Page 5 - 1960-10
P. 5
eu'O lió te ,—
I L< . PROLET ARI DIN TOATE ŢARI LE, UNIŢI-VA /
; * n w e d of!;-
mulsocialismului In numărul de azi: (H&dL a l m
• A. JU R C A : Probleme ale — Se zice câ brigada lui tător se opri in dreptul ru
mecanicului şef la I.M. B a rz a ; Moisiu e cea mai bună la A- bricii în care era înscris cu-
ninoasa In întrecerea pe pro vintul „nemoţivate“. Aici fi
• V. FANICA: Controlul or gurau ctteva cifre. Intr-o lu
ganizaţiei de partid — chezăşia fesii. nă cifra „2“, în luna a Ii-a
îndeplinirii sarcinilor (pag. 2-a); — Ce se zice ? ! N-ai vă cifra „1“, in luna... Dar Cris
tea nu mai zări dacă şi la
• Sport (pag. 3-a) ; zut c-a fost premiată cu rubrica Iwnei următoare era
• Congresul Federaţiei tinere 2.500 lei ? Ce mai, e cea mai sau nu înscrisă vreo cifră.
tului comunist italian (pag. 4-a). bună 1
— Mai bună ca a noastră ?
Anuí X5I. Nr. 1790 Marţi 4 octombrie I960 4 pagini 20 bani Pregătiri pentru iarnă De unde-ai mai scos-o ? ! I se întunecă înaintea ochi
— Din registre frate, din lor.
Din experienţa colectivelor fruntaşe Lucrătorii gospodăriei de stat
din Sîntămăria Orlea au luat fişe, din cifre. Asta-i! Ne-au —. Ce ruşine;... şopti ca
încă de la începutul anului mă luat-o cu două puncte înain pentru el. Apoi, neputîndu-şi
suri concrete pentru a asigura te şi iată rezultatul! stăpîni minia, adăugă:
animalelor furaje ieftine şi de
bună calitate. Ei au executat ungaaierut — Să nu-mi
lucrări de drenaj pe 100 ba. de
teren, au curăţat de arbuşti mai Cristea părăsi iasă acum în
mult de 50 ha. fineţe şi au în
înlăturarea risipei şi folosirea grăşat unele suprafeţe slab pro grupul mineri- M
ductive. In felul acesta a fost lor in care avu ' fc m m m m M T T v%
posibil ca fîneţele să fie recoltate
tuturor rezervelor interne — de două ori, iar trifoiştile de trei sese loc discuţia d...e....m.. —ai sus ce-i fa c ! Spune-mi tovarăşe
ori. Furajele au fost bine con
servate şi depozitate, realizîn- } şi se duse glonţ spre biroul iancu, cine<s ?
du-se cîte 12 tone pentru fiecare
cale sigură pentru realizarea vacă furajată. sectorului I. Era mînios. Nu secretarul răsfoi cîteva fi-
O grijă deosebită s-a dat şi \ putea accepta ca Moisiu să-l şe şi-i găsi pe vinovaţi. Cris-
realizării planului de însilozări.
de economii Pe gospodărie au fost însilozate fi întrecut în întrecerea pe tea dădu din cap cu amără-
1.000 tone porumb, 100 tone tri dune... Nu credea că are ast
Colectivul întreprinderii regionale de aceea de înfiinţare a unui atelier cen foi şi 100 tone mazăre. profesii. fel de ortaci... Şi după ce se
transporturi auto Huncdoara-Deva a tral de recondiţionare a pieselor uzate- mai linişti, după ce-şi făcu
înregistrat anul trecut o depăşire a Aceasta a adus după sine economii In felul acesta, continuitatea __ Tovarăşe iancu, să-mi singur mustrări, părăsi bi
preţului de cost cu peste 2 milioane preţioase. producţiei animalelor gospodă spui mie cum mi-a luat-o roul sectorului dar nu îna
lei. In cea mai mare parte, această riei de stat Sîntămăria Orlea Moisiu ’nainte ? N-are bri inte de-ai spune secretaru
depăşire a provenit din cheltuielile Roadele muncii p o l i t i c e i este asigurată pe întreaga peri gada mea cele mai frumoase
umflate pentru întreţinere şi repara oadă de stabulatie. depăşiri de plan, cel mai m a lui.
