Page 9 - 1960-03
P. 9
Rcq! Deva 1
tyi*ic-<Ao- PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, IIN1Ţ1-VĂI
Pentru dezvoltarea sectorului z o o te h n ic
în gospodăriile a g r ic o le c o le c tiv e
în dorinţa de a dezvolta continuu lînă semifină, ne-am propus să reali realizării acestor cantităţi, vom cultiva
sectorul zootehnic în gospodărie, noi zăm de la fiecare oaie cantitatea pre cu porumb-siloz o suprafaţă de 17 ha.
colectiviştii din Apoldu de Sus ara văzută în chemarea la întrecere. Porumbul pentru siloz îl vom recolta
primit cu mult entuziasm chemarea la — In baza prevederilor planului de în faza de coacere lapte-ceară. De pe
Anul Xil Nr. 1614 Joi 3 martie 1960 I 4 pagini 20 bani întrecere lansată de vecinii noştri din Răspunsul fiecare hectar cultivat cu porumb-siloz,
^riia'jT!^iL«iv;yy2gTy^fy*frFBt^ ivm»*i Clinic. Pentru realizarea obiectivelor colectiviştilor vom realiza, cîte 55.006 kg. masă verde.
stabilite în chemarea la întrecere, noi din Apoldu de Sus
Contribuţia tineretului vom lua anul acesta o seamă de mă la chemarea Asigurarea
suri care să asigure dezvoltarea cre colectiviştilor construcţiilor
şterii animalelor. Iată ce ne propunem din Cîlnic
să realizăm anul acesta s Pînă la data de 30 mai, vom ter
mina construcţia grajdului începută a-
Creşterea numărului nul trecut, cu o capacitate de 65 ca
pete. Vom realiza, cu 15 zile înainte
Brigăzile de tineri din bazinul tin nr. 2, care este patronată de animale producţie, vom vinde sfatului întreaga de termenul stabilit, construcţia celor
carbonifer al Văii Jiului aduc de tineret, au fost elaborate — Avînd în vedere faptul că la ora cantitate de lapte de vacă şi 70 la sută 3 silozuri turn prevăzute în planul de
o Contribuţie însemnată la în peste plan, de Ia începutul a- actuală numărul de bovine de care
deplinirea ritmică a planului de nului şi pînă acum, aproape dispune gospodăria colectivă (68 ca din laptele de oaie (transformat în producţie. De asemenea, vom construi
extracţie a cărbunelui. Prin 10.000 tone de oţel, iar brigăzi pete), este mult prea redus faţă de
folosirea unor metode de mun le de tineret de la laminorul posibilităţile noastre economice, pînă brînză). un apeduct pe o distanţă de 1.200 m.
că mai productive, ei au ex bluming au dat peste plan mai la finele anului vom mări numărul
tras de Ia începutul anului şl mult de 5.000 tone de laminate. de bovine la 130 capete, din care 65 — Pentru fiecare 100 ha. teren a- în scopul alimentării cu apă a anima
pînă în prezent peste 10.000 vaci de lapte. Acest lucru îl vom rea
tone de cărbune peste plan. In multe localităţi din regiu liza prin cumpărarea de animale, mai gricol, vom vinde statului 6.000 kg. lelor.
In fruntea întrecerii s-au situat nea Hunedoara, tinerii au or ales vaci de ’apte, şi prin creşterea
tinerii mineri din brigăzile con ganizat acţiuni de masă pen tineretului bovin. came. — Prin folosirea resurselor locale
duse de Ioan Cîşlaru, Ştefan tru colectarea fierului vechi. Cei
Mihai, Gh. Timar, Remus Cos- de la exploatarea minieră Lo- — Vom creşte la fiecare 100 ha. te — Ţinînd seama de faptul că în şi prin efectuarea unui număr cît mai
ma, Aurel Cristea şi altele, ca nea au strîns de la începutul ren agricol, cîte 125 oi, toate cu lînă
re aiţ extras între 600 şi 1.300 anului şi pînă acum 8 vagoane semifină. gospodăria noastră este introdus sis mare de zile de muncă voluntară, vom
tone de cărbune mai mult de de fier vechi. Brigăzile utemis-
cît prevederile planului. Aces te de muncă patriotică din O- — La fiecare 100 ha. teren arabil temul de alimentaţie raţională a ani reduce cu peste 30 la sută preţul de
te brigăzi au realizat un ran răştie au organizat o lună a vom creşte cîte 55 porcine.
