Page 3 - 1960-10

Nr. 1795
Sp® rlrea d e s f a c e r ii©!8 d© m ă r fu r i
e u c h e U u fe li .1 in im e
o s a r c in a Imp®i8ta n tă
(Urmare din pag. l-a)
circulaţie. Rău este însă că în
acelaşi timp, în sectorul achi­
ziţii de produse agroalimentare
s-au înregistrat depăşiri. Astfel,
planul celor şase Agevacoop-uri,
pe primele 7 luni, s-a realizat
doar în proporţie de 60,15 la
sută, iar nivelul cheltuielilor de
circulaţie a fost depăşit cu
789.000 lei. Pierderi însemnate
a realizat şi O.A.D.L.F. Petro­
şani. Lipsa unei preocupări
continue, bazată pe un studiu
temeinic, a făcut ca nivelul
cheltuielilor de circulaţie la a-
eeste unităţi să fie mult depăşit.
La depăşirea nivelului chel­
tuielilor de circulaţie a contri­
buit şi modul defectuos- în caro
serviciile financiare — în mod
deosebit ale U.R.C.O. — le-au
defalcat. In multe cazuri, sta­
bilirea şi defalcarea acestora
s-a făcut în mod birocratic, fără
a cunoaşte condiţiile locale.
Astfel, cifrele stabilite nu nu­
mai că nu au fost realizate
dar nu au fost nici cit 'de cit
mobilizatoare. Asemenea lucruri
s-au petrecut în raioanele Ha­
ţeg, Ilia şi Orăştie.
La depăşirea nivelului chel­
tuielilor de circulaţie au contri­
buit şi alte cauze. Aşa de pildă,
la o serie de unităţi, stocurile
supranormative de produse
persistă încă de mult timp.
La aceasta contribuie şi modul
defectuos în care se face uneori
aprovizionarea, fără a se ţine
seama de specificul cerinţelor
şi varietatea produselor. Din
r!BR!E
HOTA
Meci amica! sau antrenament ?
La Deva, fotbalul cîştigă toi mai
mulţi simpatizanţi- Dovadă, la unele
meciuri, tribunele stadionului devin
neîncăpătoare. Aşa s-au petrecut lucru- norul Zeană vrea să facă o formulă
iile şi joi, 29 septembrie a.c. Echipa
Minerul Deva a organizat un meci a-
mica! cu Victoria Călan. In prima
repriză, antrenorul Zeană a aliniat
fermaţia cea mai bună a Minerului
Deva. Ca urmare, Minerul a făcut un
joc de bună calitate, spectaculos. Sco­ degenerarea complectă a jocului, la
rul la pauză fiind dc 5—0 pentru Mi­
nerul.
Se aştepta ca în repriza a Il-a, me­
ciul să aibă aceeaşi desfăşurare, ace
laşi aspect. Dar, spre stupoarea spec
tatorilor, echipa Minerul a fost de ne
recunoscut. Motivele ? Antrenorul Zea
nă a făcut schimbări în echipă, pasă
mite pentru a-şi încerca rezervele. Nu
mai că un lucru nu au înţeles mulţi
Una din cele mai importante
sarcini puse în faţa şcolii de cul­
tură generală de către cel de-al
IlI-lea Congres al P.M.R., o
constituie trecerea' treptată la în-
vătămîntul elementar de 8 anL
Apreciind marea însemnătate
a acestei sarcini trasate de par­
tid, Comitetul executiv al statu­
lui popular raional Alba, îndru­
mat de biroul Comitetului raio­
nal de partid, s-a preocupat din
timp de pregătirea condiţiilor
necesare pentru ca încă începînd
cu acest an şcolar, să îie puse
în aplicare numeroase măsuri în
vederea rezolvării cu succes a
acestor probleme în termenul
stabilit de Directivele Congresu­
lui al IlI-lea' al P.M.R.
