Page 5 - 1960-03
P. 5

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VAI                                          — Sg*"

                                                                                                                                                               ffa s i                                                         J U '-L

                                                                                                                                                       o Utilizarea resurselor interne                      Comunistul Eu­
                                                                                                                                                                                                         gen Karpati este u-
                                                                                                                                                                        (pag. 2-a);                      nul dintre cei mai
                                                                                                                                                                                                         buni strungari de
                                                                                                                                                       • Agitaţie vizuală vie şi con­                    la atelierul mecanic
                                                                                                                                                                                                         ai minei Vulcan. El
                                                                                                                                                       cretă            (pag. 3 -a );                    execută piese de bu­
                                                                                                                                                                                                         nă calitate, îşi în­
                                                                                                                                                       o Răspunsurile lui N. S. Hruş-                    grijeşte bine maşi­
                                                                                                                                                                                                         na ajută pe to­
                                                                                                                                                       ciov la întrebările ziariştilor în ca­            varăşii de muncă.

                                                                                                                                                       drul conferinţei de presă de la Dja­                 In clişeu : Comu­
                                                                                                                                                                                                         nistul Eugen Kar­
                                                                                                                                                       karta            (pag- d-a) ;                     pati, măsurînd di­
                                                                                                                                                                                                         mensiunea unei pie­
                                                                                                                                                       c Ce ascundetărăgănarea trata­                   se pe care o exe­
                                                                                                                                                                                                        cută.
                                                                                                                                                       tivelor Conferinţei tripartite de la

Anul XII Nr. 1613                              Miercuri 2 martie 1960                                       4 pagini 20 bani                           Geneva           (pag. 4-a).