ţii, din consumul exagerat de carbu de maso şi a p lică rii re randament ? In prima lu __ Te asigur tovarăşe lan-
ranţi. CORNELIÜ ARTENIE nă din întrecerea pe profesii,
in i f i a r i v e l o r o a m e n i l o r randamentul în brigada mea cu că nu vei mai găsi tn
Atît cheltuielile de reparaţii cît şi corespondent a fost cu peste o tonă-n fişele brigăzii mele nici o
consumul maie de benzină au avut m uncii plus de om, luna doua am absentă nemotivată.
la bază mai multe cauze. Printre cau A Frezorul Gheorghe L a sfîrşit de lună încheiat-o cu 6 tone pe post
zele obiective se numără starea proas Dacă în anul acesta pe şantierele EESb. Moga lucrează la a- în loc de 3,80, luna treia cu De atunci a trecut o lună
tă a unor drumuri, dislocarea unui unde îşi desfăşoară activitatea anga Frunfaşi pe uzină o tonă şi 200 kg. ...Nu-ţi mai In biroul sectorului I, se
număr oarecare de maşini în regiu jaţii I.R.T.A. maşinile sînt mai bine ___ telierul mecanic al vorbesc de calitate şt de e- cretarul complectează regis
nea Timişoara şi lipsa unor carbura întreţinute, dacă risipa de materiale şi Combinatului side- Lună de lună, furnaiiştii uzi mai bune rezultate le-au obţi conomii. Nu-mi prea vine să trul cu evidenţa întrecerii pe
toare cu jicfer economizor la motoa combustibil este incomparabil mai mi rurgic din Hunedoa nei „Victoria“ Călan au obţinut nut furnaiiştii care deservesc cred că ne-a întrecut care profesii pe ultima lună. In
re. Cea mai mare influenţă însă asu că, dacă munca se desfăşoară în mod succese remarcabile in acţiunea furnalul nr. 1. Ei au elaborat va... dreptul numelui brigăzii lui
pra preţului de cost au avut-o proasta normal, toate acestea se datoresc în ra. Folosind judicios timpul de de sporire continuă a produc peste plan în luna respectivă Aurel Cristea, el înregistră:
întreţinere a maşinilor pe şantiere, con cea mai mare măsură muncii politice lucru şi întreţinînd în bune con- ţiei de fontă. Aplicind o seamă mai mult de 1.500 tone fontă. Secretarul sectorului I, tov. plan: realizat 103 la su tă :
diţiile de parcare necorespunzătoare, desfăşurate de către organizaţiile de diţiuni maşina, îşi depăşeşte lu de măsuri tehnico-organizato- Iancu, îl lăsă pe brigadier randam ent: realizat 120 la
eliberarea pieselor partid. Birourile organizaţiilor de ba nar planul cu 30—40 la sută, rice printre care introducerea Deşi întreg colectivul secţiei să-şi descarce focul, apoi su tă : calitate : cenuşa 'scă
pentru reparaţii nu ză de la autobaze au luat. din timp dînd în acelaşi timp piese de aburului în aerul insuflat în a muncit bine, merită laude to scoase din sertare cîteva re zută cu 1,7 la su tă : economii
mai pe baza cererii bună calitate. furnale, asigurarea unui mers varăşi ca Dumitru Creţu, Ionaş- gistre şi un teanc de fişe. II la materiale : 373 lei. In ru
conducătorilor auto măsuri pentru re constant al agregatelor, descăr cu Munteanu, loan Suciu, Si chemă alături pe brigadier, brica rezervată absenţelor
fără a se verifica partizarea proporţio M angajament carea în două oale simultan, ei mion Stănculea, loan Stăniloiu ti arătă rezultatele frumoa nemotivate, secretarul trase
justeţea lor, risipa al furnalis* tiler au reuşit să elaboreze pe luna şi alţii. se înscrise de brigada sa lu
de benzină etc. nală a membrilor septembrie, în afara sarcinilor nă de lună la producţie, pro o liniuţă.
de partid pe co Recent, într-o consfătuire de de plan. 2.703 tone fontă. Cele Aceste succese îi situează pe ductivitate, calitate, econo- Cristea îşi ţinuse făgădu-
Pentru ca starea loane, trasînd fiecă producţie, furnaiiştii secţiei a furnallşti in fruntea întrecerii
ruia sarcini precise, Il-a furnale a G. S. Hunedoara pe uzină. îala.
