Page 4 - 1960-10
P. 4
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1795
R5«BBHBKaUnaBSSKEC?
Dezbaterile sesiunii Convorbirea tovarăşului
Gheorghe Gheorghiu-Dej
Adunării Generale a 0 . N. U, corespondentul ziarului „New fo ii
. Times“ , Harrison E. Salisbury
Şedinţa din după-amiazazilei de 30 septem brie
NEW YORK. 1 (A gerpres).— „Dl. Gheorghiu-Dej — arată
NEW YORK 1 (Agerpres). — TASS • un conflict. înlăturaţi exploatarea şi in Consiliul de Securitate şi în cele nomică grea a ţării sale, care, după La 30 septembrie 1960, tova mai departe ziarul — şi-a ex
răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, primat speranţa că restricţiile
transm ite: La 30 septembrie, ora 15,16 conflictul va dispare. Lichidarea impe lalte organe ale O.N.U. Carta O.N.U., cum a afirmat el, se datorează ajuto a primit pe corespondentul zia în comerţul dintre Romînia şi
rului „New York Times“, Harri S.U.A. vor ti ridicate, permi-
(ora New York) s-a deschis şedinţa rialismului şi colonialismului înlătură organele O-N.U., secretariatul ei tre rului insuficient şi existenţei bariere son E. Salisbury, la cererea a- ţînd dezvoltarea schimburilor
cestuia, şi a avut cu el o con dintre cele două ţări.
de după-amiază a celei de-a 15-a se exploatarea unui stat de către alt stat. buie să oglindească situaţia reală a lor în domeniul comerţului exterior. El vorbire. In cursul convorbirii to
varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej Dl. Gheorghiu-Dej a menţio
siuni a Adunării Generale a O.N.U., In continuare, Sukarno a trecut la lumii contemporane. s-a străduit în fel şi chip să ponegreas a răspuns la o serie de între nat că în luna martie a acestui
bări ale corespondentului pri an Romînia şi S.U.A. au sem
Pe scurfî de in cadrul căreia continuă discuţia po problema utilităţii prezenţei sediului In încheiere preşedintele Sukarno a că revoluţia din Cuba. vind propunerile guvernului ro- nat un acord prin care se re
New York litică generală. O.N.U. în S.U.A. EI a spus că Orga prezentat în numele delegaţiilor Gha- Prevalîndu-se de dreptul de repli mîn pentru înfăptuirea unei în glementează chestiunile finan
nizaţia Naţiunilor Unite trebuie să fie nei, Indiei, Republicii Arabe Unite, Iu ţelegeri multilaterale interbal- ciare pendinte, afirmîndu-se tot
NEW. YORK 1 ( Ager- La începutul şedinţei s-a dat cuvin- mutată din atmosfera războiului rece. goslaviei şi Indoneziei un proiect de că. delegatul Cubei, Manuel Besbe, a canice, relaţiile romîno-america- odată dorinţa reciprocă de a
tul . lui Vaclav David, ministrul Afa rezoluţie în care se propune ca, în dat o ripostă atacurilor la dare s-a ne, precum şi unele dintre pro lărgi relaţiile comerciale“.
preş;. — TASS transmi cerilor Externe al Cehoslovaciei, pentru Sukarno a spus că în 15 ani lumea interesul slăbirii încordării internaţio dedat .ministrul Columbiei împotriva blemele principale ale sesiunii
te : Grupul de presă de a răspunde primului ministru al An s-a schimbat iar cei care au elaborat nale şi al rezolvări problemelor inter ţării sale. Adunării Generale. După aceea, autorul se referă
pe lingă preşedintele Con gliei, Macmillan. El a criticat vehe Carta O.N.U. nu au putut să prevadă naţionale importante, Adunarea Gene la cele spuse de tovarăşul
ciliului de Miniştri al $ ment pasajul din discursul lui Macmil aceste schimbări. Probleme de impor rală, să ceară ca prim pas preşedinte Referindu-se la promisiunea Uniu In numărul din 1 octombrie Gheorghe Gheorghiu - Dej cu
U.R.S.S. anunţă: In di- s lan în care acesta a apărat militaris tanţă vitală ca, de pildă, lupta pentru lui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. nii Sovietice de a acorda sprijin Cu ziarul „New York Times“ publi privire la dezvoltarea în interes
mineaţa zilei de 30 sep- > mul şi revanşismul vest-german. V. independenţa popoarelor din colonii, şi preşedintelui Statelor Unite să reia bei în cazul unei agresiuni din partea că o amplă relatare a acestei reciproc a relaţiilor comerciale
tembrie a avut loc o în- y David a subliniat că, cu toată elo- dezvoltarea rapidă a ţărilor încă slab contactele. Sukarno a cerui Adunării Americii, Besbe a arătat că acest a- convorbiri. „Gheorghe Gheor romîno-americane care este îm
treveăere între N. s. Hruş- <> cinţa sa, reprezentantul Angliei nu a dezvoltate din punct de vedere tehnic, Generale să adopte această rezolu jutor a fost condiţionat de eventuali ghiu-Dej, scrie ziarul, a spus piedicată de S.U.A. prin restric
ciov, conducătorul delega- > putut desminţi nici un fapt citat în dezarmarea, nu pot fi rezolvate în mod ţie cit mai curînd şi şi-a exprimat tatea unei agresiuni din partea S.U.A. ieri că o înţelegere interbalca- ţii ia articole de export şi ele
jHei sovietice la cea de-a ( cuvîntarea preşedintelui Cehoslovaciei. satisfăcător dată fiind actuala organi speranţa că rezoluţia comună va fi împotriva tinerei republici şi că po nică ar putea fi înfăptuită fără proceduri greoaie şi birocratice.