dament ce depăşeşte 5 tone de colectării fierului vechi. In în malelor şi că Îngrijitorii-mulgători sînt cost al construcţiilor planificate.
cărbune pe fiecare post. treaga regiune tinerii au co — Toate animalele de productivitate
lectat anul acesta peste 1.700 scăzută le vom înlocui cu animale de retribuiţi în raport cu producţia reali •A-
•A- tone de fier vechi. mare productivitate. zată, pentru viitor ne propunem să gă
Sîntem convinşi că realizarea obiec
Printr-o mai bună organiza Răspunzînd chemării Sfatu — Printr-o îngrijire atentă şi hrăni-
re a fiecărui loc de muncă, lui popular al oraşului Hune rea raţională a vacilor de lapte şi a sim noi metode care să ducă la cre tivelor ce ni le-am propus va contri
brigăzile de producţie ale tine doara, peste 600 de tineri din oilor, vom asigura o producţie de cel
retului de la Combinatul side acest oraş au participat, în şterea productivităţii animalelor şi la bui la creşterea bunăstării colectivişti
rurgic Hunedoara au realizat ultima săptămînă, la numeroa
stimularea celor care le îngrijesc. lor noştri, la aprovizionarea muncito
Asigurarea bazei rilor de la oraşe cu tot mai multe
furajere produse animale şi, în acest fel, la
întărirea alianţei dintre clasa munci
— Vom însiloza pentru fiecare bo toare şi ţărănimea muncitoare.
Comunista Raveca Suciu lucrează la secţia de răsucit a Fi vină cîte 8 tone nutreţuri, iar pentru CONSILIUL DE CONDUCERE
laturii Lupeni. Ea îşi depăşeşte în fiecare lună norma cu 25—27 vacile de lapte cîte 12 tone. In scopul al pospodăriei agricole colective
la sută. In cinstea zilei de 8 Martie, ea s-a angajat să depă
şească şi mai mult norma zilni că, să dea produse de calitate -m -
superioară şi să obţină indici ridicaţi în folosirea maşinii de anul acesta indici mai mari se acţiuni de curăţire şi înfru puţin 2.500 litri lapte pe cap de vacă Au început însâm întărîle
răsucit fire. de utilizare a agregatelor faţă museţare a oraşului şi a între furajată şi 46 litri lapte pe cap de de prim ăvară
de anul trecut. La oţelăria Mar prinderilor. oaie. In ceea ce priveşte produoţla de
In clişeu : Raveca Suciu, în faţa maşinii de răsucit fire.
-------- ----------sîîjjsî:------------------
Amia! - 658.C®© Iei To va ră şe le n o a stre : Profitînd de timpul favorabil o suprafaţă de peste
economii la preţul de cosi din ultimele zile, colectiviştii din cele trei prevăzute în
t BIBLIOTECARA i4 *#-» Şoimuş, au început însămînţă- producţie. Insămînţar
Secţia tîmplărie a întreprin că preţul de cost al produselor rile de primăvară. In cursul zilei t-o cu semănătoarea
derii de industrie locală „I. C. cu 9,5 la sută, deci cu 1,5 la de ieri, ei au însămînţat cu ovăz animală, pe un te
din toamnă prin ar
Şi acum îşi aduce aminte cum rite acţiuni de popidarizare şi ţieze pe cei mai activi cititori,
a organizat pentru întîia dată o răspîndire a cărţii. In anul a- bibliotecara Livia Pascu se o-
seară literară. Consultase din cesta şi-a propus să munceas preşte asupra tov. Maria
timp materialul, se sfătuise cu că în aşa fel ca fiecare sătean Schiau, Virgil Suciu şi a alto
cei care aveau să citească, în ra care citesc cel mai mult.