de lucruri de a- legate de tocul său au analizat modul în care şi-au
de muncă. Munca îndeplinit angajamentele luate m n . apoi degetul său ară- LUCIA LICIU
nul trecut să nu înciiSKÎlTa a comu- la începutul anului. Cu acest
niştilor şi exemplul prilej a reieşit că angajamentul Ceferişti Ia muncă voluntara
se repete, şi petri-' lor personal, au fă anual de a da peste plan 14.000
a „in*,, ...na cel cut ca atitudinea tone tontă a fosl depăşit cu Cu planul depăşit la toji indicii Lucrătorii echipei nr. 12 di« noi, participă în timpul liber
.«-al III-lea Con tuturor oamenilor 900 tone. halta C.F.R. Aurel Vlaicu, con muncile voluntare organizate.
gres al P.M.R. cu realizări cît mai fru faţă de starea ma dusă de tovarăşul loan Sfirîială,
moase, conducerea întreprinderii, sub şinilor, faţă de realizările lor, să se Numai în luna septembrie, la Gei mai activi sînt tovară
îndrumarea organizaţiei de partid a schimbe. Ca urmare, pe şantiere şi secţia a tl-a furnale s-au produs au realizat în luna septembrie Vasile Socol, Iosif Nistor, C<j
luat din timp măsuri menite să ducă autobaze au apărut iniţiative noi, cu peste 62 kg. fontă pe m.c. peste 420 ore muncă voluntară. nel Gibian din echipa nr. 12
Ia găsirea şi folosirea tuturor rezerve preţioase, care au condus la îmbună volum util de turnai şi zi, mai Gheorghe Poenar, Gheorg
lor interne. tăţirea muncii şi realizarea de econo mult decît era planificat. Drept Şi ceferiştii din echipa nr. 8 Lin tu din echipa nr. 8.
mii. Printre acestea amintim iniţiati urmare, planul lunii a fost de ce lucrează în halta Tărtăria la
Prin gospodărire mai va conducătorilor auto de la auto înlocuirea traverselor cu altele VIRGIL BARBU corespojide
chibzuită a m aterialelor baza Deva, de a economisi un litru
de benzină Ia fiecare tOO de kilometri Colectivul Industriei ceramice zat economii suplimentare în
şi combustibilului parcurşi. Această iniţiativă, preluată din Earu Mare a încheiat luna valoare de 5.000 lei. Prin aceas
de către colectivele tuturor autobaze septembrie cu succese deose ta, angajamentul anual de a
Am arătat mai sus că una din prin lor, a dat rezultate cît se poate de bite în muncă. Astfel, planul realiza economii în valoare de
cipalele cauze care au dus Ia depăşi bune. Numai colectivul autobazei Deva producţiei globale şi marfă a 50.000 lei a fost depăşit.
rea preţului de cost în anul trecut a a economisit în perioada 1 ianuarie fost îndeplinit în proporţie de
fost risipa de combustibil şi de ma — 31 august peste 4.900 litri benzină. 111,6 la sută, productivitatea In fruntea întrecerii socialis
teriale pentru întreţinere şi reparaţii. In De remarcat este şi faptul câ sub muncii a crescut cu 14,7 la su
scopul înlăturării ei, pentru elimina îndrumarea birourilor organizaţiilor de tă, iar la preţul de cost, după te s-au situat tovarăşii Elvira
rea risipei de combustibil, au fost partid. Ia fiecare autobază s-au ana calculele operative, s-au reali-
create puncte fixe de alimentare pe lizat cu regularitate, în fiecare lună, Vass, Finet-a Babone, Vasile
Necşu. Ilie Grozav, Carol Kiss
şi alţii.