                                                                                                            FIER VEGHI PENTRU OTELARII

 Un nou funicular                    angajamentul să termine in­          L"; înfrumuseţarea                Contribuţia ceferiştilor                   Peşteana şi loan Bogdan din                                   In ValgMâ Jiului ¦• ‘
                                     stalarea acestui utilaj pînă în                                               din Subcetate                       Hăţăgel. Drept rezultat, la se­
   La Întreprinderea forestie­       ziua de 5 martie, cu patru zi­              comunei                                                               diul G.A.G. din Demsuş şi la                     După două luni de întrecere
ră Orăştie se desfăşoară din         le înainte de termenul plani­                                             Urmînd exemplul ceferiştilor            şcoala elementară din Stei au
plin activitatea pentru meca­        ficat.                                Răspunzînd chemărilor sfa­       din Simeria, comuniştii şi ute-            fost depozitate mai mult de                      0 16.466 tone cărbune peste plan
nizarea muncii în parchete.                                             turilor populare din Teiuş şi       miştii din cadru! depoului                 3.400 kg. fier vechi.                            H 2.724 tone cărbune cocsificabil peste plan
In cursul zilei de ieri, spre           Prin darea în funcţiune a       Stremţ, cetăţenii, în frunte cu     G.F.R. Subcetate, împreună cu
exemplu, la parchetul Grădiş­        acestui utilaj, se va realiza o    deputaţii, au trecut Ia desfă­      cei de la întreţinere, au organi­          In alte sate ale raionului                               Ia sectorul Iii al minei Lupeni
te a fost instalat un nou funi­      productivitate cu 300 Ia sută      şurarea unei largi acţiuni de       zat zilele trecute o acţiune de                                                             0 La minele Lonea, Petrila şi Aninoasa, toate
cular tip Mîneciu. Prin insta­       mai mare decît cea manuală,        pietruire a străzilor şi de cu­     colectare a fierului vechi. Intr-o            Acţiunea de colectare a fieru­
larea funicularului, preţul de       înlocuind circa 8 muncitori şl     răţire a şanţurilor.                singură zi ei au colectat 15.000           lui vechi a luat o. mare amploa­                        sectoarele sînt cu sarcinile de plan depăşite
cost al transportului lemnelor       realizînd un preţ de cost cu                                           kg. fier vechi, care va fi expe­           re în comunele raionului Ha­
se reduce cu aproape 50 la           4—5 lei mai mic pe metru              Numai în cursul zilei de         diat la Hunedoara.                         ţeg. Utemiştii din Valea DîljiÎ,                    In cursul lunii februarie, mi­                           pectiv 4.058 tone cărbune pesta
sută.                                ster cojit, faţă de cojirea ma­    ieri, pe străzile comunei                                                      de pildă, au colectat numai în-                  nerii Văii Jiului au extras peste                           prevederile planului. Succese va­
                                     nuală. De asemenea, consu­         Stremţ s-au transportat şi îm­           La Lunca Cernii                       tr-o singură zi peste 600 kg.                    sarcinile de plan 8.991 tone căr­                           loroase au obţinut şi minerii din
       Sfat S.M.T.                   mul specific se va reduce cu       prăştiat peste 400 m.c. de pie­              şi Demsuş                         fier vechi. In comuna Rîu de                     bune, iar de la începutul anului                            Lupeni. Mobilizate de organiza­
                                     2 fa sută faţă de cojirea ma­      triş, iar la Teiuş s-au curăţat                                                Mori, utemiştii Ilie Badea, Gel-                 16.466 tone cărbune cocsificabil                            ţiile de partid, colectivele sectoa­
   In comuna Miercurea, a a-         nuală.                             şanţurile pe o distanţă de a-          Comitetul comunal U.T.M. din            trudi Hebel şi Gomei Muntea-                     şi energetic. Obţinerea acestui
vuf loc ieri Sfatul S.M.T., Ia                                          proăpe 4 km.                        Lunca Cernii a declarat zilele de          nu au strîns 300 kg. Elevii şi                   succes s-a datorat intensificării                           relor III, I A şi I B au reuşit
care au participat toţi preşe­         Loc nou de muncă                                                     la 16 la 21 februarie a.c., zile           pionierii de Ia şcoala din Gîr-                  întrecerii socialiste la toate ex­                          să extragă în luna februarie, cu
dinţii gospodăriilor agricole                                              Un aport deosebit la mobili­     de colectare a fierului vechi. Cu          neşti, ajutaţi de Utemiştii din                  ploatările, aprovizionării ritmice                          4.793 tone cărbune cocsificabil
colective şi întovărăşirilor, in­       Pentru asigurarea ritmicită­    zarea cetăţenilor î-au adus         această ocazie tinerii din comu­           sat, au colectat tot într-o singu­               a sectoarelor şi tocurilor de mun­                          inai mult decît aveau planificat.
ginerii şi tehnicienii agricoli,     ţii producţiei, în minele din      deputaţii Ghîriac Coman, Iu­        na Lunca Cernii au colectat pes­           ră zi circa 600 kg. fier vechi.                  că cu vagonete goale şi materia­                            Din această cantitate, 2.724 tona