La 24 iunie a. c., sesiunea
Statului popular raional a ana­
lizat rezultatele anului şcolar
1959— 1960 şi a stabilit măsu­
rile ce trebuie luate pentru bună
pregătire a deschiderii anului
şcolar 1960— 1961. In centrul
dezbaterilor sesiunii a stat pro­
blema generalizării învăţămîn-
iulu-i de 7 ani, pe marginea că­
reia s-au tăcut numeroase pro­
puneri. Situaţia speciîică a raio­
nului, cu numeroase comune şi
sate de munte, ridică problema
şcolarizării copiilor care termină
şcoala de 4 ani în unele cătune
şi sate aflate la o depărtare de
4— 10 km. de cea mai apropiată
şcoală de 7 ani. Şcolarizarea a-
cestor elevi în clasa a V-a pre­
zintă aspecte diferite şi implică
rezolvarea unor greutăţi mate-
riale. Cunoaşterea temeinică a
situaţiei din comunele şi satele
raionului', a faptului că în anul
şcolar 1960— 1961 trebuie să rea­
lizăm un procent de cel puţin
95 la sută în ce priveşte cuprin­
derea absolvenţilor clasei a IV-a
în clasa a V-a, pentru a ne în­
cadra în prevederile stabilite de
Directivele Congresului, a tăcut
necesară 1 mobilizarea tuturor
această cauză, in timp ce la Hu­
nedoara se găseşte din abun­
denţă peşte sărat, care stă u-
neori luni de zile pînă să fie
vîndut, la Deva şi în alte loca-
lităţi, lipseşte aproape cu de-
sâvîrşire. Situaţie asemănătoare
găseşti şi la alte produse ca
îmbrăcăminte, patiserie etc.
Cert este că organizaţiile coo­
peraţiei de consum nu au de­
pus tot interesul pentru folo­
sirea cit mai judicioasă a fon­
durilor proprii. Din această
cauză, multe din ele şi-au imo­
bilizat fondurile proprii recur-
gînd la credite bancare. Drept
urmare, s-au plătit dobînzi care
au ridicat nivelul cheltuielilor
de circulaţie.
O altă cauză care a influen-
ţat nivelul cheltuielilor de cir-
oulaţie constă în proasta gos-
podărire a ambalajelor. Lipsa
de simt gospodăresc a gestio-
nărilor faţă de acestea face ca
ele să se deterioreze şi deci să
nu mai poată fi returnate fur-
nizorilor. Iată un exmplu con-
oludent. In timp ce baza inter-
raională Alba realizează la am­
balaje economii de 69.000 lei,
ca urmare a manipulării şi de­
pozitării lor cu grijă, baza in-
terraionalâ Deva realizează la
acelaşi capitol pierderi de
51.000 lei. Situaţii asemănătoare
se găsesc şi în cadrul O.C.L.-u-
rilor. Cauza constă în lipsa spi­
ritului gospodăresc.
De starea de lucruri privind
depăşirea cheltuielilor de cir­
culaţie se fac vinovate în ega­
lă măsură şi secţiunile comer-
din spectatorii din tribună. Ce a cău­
tat pe extrema stingă Ştefan, portarul
titular al echipei ? Nu cumva antre­
mai fericită a echipei cu extrema stin­
gă în locul portarului şi portarul pe
extremă ? Sau poate că după el, Şte­
fan nu mai corespunde ca portar (?!)•
Aceste schimbări — care au dus la
subaprecierea, şi de ce nu am spu­
ne-o, chiar la jignirea echipei ad­
verse — au produs nemulţumiri.
Dacă echipa Minerul vrea să se
antreneze la două porţi aşa cum a-
vem impresia că a făcut joi, apoi a-
cest lucru săâ facă dar nu şi pe
banii spectatorilor.
Rău este că nici organele U.G.F.S.
nu se sesizează de aceste lucruri.
V. A.
factorilor de răspundere che­
maţi să acţioneze direct în re­
zolvarea acestei probleme.