Cărbune peste plan
Minerii Văii Jiului au încheiat O susţinută luptă s-a dat în
o nouă lună cu rezultate fru tre colectivele sectoarelor mi
şantiere, dotate cu tot ceea ce este situaţia consumurilor de combustibil şl păşit cu mai mult de 1.700 to moase. Astfel, ei au extras în niere, în vederea cîştigării Brigada lui Dumitru Livodaru de la sectorul l A, min
necesar: pompe, vase de măsură etc- fubrifianţi, pe fiecare maşină în parte- ne fontă. Fruntaşi în acţiunea afara planului de producţie, în „Căştii de aur a tehnicianului“. Lupeni, este fruntaşă in lupta pentru a ‘extrage tot mai mul
Aceasta a făcut să se economisească Acest lucru a permis să se poată lua de sporire a producţiei au fost luna septembrie, mii tone de La sfîrşitul lunii, plusul de pro
o cantitate însemnată de benzină, care măsuri din timp ori de cîte ori s-a sim furnaiiştii din echipele conduse cărbune. Cel mai mult cărbu ducţie indica următoarea ordi cărbune.
mai înainte se împrăştia pe jos dato ţit nevoia, ceea ce a dus la creşterea de prim-topitorii Simion Ju-rca, ne au extras colectivele de mun ne : sectorul m Vulcan — 2.639 IN FO TO : Un schimb din brigadă, în frunte cu Dumitr;
rită golirii directe din butoaie. Totoda simţului de răspundere a conducăto Alexandru Olaru, Nicolae Gos- că de la exploatările Lonea şi tone, III Lupeni — 1.910 tone,
tă s-a creat posibilitatea unui control rilor auto. tea. Vulcan, care au totalizat un Livodaru.
mai minuţios asupra cantităţii de plus de producţie de peste I Uricani — 769 tone, I Vulcan
benzină consumată la fiecare maşină Sub îndrumarea organizaţiilor de In urma' acestor rezultate. în 5.500 tone. Rezultate bune au
în parte. bază, conducătorii auto. maiştrii, teh consfătuirea respectivă, Jurna obţinut şi minerii din Petrila, — 729 tone etc. Aşa dar, lupta
nicienii şi inginerii aparţinînd acestei liştii au hotărît să-şi sporească care au depăşit planul cu 1.047
La această măsură, mai trebuie a- întreprinderi, au realizat în perioada t angajamentul ou încă 4.000 to continuă, iar drumul către lo
dăugat şi faptul că s-a introdus un ianuarie — 3l august 1900, economii
control sever asupra circulaţiei maşi la preţul de cost în vaioare de peste cul de fruntaş rămîne des
chis.
nilor pe traseu, aşa încît efectuarea 2.000.000 Iei. GH. COMSUTA ne tontă. tone de cărbune.
curselor clandestine, în afara serviciu
lui, au devenit imposibile. In plus, a Prima şarjă la cuptorul d e 400 lom
fost introdusă măsura de a se retrage
din circulaţie pentru a fi reglată orice
maşină care din anumite motive teh
nice depăşea consumul de combustibil. Ieri dimineaţă, platforma strul oţelar ştefan Tripşa şi rulul. Din privirile lor. se des-
In scopul micşorării consumului de noii oţelării Martin a Com inginerul Nathan Kraft. Ei au prindea o mare bucurie. Tov.
materiale pentru reparaţii şi întreţi binatului siderurgic din Hu urmărit zi de zi. mersul cup- ştefan Şoimoşi, secretând bi-
nere s-a hotărît ca unele întreţineri
să se facă direct pe şantiere, iar re nedoara a cunoscut un fr&a- torului, de cină a început în- rouluî organizaţiei de partid
viziile tehnice să se execute întotdeauna
Ia termenele planificate. In mod deo > măt deosebit. încă nu se ivise- călzirea şi apoi în tot timpul de la O.SlM. II, a arătat pe
sebit s-a pus accentul pe executarea
unor lucrări de reparaţii de o calitate ) ră zorile cină numeroşi oţelari sudării vetrei. scurt, în cuvinte pline de în-
cît mai bună în atelierele autobaze
lor. In acest scop, s-a stabilit ca re- ţ şi constructori siderurgişti aş- — Totul va merge cît se sufleţire, însemnăt/atea pune-
cepţionarea tuturor maşinilor reparate
să se facă de către persoane compe > teptau cu inimile strînse de poate de bine — răspundeau rii în funcţiune a acestui cup