fine, totul era pregătit. Singu WMM-
Frimu“ din Orăştie are în pre sută mai mult decît sarcina rul lucru cu care nu se împă- S-ar mai putea spune şi alte In afară de faptul
zent cea mai mare pondere în planificată. Aceasta înseamnă t ca erau emoţiile de care fusese lucruri frumoase despre activi că depăşeşte planul
planul producţiei globale al în că .secţia tîmplărie va realiza | cuprinsă. Ii era un fel de tea tatea pe care o desfăşoară bi lunar cu 8—10 Ia
treprinderii. Este adevărat că pînă la sfîrşitul anului o eco bliotecara din Galda de Jos. sută, tovarăşa Pa-
aici se realizează şi cele mai nomie de 658.000 lei, deci cu mă că prima acţiune în scopul Ea face parte din formaţiile ar raschiva Şchcau.
mari economii. Dar tot atît de 103.000 lei peste sarcina plani popularizării şi răspîndirii căr tistice ale căminului cultural muncitoare in secţia
adevărat este că aici sînt po ficată. ţii in mitocul ţăranilor mun şi în plus este membră a Co croi a fabricii „Ar
sibilităţi de a se obţine econo citori din Galda de Jos nu se mitetului comunal U.T.M., un deleana” din Alba
mii şi mai însemnate. La a- Pentru a asigura îndeplinirea va bucura de succes. Chiar şi de de asemenea munceşte cu
ceastă concluzie am ajuns ur angajamentului luat ne-am pro după ce s-a terminai seara li dragoste şi pricepere.
mărind dezbaterile ce au loc pus să luăm o serie de măsuri. terară, Livia Pascu, bibliote
in coloanele ziarului „Drumul Astfel în scopul folosirii la cara, nu şi-a putut da încă bine V. ALBU i
socialismului“ la rubrica „Va maximum a deşeurilor vom
loarea unui procent“. înfiinţa o secţie de confecţio seama dacă a avut sau nu e- r™
nat lăzi pentru ambalajul sti ficacitate. Abia In'zilele urmă
La prima vedere, valoarea u- clelor. După calculele noastre, toare, clnd a văzut că la biblio
tecă vin tot mai mulţi ţărani
muncitori, a început să-i vină
nui procent ţi se pare neîn din deşeurile de material lem inima la loc şi să constate că LIVIA PASCU Expoziţie de lucruri lulia, obţine şi în
semnată. Dar nu-i chiar aşa. nos, putem confecţiona pînă seara literară a avut un efect de mină semnate economii
Iată, de pildă, ce a reieşit din- la sfîrşitul anului 50.000 lăzi. de piele.
tr-un calcul al nostru. Pentru O altă măsură este aceea că pozitiv. Aceasta a fost la în
acest an, în sarcina de plan a pentru reducerea consumului
secţiei tîmplărie se prevede re specific de material lemnos vom ceput. In cinstea zilei de 8 Martie
ducerea preţului de cost cu 8 trece la confecţionarea de pie
la sută ceea ce înseamnă rea se mărunte numai din deşeuri, Livia Pascu a organizat de să devină un cititor pasionat
lizarea unei economii anuale care sînt mai puţin costisitoa al bibliotecii. Făcînd bilanţul Ia Petroşani s-a deschis o expo
de peste 500.000 lei. re. îmbunătăţirea procesului de atunci şi alte seri literare, a muncii desfăşurate de la înce- i ziţie de confecţii şi lucruri de 9
încleiere la gherghefuri, folo ţinut recenzii, a antrenat tine putui anului şi pînă în prezent m5nă_ Expozitia c n p M e aproa.