Perioada care a trecut de la
data ţinerii sesiunii statului
popular raional şi pînă la des­
chiderea cursurilor a constituit
un bun prilej pentru desfăşura­
rea unei largi munci politice de
lămurire în nodurile cetăţenilor,
pentru a convinge pe tiecare pă­
rinte de copii, de necesitatea ca
fiecare elev înscris la şcoală să
termine 7 clase. Deputaţii raio­
nali şi comunali, împreună cu
cadrele didactice din comune şi
sate, sub îndrumarea organiza­
ţiilor de partid şi cu sprijinul,
direct al comuniştilor, în adu­
nări populare la căminul cultu­
ral, în Întâlniri cu cetăţenii pe
circumscripţii electorale, în con­
vorbiri şi discuţii de la om la
om, au popularizat sub toate as­
pectele această problemă, crein-
du-se o opinie de masă în spriji­
nul ei. Numeroşi părinţi ai co­
piilor din satele comunelor Ighiu,
Sîntimbru, Stremţ şi altele, au
devenit ei înşişi agitatori, sus-
ţinînd această acţiune şi convin-
gînd şi pe alţii de necesitatea
ca toţi copiii să termine 7 cla­
se elementare.
Paralel ou munca politică de
masă c'a're s-a desfăşurat în lu­
nile premergătoare deschiderii
cursurilor, comitetul executiv al
sfatului popular raional a îndru­
mat activitatea comitetelor exe­
cutive ale sfaturilor populare co­
munale şi organele şcolare, să
intensifice munca în vederea îm­
bunătăţirii şi lărgirii bazei ma­
teriale a şcolilor, în scopul creă­
rii celor mai bune condiţii de
şcolarizare a tuturor copiilor de
vîrstă şcolară şi de cuprindere
în clasele 5—7 a numărului de
elevi stabilit. Astfel, s-a lărgit
spaţiul de şcolarizare prin cons­
truirea şi amenajarea de noi lo­
caluri şi săli ele clasă pe raza
ciale ale sfaturilor populare ra­
ionale şi regional. Acestea în
loc să pornească Ia studierea
cauzelor în unităţi, se mulţu­
mesc cu dările de seamă tri-
mestriale şi semestriale, în care
organizaţiile comerciale se „jus­
tifică“ cu fel de fel de cauze,
care mai de care mai „obiecti­
ve“. Desfăşurând o muncă de
birou, secţiunile comerciale nu
au reuşit să-şi exercite rolul
lor, -să-şi ducă la bun Sfîrşit
sarcinile ce le revin.
Tot atlt de adevărat este că
nu în suficientă măsură au fost
atraşi în lupta pentru reduce-
rea acestor cheltuieli toţi lu­
crăiorii din comerţ. In consfă-
tuirile de producţie se discută
prea puţin, uneori chiar deloc
de cauzele care au dus la de-
păşirea cheltuielilor de circu-
J.aţie, de căile care pot condu-
ce la reducerea lor. Ori, antre­
narea tuturor lucrătorilor la
realizarea acestei sarcini deo-
sebit de importante este toe-
mai cheia succeselor viitoare.
Pornind de la sarcinile trasate
de cel de-al n i-le a Congres al
P.M.R., vor trebui depuse toate
eforturile pentru ca nivelul
cheltuielilor de circulaţie să fio
redus.
Noua fabrică de zahăr „ŞIRETUL“ din Bucecea a dat primele tone de produse la 5 septembrie. Fabrica
este complect automatizată şi prelucrează zilnic 200 tone de sfeclă de zahăr.. In foto:. Aspect din hala de
fabricaţie.
p m u p a re a noastră principală
comunei Hăpria, Ighiu, Oarda,
Stremţ şi altele. S-au luat mă­
suri pentru lărgirea capacităţii
internatelor şi cantinelor şcola­
re de pe lingă şcolile de 7 ani
din Galaţi, Tăuţ, Stremţ, Intre-
galde şi altele, de la 35 locuri
pe unitate, la 60—70 locuri. La
Vinţul de Jos şi Almaşul Mare,
s-au luat măsuri ca începînd cu
1 octombrie să funcţioneze in­
ternate şi cantine noi pentru şco­ tul de cuprindere în clasa a V-a
larizarea copiilor din satele mai
îndepărtate de centrul de co­
mună.
