                                                                                                                                                      pomicolă Geoagiu
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11