Rezultatele obţinute în pri sirea la maximum a benzilor ¦5tS5Ar.
mele două luni din acest an, de şmirghel pentru şlefuitul rii să participe la concursul se poate constata că rezulta- j 1 D , , ,.
ne arată însă că în secţia tim- băncilor şcolare, întinderea la tele obţinute sînt bune. Au fost ^ Pe 200 de articole confecţionate
plărie preţul de cost al produ toate operaţiunile a chitului de „Iubiţi cartea“.
selor se poate reduce cu mai ulei cu un dispozitiv mai larg, ...La biblioteca din Galda înscrişi 290 de cititori care au j de femei din localitate cu con-
multe procente. Spre exemplu, citit 1.869 cărţi şi broşuri, au f cursul absolventelor cursurilor
în luna ianuarie preţul de cost sînt de asemenea imăsuri care de Jos a venit în toamna anu fost aprovizionate cu cărţi cele t de croitorie ale comitetului de fe
a fost redus cu 8,5 în loc de lui trecut. Nu mai lucrase în a- 10 cercuri de citit, a organizat j mei Petroşani.
8 la sută cît eră planificat, ob- vor reduce în mod considera ceastă calitate. Dar nu se te două seri literare, a ţinut re- ş
ţinînd astfel în plus o econo
mie de 21.000 lei. bil consumul specific de fur mea de noua muncă. La înce- cenzii pe marginea romanelor ?
In urma dezbaterilor din co nir, clei, chit, şmirghel etc. | put a fost mai greu. Cititori nu „Desculţ“ de Zaharia Stancu t ALEGERI SINDICALE
| avea prea mulţi. In fiecare zi şi „Mama“ de Maxim Gorki, *
loanele ziarului „Drumul so PETRU VĂDUVĂ * chibzuia cum să procedeze au fost înscrişi la concursul
cialismului“ privind valoarea u- secretarul organizaţiei de bază | pentru a atrage mai mulţi oa- „Iubiţi cartea“ 30 de tineri din iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
nui procent am analizat din P.M.R. de ta f.I.L. „I. G. Frimu" f meni la bibliotecă. Ajutată tre care 7 au devenit purtă Ales jentm a 6-a oară oară preşedinte al comitetului noului organ din secţia I-a fur
sindical de secţie. nale a Combinatului siderurgic
nou posibilităţile de care dis Orăştie • fiind de directorul căminului tori ai insignei „Prieten al De curând, la sectorul de fo din Hunedoara, a scos în eviden
ţ cultural, tov. Aurel Păcurar, raj Bărbătem din cadrul între GR. GOANŢA ţă faptul că faţă de anii 1957—-
punem pentru a realiza eco \ a început să organizeze dife- cărţii“ etc. * prinderii de explorări Lupeni, 1958, în anul 1959, activitatea
6 ¦*«•< muncitorii, tehnicienii, inginerii corespondent sindicală în această secţie s-a
nomii şi mai mari. Pe baza a- Clnd este vorba să eviden- j şi funcţionarii, s-au strîns în a- îmbunătăţit simţitor, datorită în
3- dunare generată pentru a alege La sectorul turnătorie drumării mai substanţiale primi
cestei analize muncitorii din *u*•&’ «fi—* noul comitet sindical de secţie. tă din partea biroului organiza
Din darea de seamă prezentată, Adunarea sindicală de dare de ţiei de bază P.M.R. Acest lucru
secţie s-au angajat să redu- a reieşit faptul că planul de pro seamă şi alegeri ce a avut loc se reflectă de altfel şi în rezulta
ducţie pe anul 1959 a fost înde zilele trecute la sectorul turnă tele obţinute în producţie: depă
U, plinit în proporţie de 105,8 la torie al uzinei. „Victoria“ Călan, şirea planului anual de produc
fii sută, iar la preţul de cost s-au a fost deosebit de rodnică. Mun ţie cu 2,68 la sută şi sporirea
?! realizat economii în valoare de citorii, tehnicienii şi inginerii productivităţii muncii cu 0,28 la
839.417 lei. De asemenea, în lu participanţi la această adunare, sută.