Ga o măsură nouă ce s-a luat
în raionul nostru în sprijinul
şcolarizării absolvenţilor clasei
a IV-a în clasa a V-a, este or­
ganizarea de gazde comune pe
timpul lunilor de iarnă. In cen­
trele de comună ca Oarda de
Jos, Ampoiţa, Berghin, Cricău
şi altele, unde nu se pot înfiinţa larizăm la data de 15 septem­
internate din cauză că mj se
realizează numărul de copii ne­
cesari, s-au amenajat camere
speciale, dotate cu toate cele ne­ a continuat pînă la 1 octombrie,
cesare în care să îie găzduiţi co­ incit putem spune că s-a depăşit
piii ce vin de la o depărtare mai
mare de 4 km. de şcoală. Pen­
tru aceasta, secţia de învăţămînt
şi cultură a repartizat acestor u- sută la sută a tuturor absolven­
nităţi peste 100 de paturi, sal­
tele, pături etc. Urmând ca prin
grija organelor locale şi cu a-
jutorul părinţilor, să se poată
asigura condiţiile necesare şi să
li se pregătească hrana. Părin­
ţii copiilor au primit cu satis­
facţie această măsură şi din pro­
pria lor iniţiativă, au hotârît
(de exemplu la Oarda de Jos),
ca prin rotaţie să pregătească
hrana elevilor în lunile cu timp
nefavorabil. Meditaţia elevilor se la sută, în comuna Peţelca cu
va tace seara în sălile de clasă.
Pentru cuprinderea unui nu­
măr mai mare de elevi absol­
venţi ai clasei a IV-a din anul
trecut şi din anii precedenţi în
clasa a V-a, s-au creat noi uni­
tăţi şcolare de 7 ani ca ele exem­ şi Zlatna', au putut fi înscrişi în
Ür ü MUL SOCIALISMULUI.
VĂ PREZENTĂM:
CKXXyOOOOOOOOOOOOCOOC OOOO
CARIERA
(Urinare din pag. l-a)
înainte de toate se execută
descoperta, adică înlăturarea
argilei de pe util, respectiv
de pe piatră. Apoi, cu perfo­
ratoare pneumatice, se exe­
cută găuri de mină. Acestea
se încarcă cu pulbere şi se
puşcă. In acest fel se dislo­
că stinci mari de pînă la 30
m.c. Din aceste stinci, cu a-
jutorul unor pene metalice,
se taie mai multe blocuri de
formă prismatică. Apoi, prin
şpiţuire manuală, blocurilor
li se face prima fasonare.
Primele rezultate sînt mai
mult decît mulţumitoare.
Astfel, beneficiarii apreciază
piatra ca fiind de o calitate
mai bună decît cea din ve­
chea carieră. In afară de a-
ceasta, dat fiind faptul că
\ masivul nu prezintă fisuri şl
E‘" x .laţii, producţia rebu-
ăe extrem de mică. De
rea, metrul cub de pîa- rii „Marmura“ din Simeria,
•trasă este mai ieftin
cel planificat.
Perspectiva
i evaluarea rezervelor
'¦ cunosc pînă acum. se hărnicia lor, ne dau garanţia
m stsan m u m soa»
plu la Căpud, Almaşul Mare,
Ţelna, iar la Cistei, Ampoiţa,
Sînjjmbru, Stremţ, Ighiu, unită­
ţile existente s-au dezvoltat prin
înfiinţarea de clase în plus.
Prin măsurile organizatorice,
prin munca politică desfăşurată
cu sprijinul organizaţiilor de
partid, prin dezvoltarea bazei
materiale, s-a reuşit ca procen­
a absolvenţilor clasei a IV-a
din anul trecut să fie realizat
în proporţie de circa 96 la sută.