tente : maiştri, tehnicieni sau ingineri. > emoţie apropierea unui eveni- ei calm la întrebările celor ţ0r (cel mai mare din ţară, ca-
O măsură de mare eficacitate luată $ ment de sea m ă : descărcarea din fur. re singur produce atît cît în-
în cursul anului acesta de către con
ducerea I.R.T.A., în vederea folosirii ţ primei şarje la cuptorul de 400 In fine. a sosit şi clipa mult treaga oţelărie veche a com-
depline a rezervelor interne, este şi
L tone — unul din obiectivele aşteptată. Mulţimea, care pî- binatului) în economia, naţîo-
Directivelor Congresului al nă atunci se foia în faţa cup- nală, în lupta pentru construf-
Zi bogată în fapte Recent, la simeria a intrat în funcţiune instalaţia de centralizare electrodinamică cu III-lea al P.M.R. torului, a trecut în spatele lui, rea unei vieţi noi, fericite, tn
relee a staţiei C.F.R. Această instalaţie asigură o mare siguranţă a circulaţiei şi rapiditatea la rină. Privirile tuturor erau patria noastră. Apoi, maistrul
Ziua de sîmbătă a fost plină efectuării parcursurilor. Prima şarjă, constituie pri- aţintite acum intr-un singur oţelar Ştefan Tripşa, Erou al
de evenimente pentru construc ţ mul examen important al a- loc, acolo unde şticarul loan Muncii Socialiste, a dat citire
torii grupului IV construcţii, a- IN CLIŞEU: Cabina turn a instalaţiei. Baştea, prim-topitorul Orelt telegramei adresată de con-
părtinind I.C.S. Hunedoara In a- gregatului, prima mare verifi Paul şi încă doi topitori, im- structorii şi siderurgiştii din
ceastă zi au început lucrările de care a muncii constructorilor. pungeau de zor cu nişte bare Hunedoara tovarăşului Gh.
zidărie la blocul nr. 117, care va In aşteptarea descărcării ei, lungi, metalice, şticul. Gheorghiu-Dej la O.N.U., în
avea 38 de apartamente. Tot a- atlt constructorii cit şi oţela- care se spune printre altele:
tunci s-a terminat zidăria la e- rii, îşi pun fel de fel de în Clipele treceau greu, nes- „Noi, siderurgiştii şi construc-
tajul III al blocului 89, care se trebări : s-o fi terminină oare pus de greu. Nimeni nu mai torii din Hunedoara, sprijinim
construieşte din economiile rea topirea la tim p?... cum s-o fi scotea un cuvint. Toţi aştep- eforturile dvs., prin rezultate-
lizate la construcţia celorlalte comportînd cuptorul pînă la tau cu sufletul la gură să va- i@ pg care le obţinem în mun-
24 de blocuri. De asemenea, har urmă ?... dă apărînd pe Tină oţelul in- că.
nicii constructori hunedoreni au canăescent. Şi iată că, la un
De data aceasta, cei mai v s aduCem la cunostinţă că
început In cursul zilei de sîm nerăbdători păreau a fi con- moment dat după ce loan în 2iua de 3 octombr'ie )a 0_
< structorii. Maistrul Constan- Baştea şi ceilalţi au schimbat reIe 7 , 6 tninutej a fost eIa_
bătă lucrările de finisare ia blo <_ tin Pitea, care a condus lu- mai multe bare, la gura rinei
> crările de construcţie a cup- borată prima şarjă de oţel la
cul nr. 107, care peste puţin $ torului, nu-şi mai găsea as- totul s-a învelit ^Intr-un ^val noul CUptor Martin de 400
> tîmpăr. Ba întreba pe un o- de fum şi de flăcări roşieti- ton8
timp va fi dat în folosinţa oa ce. In aceeaşi clipă, din piep-
> ţelar cum a decurs încărcarea, turile tuturora au scăpat stri Cu acest prilej, colectivele
menilor muncii. cum s-a comportat cuptorul găte de entuziasm şi bucurie. noastre au hotărît ca cel mai
Oţelării şi constructorii 's-au mare cuptor de oţel al ţării
\ tn timpul topirii, al sudării ve- îmbrăţişat. să poarte numele „Cuptorul
păcii“.
trei, ba se apropia de uşa cup- Descărcarea s-a terminat.
> torului să privească prin vi- oţelării şi constructorii s-au
ţ zor la metalul în clocot. Mai
7 liniştiţi decît toţi, erau mai- strîns din nou în faţa cupto- G. GHEORGHE
V W W W V VVW ' / V W v ' V ' / ' ^ W