directorii şi inginerii de la        Valea Jiului se deschid şi se      lian Ceteau, loan Oniţa.            te 3.000 kg. fier vechi. S-au                                                               le, îmbunătăţirii activităţii celor                         au fost extrase de colectivul sec­
gospodăriile agricole de stat        pregătesc noi focuri de mun­                                           evidenţiat utemiştii Maria Bă-                                             P. FARCAŞIiU     două preparaţii, precum şi îm­                              torului III.
din raionul Sebeş,                   că. Ieri, Ia sectorul IV al mi­       Alături de cei vîrstnici, la     luşe, Letiţia Cozma, Simedru                                                                bunătăţirilor în organizarea
                                     nei Aninoasa, a intrat în ex­      înfăptuirea acestor lucrări de      Lupu, Ion Păscotescu şi Tudor                                                 corespondent  transportului vagoanelor C.F.R.                                Rezultate frumoase au obţinut
   Cu această ocazie, au fost        ploatare abatajul cameră nr.       gospodărire şi înfrumuseţare        Popa.                                                                                       pentru încărcare şi descărcare.                             şi minerii sectorului T Urmării,
dezbătute probleme privind           7, între orizonturile VI şi VII.   a comunelor amintite, a luat                                                      La fabrica „1 Mai“                                                                                        care au dat peste plan 785 tone
campania agricolă de primă­                                             parte un mare număr de ti­             O acţiune asemănătoare au                                                                   In fruntea întrecerii socialiste                         cărbune cocsificabil şi sectorului
vară şi s-au repartizat brigă­                                          neri utemişti.                      organizat şi tinerii din comuna                       Petreşti                              s-au situat minerii din Petrila,                            1 Vulcan cu 604 tone cărbune
zile 3e tractorişti la unjtăţile                                                                            Demsuş. Iniţiatorii ei au fost                                                              care de Ia începutul anului şi                              peste pian.
socialiste din agricultură.          MEREU FRU                                                              Gardian Damaschin şl Adam                     Gu cîtevă zile în urmă brigă­                 pînă la sfîrşitul lunii februarie,
                                                                                                            Zeicu din Stei, Vaier Bărboni              zile de muncă patriotică de la                   au dat patriei peste plan 7.199                                Trebuie remarcat făptui că în
   Cojitor mecanic                                                                                          din Poieni, loan Soc-aci din               fabrica de hîrtie „1 Mai“ Pe­                    tone cărbune. Ei sînt urmaţi în­                            luna februarie la minele Lonea,
                                                                                                                                                       treşti, sub îndrumarea corniţei                  deaproape de minerii din Aninoa­                            Petrila şi Aninoasa, toate sec­
                                                                                                                   A SA                                tuîui U.T.M., au efectuat nume­                  sa şi din Lonea, cu 4.100 şi res­                           toarele şi-au depăşit sarcinile de
                                                                                                                                                       roase munci voluntare pentru                                                                                 plan, extrăgînd însemnate can­
   La întreprinderea forestieră      —EHOlt                                                                                                            colectarea fierului vechi. Gu a-                                                                             tităţi de cărbune în plus.
                                                                                                                                                       ceastă ocazie brigăzile conduse
Sebeş ă început ieri instalarea      si  E=S                                                                                                           de loan Micleă, Emăno’il Rota­
unui cojitor mecanic pentru co­            §§                                                                                                          rii au colectat într-o singură zi
jirea lemnului de celuloză                                                                                                                             peste 8.000 kg. fier vechi.
destinat exportului. Gojitorul,
de fabricaţie romînească, se                                                                                                                              Printre evidenţiaţi se numără
instalează în depozitul final                                                                                                                          tinerii loan Miolea, Emanoil
de la Feneş.                                                                                                                                           Müller, Sabin Munteanu, Gh.