In plus, au mai fost atraşi la
şcolile de 7 ani elevi care au ră­
mas neşcolarizaţi în anii prece­
denţi sau au rămas în afara
şcolii pe parcursul anului şcolar.
Fată de numărul de 1.412 elevi
cît ne-am propus să cuprindem
în clasa a V-a în acest an şco­
lar pe raion, am reuşit să şco­
brie un număr de 1.408 elevi iar
acţiunea de identificare şi de a-
tragere în şcoli la clasele V—VII
şi această cifră. Unele comune şi
sate din cuprinsul raionului au
realizat de pe acum şcolarizarea
ţilor clasei a IV-a. Astfel, pu­
tem cita comunele Sîntimbru,
Oarda de Jos, Bărăbanţ, Giugu'd,
Mihalţ, Teiuş şi altele. In alte
comune, prin măsurile luate,
procentul de şcolarizare la cla­
sele V—VII a săltat mult faţă
de anul trecut. De exemplu, în
comuna Ighiu, se şcolarizează cu
20 la sută mai mulţi copii în a-
ceste clase faţă de anul trecut,
în comuna Almaş cu peste 30
peste 40 la sută iar în comuna
Ampoiţa procentul a săltat de
la' 65 la sută în anul trecut, la
peste 90 la sută în acest an.
Dezvoltîndu-se internatele şcoli­
lor medii din Alba Iulia, Teiuş
OMEAG
apreciază că la nivelul pro­
ducţiei actuale, din carieră
s-ar putea extrage piatră de­
corativă timp de multe de­
cenii. E de prisos orice
comentariu în acest sens.
Oamenii au venit insă cu
noi propuneri, una mai valo­
roasă decît alta. Astfel, ei au
propus să se înzestreze ca­
riera cu o maşină Stolearov
tip SM 428, care pe Ungă
că duce la sporirea produc­
ţiei, are drept efect ieftinirea
fiecărui m.c. de piatră extra­
să cu 150—200 lei. De ase­
menea, se prevede electrifi­
carea carierei şi extinderea
mecanizării la operaţiunea
de încărcare a blocurilor pe
autocamioane.
-sâr
Vam prezentat cea mai
nouă carieră a întreprinde­
locul de unde zilnic pleacă
blocuri de piatră decorativă
către diverse localităţi din
ţară. Oamenii de la această
carieră, prin entuziasmul şi
că vom mai auzi multe lu­
cruri bune despre ei, despre
munca lor plină de eroism.
1ii
clasa a V-a şi copii din sate în­
depărtate care nu au în apropie­
re nici o şcoală de 7 ani şi nici
internat.
Un puternic imbold în spriji­
nul acţiunii de generalizare a
învăţămîntului dp 7 ani l-a cons­
tituit aplicarea măsurii privitoa­
re la introducerea gratuităţii
complete a manualelor pentru
toţi elevii claselor I —VII.
Rezultatele obţinute în urma
aplicării măsurilor în legătură
cu generalizarea' învăţămîntului
de 7 ani la începutul anului şco­
lar 1960— 1961, nu vor putea ii
valorificate pe deplin dacă nu
vom continua cu aceeaşi insis­
tenţă munca politică şi organi­
zatorică în vedera menţinerii la
cursuri a elevilor înscrişi în lot
decursul anului şcolar. Consfă­
tuirile raionale ale cadrelor di­
dactice din 11— 12 septembrie
au exprimat hotărîrea unanimă
a tuturor lucrătorilor din învâ-
tămînt de a depune toate efor­
turile pentru ca anul şcolar
1960— 1961 să marcheze o coti­
tură hotărîtoare în vederea în­
cheierii generalizării învăţămîn­
tului de 7 ani.