In piaţa Stalin din oraşul Furnalistu! Ale na ianuarie a. c. s-au realizat e- au criticat cu tărie lipsurile ce
Deva, a sosit ieri după-amiază xandru Comşa este conomii în valoare de 91.159 lei. lor două comitete de secţie (exis Participanţii la adunare au
„Ştafeta 8 Martie“ a femeilor fruntaş în produc tente înainte de alegeri): turnă scos la iveală o serie de lipsuri
din regiunea Timişoara, orga ţie la secţia Il-a La discuţii pe marginea dării torie şi montaj, în organizarea ce s-au manifestat în activitatea
furnale a C. S. Hu de seamă, s-au înscris un număr întrecerii socialiste, în preocupa vechiului comitet şi au făcut
nizată in cinstea celei de-a 50-a nedoara. Timpul li de 19 tovarăşi. Ei au arătat că rea pentru îmbunătăţirea calităţii propuneri preţioase pentru în
aniversări a Zilei internaţionale ber, clnd nai se du îndeplinirea şi depăşirea planu produselor şi reducerea rebutu lăturarea lor. Aşa, de pildă, to
ce la cinematograî lui de producţie pe anul trecut, rilor, făcînd totodată propuneri varăşul Constantin Toma, a a-
a femeii. La sosire, tov. Flori- sau la vreun spec a fost o urmare a faptului că preţioase pentru munca noului
ca Nichita a dat citire mesaju locurile de muncă au fost mai organ.
lui femeilor din regiunea Ti tacol, el şi-l petrece bine organizate şi mai bine a-
provizionate cu materiale. De a- Adunarea a ales un comitet
mişoara. • sindical pentru ambele secţii.
Totodată, au sosit şi ştafetele Din noul comitet fac pajte to
celor opt raioane ale regiunii varăşii Francisc Varadi, Iosif
noastre cit şi ştafeta femeilor
cu multă plăcere în semenea, iniţiativa brigadierului Gontesi, ing. Adolf Schenbergher răiat că pentru îmbunătăţirea
din oraşul Hunedoara. locuinţa sa confor Dumitru Piţigoi, de a se fora un şi alţii'. activităţii social-culturale, este
tabilă, împreună cu metru peste plan de către fiecare (Tu cîfeva zile mai înainte, a necesar ca pe viitor comitetul
Tov. Ileana Bâlănoiu, din soţia şi cei doi co muncitor în fiecare lună, a avut sindical să organizeze conferinţe
oraşul Leva, a dat apoi citire pil. un rol deosebit de important. A- avut loc şi adunarea generală a pe teme sociale, de educaţie şi
mesajului de salut al femeilor ceastă iniţiativă — au arătat grupei sindicale de la sortimen ştiinţifice. Ştelian Tăgîrţă, a
tul radiatoare. Ga organizator
al grupei sindicale de la acest
din regiunea Hunedoara către mai mulţi vorbitori — este una sortiment a fost ales tov. Viorel propus de asemenea, prelungi
Consiliul naţional al femeilor din metodele cele mai practice Avram. rea platformei de descărcare a
din R.P.R. de aplicat în întrecerea sociali furnalului nr. 3, pentru asigura
stă, în ramura forajului de pros I. CRAŞCA rea desfăşurării muncii în con-
„ştafeta 8 Martie“ purtind pecţiuni. GH. SPERIOSU djţiuni mai bune.
mesajele de salut ale femeilor
din regiurvle Hunedoara şi Ti In unanimitate de voturi, mun corespondenţi IL1E DUMITRU
mişoara va fi predată la Si citorul sondor Dumitru lacobe-
biu, unei delegaţii de fcir'-f din squ, a fost ales pentru a 6-a Propuneri preţioase 1 1' corespondent
regiunea Stalin.
Darea de seamă prezentată la
adunarea sindicală de alegere a