   Mecanizatorii sectorului de                                                                                                                         David şi alţii.

exploatare Zlatna şi-au luat                                                                                                                                                 PETRU MOLDOVAN

                                                                                                                                                                                       corespondent

                                         557                                                                                                                                                            •STSas-

        Succesul

        (constructorilor             H EËII                                                                                                                                                                                             posibilităţile noastre
          siderurgişti
                                                                                                                                                              Fiecare echipă
   Constructorii siderurgişti hu-
nedorenl au repurtat recent un          Cu mai bine de un an In         acestei brigăzi a dus la obţî-      asemenea’, cu Concursul aces­                 Zilele trecute am intrat ia ser­              mis, au totuşi mult mai mult re­                            îi facem o dezoxidare cu fero-
nou succes. Folosind la maxi­        urmă, la secţia electrică a u-     nerea unei realizări valoroa­       tei brigăzi s-a reparat — pen­             viciul controlului tehnic de ca­                 but decît noi. De aceea, vreau                              mangan.
mum timpul de lucru şi utilajele,    zinei „Victoria“ din Gălan a       se : depăşirea planului cu 3        tru' prima oară la Gălan —                 litate să mă informez despre si­                 ca pe această cale să împărtă­
ej au reuşit să predea înainte de    fost alcătuită o brigadă de .ti­   la, sută şi ocuparea locului de     un motor de la o suflantâ a'               tuaţia rebutului înregistrat de e-               şesc experienţa echipei noastre,                               Fosforul este dăunător otelu­
termen Combinatului siderurgic       neret la bobinaj. Responsabil      fruntaş. De atunci, brigada         unui furnal.                               chipa noastră în luna ianuarie.                  felul în care lucrăm pentru a                               lui daîorită faptului că provoacă
din Hunedoara grupul de cup­         al brigăzii, a fost numit co­      tinerilor bobinatori n-a mai                                                   Am făcut acest lucru pentru eă                   elabora oţel de cea mai bună ca­                            crăpături În timpul prelucrării
toare adînci nr. 7 de la lamino-     munistul Aurel Sinea, un           putut fi întrecută, deoarece           Brigada a încheiat lunile               ne-a trezit interesul rubrica ini­               litate.                                                     la rece. De aceea, pentru a mic­
tul bluming.                         muncitor priceput,- care con­      lună de lu n ă'a obţinut rezul­     ianuarie şi februarie ale aces­            ţiată de ziarul „Drumul socia­                                                                               şora conţinutul dc fosfor în oţel,
                                     stituie un exemplu demn de         tate-tot mai frumoase.' Printre     tui an cu depăşiri de plan de              lismului“ intitulată „Valoarea u-                   Principalii factori care duc Ia                          reducem flacăra în cuptor şi e-
   După ce perioada de încălzire     urmat pentru toţi tovarăşii        acestea, merită să fie amintit      peste 8 la sută. Aceste suc­               nui procent“ şi vroiam să fac un                 rebutarea oţelului sînt conţinu­                            vacuăm zgura atît în timpul to­
a fost terminată, în seara zilei                                                                            cese dovedesc că şi în . acest             calcul economic. Iată ce am con­                 tul scăzut de mangan, depăşirea                             pirii, cît şi în timpul afinării,
de 29 februarie, în cuptoarele a-    săi. Tehnicianul care se ocu­      faptul că brigada a bobinat         an, tinerii conduşi de Aurel               statat.                                          conţinutului admis de sulf şi fos­                          cînd se lucrează cu minereu.
                                                                                                            Şinea se menţin fruntaşi pe                                                                 for.
dînci ale grupului nr. 7 au fost     pă de brigadă, este inginerul      în cursul anului trecut, două       secţie.                                       Reducînd rebutul într-o lună,                                                                                Apoi, ca să obţinem o şarjă
                                                                                                                                                       cu numai 1 la sută, noi reali­                      Pentru a îmbogăţi conţinutul                             de calitate, facem adausuri mici