Considerăm o datorie patrio­
tică şi de mare răspundere ca
fiecare cadru didactic şi organ
de învăţământ să nu-şi precupe­
ţească munca şi strădania de ă
acţiona cu aceeaşi hotărîre pen­
tru îmbunătăţirea conţinutului şi
calităţii învăţămîntului, ca şi
pentru îndeplinirea întocmai a
sarcinii trasate de Congresul ăl
IlI-lea al P.A4.R. cu privire la
încheierea generalizării învăţă­
mîntului de 7 ani şi crearea pre­
miselor necesare trecerii treptate
la învăţământul general de 8
ani.
Pro?. VICTOR PASTEANU
Şeful secţiei de învăţămînt şi
ciihură a Sfatului popular
i, raional Alba
pag. 3
DINPROGRAMUL DE
B E M iB
3 OCTOMBRIE 1960
PROGRAMUL L: 5,10 Emi- îru Botez; 16,25 Muzică uşoa-
siunea pentru sate : Măsuri lua­ ră ; 17,30 Vreau să ştiu ! ; 18,30
te de Trustul regional G.A.S. Carnet de reporter; 19,05 Pro­
pentru urgentarea însămînţări- gram de valsuri ; 19,30 Emisiu­
l c r ; 6,45.Salut voios de pionier ; nea pentru sate; 21,15 Muzică
7,30 Sfatul medicului : Impor­ uşoară ; 22.30 Muzică simfoni­
tanţa somnului la copii ; 8,30 că ; 23,17 Concert de noapte.
Muzică de estradă ; 9,30 Tinere­ PROGRAMUL II : 14,07 Mu­
ţea ne e dragă ; 10,30 Mici pie­ zică uşoară ; 15,00 Concert de
se distractive; 11,03 Teatru la estradă; 16,15 Cîntece: 16,30
microfon : „Sînge alb“ scenariu Vorbeşte Moscova ! 19,00 Din
do Harald H ausser; 12,15 Gîn- versurile poeţilor noştri contem­
tece populare spaniole aranjate porani ; 19,30 Almanah ştiinţi­
de Graciano T arrag o ; 13,05 fic. ; 20,00 Din creaţiile lui Geor-
„Guvînt de pionier“ — program ge Enesou ; 21,45 Tribuna R a­
de cîntece; 15,10 Cîntecul săp­ dio ; 22,00 „Cresc toate forţele
tămânii : „Gîntec de dragoste păcii în lume“ — program de
pentru Ţara sovietică“ de Dumi- cîntece; 22,15 Muzică de dans.
4 OCTOMBRIE 1960
. PROGRAMUL I ; 5,40 Molo- de muzică populară românească;'
dii populare româneşti; 6,45 S a ­ 23,30 Muzică uşoară.
lut voios de pionier ; 8,00 Din
presa de a stă z i; 9,30 Roza vui­ PROGRAMUL I I : 14,07 Va-
turilor ; 11,03 Muzică de estra­ riaţiuni simfonice de D vorak;
dă ; 12,30 In faţa hărţii: Sue­ 15,00 „Construind socialismul,
dia;' 14,30 Muzică populară din întărim pacea“ — program de
R.P. Bulgaria'; 16,15 Vorbeşte cîntece din ţări socialiste; 16,45
Moscova ! 18,30 Limba noastră Tribuna R ad io: Despre rădăci­
— vorbeşte acad. prof. Ai. Gra­ nile sociale ale religiei şi operele
ur ; 20,20 Noapte bună, copii: clasicilor rnarxism-leninismului
„Fata’ cea răsfăţată“ — poveste (partea I) de. lector univ. A.
populară bulgară ; 21,30 Concert Tache; 18,20 Muzică populară
din R.D. Germană ; 19,00 Scrii­
3 şi 4 OCTOMBRIE 1960 tori la microfon : Nicuţă Tănă-
DEVA: Blana de vizon; AL­ s e ; 19,30 O pera: „Mefistofele“
BA IULIA: Procesul se am ină; de Boito ; 22,30 Program de tan-
Pudriera vorbitoare ; SIMERIA : gou ri: 23,1 {5 Concert de noapte.
Lilly; BRAD : Rătăcirile dra­
gostei; PETROŞANI: Mamelu- BULETINE DE ŞTIRI : 5,00,
cul ; Cercul; LONEA : Genera­ 6.00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00,
lul Della Rovere; ZLATNA: In- 17.00, 19,00, 20,00, 22,00, 23,52
tîlnire cu Fran ţa : HUNEDOA­ (programul I) ;. 14,00, 16,00,
RA : Mizerabilii; Bădăranii; 18,00; 21,00, 23,00 (programul
HAŢEG : Micuţa ; ORĂŞTIE :
Lady Hamilton; Jucătorul; 11) .
TEIUŞ : N-a fost în zadar ; -o - V
ILIA : suflehil m ării; SEBEŞ :
Sînge a lb; APOLDUL DE SU S: PENTRU 24 ORE
Ultima aventură a lui Don
Juan. Vremea relativ nestabilă cu cerul
mai mult noros. Vor cădea ploi slabe
izolate. Temperatura staţionară, ziua
va ti cuprinsă între 15 şi 20 grade,
iar noaptea între 3 şi 8 grade. Vîn-
tul va sufla potrivit cu intensificări
temporare din sectorul sud şi sud-vest.
r vw »'.-'
Uniunea raională a cooperativelor de <
consum Sebeş ——; regiunea Hunedoara
l desface prin m agazinele sale din oraş
şi raion:
® Produse Industriale: ţesături de mătase,
bumbac şi in, imprimeuri, stofe, încălţăminte,
confecţii şi galanterie, articole cosmetice,
parfumerie,articole de menaj, chimicale,articole
electrice, radio, maşini de cusut, biciclete,
motociclete etc.
La magazinele noastre de produse alimentare
se găsesc în perm anenţă t o i fe lu l de produse
alimentare, dulciuri şi produse zaharoase.
@ Maşini şi unelte agricole, piese ele schimb,
gu preţuri reduse.
H V izitaţi restaurantele şi b u fetele din raionul
Sebeş.
Combinatul siderurgic „Oheorghe Oheorgîiiii-Oej* >
HUNEDOARA
pune la dispoziţia tuturor unităţilor so cia liste ,
cooperative ş i instituţii publice, contra cost
(174 lei to n a l, co cs granulaţi® Î0-25 mm., înlo­
cu ito r su p erio r a! lem nelor de fo c .
C ei in teresa ţi pot lua inform aţii suplim enta­
re zilnic de la Serviciul de d esfa ceri al com bi­
natului, te le fo n : 2757.
AAA/V'«W W V A ^W '.
PĂRINŢI!
Abonaţi-vă copiii la reviste le sovietice pentru pionieri şi
şcolari.
A început în întreaga ţara primirea abonamentelor la pu­
blicaţiile sovietice pentru anul 1961.
ŞC O A LA TEHNICA FIN AN CIARA
^ din Oraşul Sialin
Sfr. Cofîsîanîsn Brincoveanu nr. 10 îelef. 16.64,
continuă în scrierile pentru E X A M E N U L DE A D M I­
TERE ce se va fine la 7 octom brie 1960.
informaţii se dau zilnic ia secretariat. 5
ANUNŢ
OFICIUL FARMACEUTIC REGIONAL DEVA recrutează
tineri în vîrstă de 17-25 ani, absolvenţi ai şcolilor medii de
cultură generală, avînd şi exam emil de maturitate, pentru a se
prezenta la un ultim examen de admitere în şcolile tehnice
sanitare, SECŢIA ASISTENŢI DE FARMACIE, care va avea
Ioc în ziua de 5 octombrie 1960.
Cei ce doresc a urma aceste şcoli, SE VOR ÎNSCRIE PINA
LA DATA DE 3 OCTOMBRIE 1960, ORELE 11, la Oficiul far-
maceutic regional Deva, strada 23 August nr. 40, unde vor
primi toate relaţiile necesare asupra acestui examen de ad-
e.