introduse primele lingouri de        Liuba David,, utemist, şeful       motoare"de 7 kw. şi trei tran­         în clişeu: Membrii brigăzii.            zăm o economie de aproximativ                    de mangan al oţelului, introdu­                             de minereu în timpul topirii şi'
                                                                                                                                                       18.450 lei. Echipa noastră a re­                 cem mangan în cuptor. Avem în­                              eliminăm periodic impurităţile.-
oţel. Odată cu intrarea în func­     secţiei electrice.                 sformatoare de 220/24 volţi,                                    ALEX. JUZA     dus însă în luna ianuarie rebu­                  să grijă ca în timpul afinării                              Important este şi faptul că cel
                                                                                                                                                       tul sub procentul admis ou 2,25                  oţelului, cantitatea de mangan
ţiune a acestui agregat, cuptoa­        Prima lună de activitate- a     din material economisit. De                                      corespondent  la sută. Deci, economia pe care                  pe care .o introducem în baia                               puţin 40 de minute lăsăm baiă
                                                                                                                                                       am realizat-o în această lună se                 metalică să fie de cel puţin 0,20
rele adînci ale blumingului.şi-au                                                                                                                      ridică la circa 41.500 lei.                      la sută. Şi pentru a obţine o                               să fiarbă liniştit, timp în care
                                                                                                                                                                                                        carbonizare corectă, consumînd
sporit simfitor capacitatea, ceea                                                                                                                        Am mers cu calculul mai de­                    cit, mai ..puţin mangan, facem                              nu mai" facem nici un fel de ăw
                                                                                                                                                       parte, pe cuptor.' Dacă şi cele­                 întotdeauna' o ’dezoxidare cu fe-
ce va duce în mod implicit la a-                                                                                                                       lalte două echipe de la cuptoa­                  ro-mangan, în oală.                                         daus.
                                                                                                                                                       rele nr. 3 ar fi redus rebutul în
slgurarea liniei de laminare cu                                                                                                                        luna ianuarie cu 2,25 la sută,                     In scopul reducerii conţinutu­                            - Aceste posibilităţi de reduce­
                                                                                                                                                       s-ar fi realizat o economie în va­               lui măre de sulf, care provoacă
'íingóuri calde. în cantităţi sufi­                                                                                                                    loare de peste 120.000 lei.                      crăpături la laminare, imediat                              re a rebutului' stau la îndemînâ!
ciente şi la timp.                                                                                                                                                                                      ce şarja se topeşte, introducem
                                                                                                                                                         Aceasta nu s-a Întîmplat însă.                                                                             tuturor echipelor de oţetari de
ţZZZACKT-TuTTii^SSTr^.                                                                                                                                 Celelalte două echipe deşi au                    var peste ea, iar cînd şarja a-
                                                                                                                                                       redus rebutul sub procentul ard-                                                                             la oţelăria Martin nr. 1. Ga ataj
        Pentru dezvoltarea•¦sectoruV - .,; T., • t.;• * l,ui zo. oteIhnie                                                                                                                               junge la o temperatură ridicată,
             în gospodăriile agricole colective                                                                                                                                                                                                                     re, toate pot reduce rebutul sub

                                                                                                                                                                                                                                                                    cifrele actuale.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  ALEXANDRU NOJOGAN '

                                                                                                                                                                                                                                                                             prim-topitor la ofelăria Siemens

                                                                                                                                                                                                                                                                             Martin nr. 1 a C.S. Hunedoara

   Membrii gospodăriei agricole                                                                             şuni şi fîneţe (57 ha.) va îi cu­                                                           ----------------------- » » U it--------------------------
colective „Şoimuşeana". din                                                                                 răţată şi îngrăşată.
                                               RăspunsaI colectiviştilor din Şoimuş

Şoimuş au primit cu interes deo­               la chemarea colectiviştilor din Cîlnic                               Asigurarea
                                                                                                            construcţiilor necesare
sebit chemarea la întrecere lan­
                                                                                                                    animalelor
sată de colectiviştii din Gîlnic.    o turmă de 150 oi, toate cu lină      — în scopul cunoaşterii meto­
                                                                        delor avansate în hrănîrea şi          — pînă la data de 1 decem­
Ănaiizînd posibilităţile economi­    semifină ;                         îngrijirea animalelor vom depla­    brie a.c., vom da în folosinţă un                                                           Î Ü E É É É l i i iÉÉÉÉÉ
                                                                        sa îngrijitorii-mulgători din gos­  grajd cu o capacitate de 50 ca­
ce de care dispunem noi ne an­          — deşi în momentul de faţă      podăria noastră (a G.A.C. din        pete vite m a ri;
                                     gospodăria noastră nu are pă­      Cîlnic. Pe baza celor învăţate
gajăm să muncim în aşa fel în-       sări, pînă la data de 23 August    acolo vom introduce şi în gos­         — în scopul reducerii preţu­
                                     vom crea o fermă de 200 pă­        podăria noastră sistemul de re­      lui de cost al construcţiilor, pe
cît tînăra noastră gospodărie        sări, toate de rasă superioară ;   tribuire suplimentară (în raport    baza hotărîrii adunării generale
                                                                        cu producţia obţinută) şi sis­       a coîectiviştîlor, fiecare membru
colectivă să ajungă în scurt timp       — vom lua măsuri ca cele 17     temul alimentării animalelor în      al gospodăriei noastre colective
                                     vaci pe care le avem, şi care la   scopul în care ele sînt crescute.   va efectua cite 3 zile de mun­
să aibă un sector zootehnic dez­     ora actuală au o productivitate                                         că voluntară fa construcţia grai
                                     scăzută, să le vindem, iar în lo­     Asigurarea bazei                  dului. De asemenea, vom foiosi
voltat care să contribuie la con­    cul for să cumpărăm altele de                furajere                   toate resursele locale de care
                                     productivitate mare. In plus, din                                       ’dispunem şi, în acest fel, vom
tinua înflorire a gospodăriei        împrumutul acordat de stat ş          — vom însiioza cel puţin 10       reduce preţul de cost al con­
                                     din fondurile proprii vom cum      tone nutreţ pe cap de bovină şi      strucţiei grajdului cu 40 la sută
noastre. Pentru aceasta ne tixăm     păra încă un număr de vaci ast                                          fată de cel prevăzut în planul
                                     fel ca la sfîrşituf anulu                                               de producţie.
să realizăm următoarele obiec­       să avem în gospodăria colecti
                                                                                                                                       ¦Ar
tive :                           !

Creşterea număr ului
 de animale Ia suta

       de hectare

—¦ Ia fiecare sută de hectare

teren agricol vom creşte 36 ca­      vă cel puţin 40 vaci de lapte      cel puţin 11 tone nutreţ pe cap        Snrîîinifî Se către organizaţia                  IO AN DANGIU                                 VIGTORIA TIMAR®                                             IOAN VIŢI0NESGU
pete bovine, din care 20 vaci de       — producţia de lapte va ajun     de vacă. In acest scop vom          de partid vom 'depune eforturi             membru în comitetul U.T.M.                       contabilă principală, membră
lapte;                                                                  cultiva porumb-siloz pe o supra-*   sporite pentru ă realiza obiecti­          de la U. R. G. G. Haţeg.                         a aceleiaşi brigăzi utemiste de                             m u n c i t o r manipulant la
                                     ge anul acesta la 2.500 litri pe   faţă de 8 ha. De pe fiecare hec­    vele ce ni le-am propus, lucru ce          A efectuat în cadrul brigăzii                    muncă patriotică. A luat par­                               U.R.G.G. Haţeg. A participat
   — întrucît pînă în prezent nu     cap de vacă furajată.              tar vom recolta o cantitate co­     va contribui la bunăstarea co­             utemiste de muncă patriotică                     te la toate acţiunile, totali-                              cu regularitate la toate acţiu­
am avut ovine şi avînd în vedere                                        respunzătoare celei stabilite în    lectiviştilor noştri şi a întregului       al cărei membru este, 463 ore                    zînd 457 ore de rguncă pa­                                  nile organizaţiei U.T.M. şi a
că ele aduc mari venituri gos­          — vom vinde statului pe ba­     chemarea fă întrecere ;             popor muncitor.                            de muncă patriotică.                             triotică.                                                   efectuat 485 ore 'de muncă pa­
podăriei colective ne angajăm ca     ză de contract 6.000 kg. carne                                                                                                                                                                                                 triotică.
pînă fa sfîrşîfuî anului să creăm    la suta de hectare teren agri-     • ¦?- înţrgaga -suprafaţa de pă-    Consiliul de conducere al gospodăriei
                                                                                                                       agricole’ colective
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10