15-a sesiune a Adunării 5 zare a O.N.U. Organizarea Consiliului adoptată de Adunarea Generală în porul Cubei a acceptat cu bucurie a- ca statele participante să renun
'Generale a O.N.U., şi Ak- L Atitudinea d-lui Macmillan faţă de de Securitate — organul cel mai im unanimitate. cest ajutor. ţe la legăturile lor cu N.A.T.O. Ziarul aminteşte datele pe ca
imperialismul german, a declarat V. portant — şi componenţa sa reflectă sau cu pactul de la Varşovia“. re le-a dat tovarăşul Gheorghiu-
lilu Halite Vold, conducă- ţ David, ne reaminteşte de atitudinea harta lumii din perioada postbelică. S-a dat apoi cuvîntul primului mi Luînd apoi cuvîntul, conducătorul de Dej şi care arată că 60 la sută
unuia din predecesorii săi — Neville Acelaşi lucru este valahii şi pentru nistru ai Indiei Nehru pentru a face legaţiei belgiene. Wigny, a obiectat îm Reamintind conţinutul propu din comerţul exterior a] Romî
tonii delegaţiei Etiopiei. \ Chamberlain. Numele acestui domn va majoritatea organelor O.N.U. Ele nu o declaraţie specială. Adunarea Gene potriva oricăror modificări în structu nerilor romîne din 1957 şi fap niei este acoperit de schimburile
rămîne pentru totdeauna legat de ru oglindesc nici avîntul ţărilor socialis rală, a spus el, a ascultat chiar acum ra Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tul că ele se bucură de spriji cu ţările socialiste. S-au dezvol
şinosul Pact de la München, pe baza te, nici dezvoltarea independenţei ţă proiectul de rezoluţie prezentat de prie a elogiat de fapt activitatea revanşar nul majorităţii statelor balcani tat totodată rapid în ultimii ani
căruia Cehoslovacia a fost sacrificată rilor Africii şi Asiei. După război, a tenul meu Sukarno, preşedintele'' Indo zilor din Germania occidentală a căror ce, ziarul scrie în continuare: relaţiile cu Franţa, Anglia şi
lui Hitler. Ministrul Afacerilor Exter spus în continuare Sukarno am cu neziei. La rîndul meu, prezint în mod înarmare, se află, după părerea lui, „Gheorghe Gheorghiu-Dej con Germania de vest.
ne al Angliei — dl. Home — ar putea noscut trei fenomene mari şi perma oficial această rezoluţie spre examina sub controlul puterilor occidentale şi sideră că posibilităţile de cîşti-
spune mai multe despre aceasta de- nente. Primul dintre ele este avîntul re Adunării. Intrucît, a subliniat Ne nu reprezintă o primejdie pentru pace gare a adeziunii Greciei şi Tur Intr-un comentariu publicat
carece el a urmărit mai îndeaproape ţărilor socialiste, lucru care nu fusese hru, Adunarea este stăpînâ a procedu în Europa. ciei la propunerile sale au spo în acelaşi număr al ziarului şi
toate aceste evenimente. prevăzut în anul 1945. Al doilea fe rii sale, ea trebuie să hotărască cind rit datorită unei îmbunătăţiri consacrat problemelor sesiunii
nomen este valul măreţ al eliberării va fi pusă la vot această rezoluţie. Referindu-se ia situaţia din Congo generale a relaţiilor în regiunea Adunării Generale a O. N. U.,
Ne surprinde, a adăugat reprezen naţionale şi economice care a cuprins el a căutat să justifice acţiunile gu balcanică. Harrison E. Salisbury relatează
tantul Cehoslovaciei, că Alacmillan a Asia, Africa şi pe fraţii noştri din A- Nimeni nu a ridicat obiecţiuni îm vernului belgian, încercînd să prezinte declaraţiile tovarăşului Gheor
găsit atîtea cuvinte prieteneşti pentru merica Latină. Al treilea fenomen îl potriva acestei propuneri şi după cîtva autorităţile belgiene drept „eliberatoa El a spus că relaţiile Romî ghiu-Dej în legătură cu pozi
forţele care în trecut au creat Wehr- constituie realizările tehnice. timp secretariatul O.N.U. a anunţat re“ ale poporului congolez. Ridicîn- niei cu Grecia sînt în prezent ţia faţă de dezarmare a primu
mr.chiul hitlerist şi care creează as du-se făţiş în apărarea Iui Kasavubu bune. Recent, cele două ţări au lui ministru englez Macmillan,
tăzi Bundeswehrul. Considerăm că cu Subliniind necesitatea revizuirii Car c ă ” după toate, probabilităţile rezoluţia care a încercat să răstoarne guvernul semnat un acord care regle aşa cum a reieşit din cuvînta-
vintele spuse de primul ministru al tei O.N.U., Sukarno a spus că pen mentează toate problemele fi •rea acestuia în fata« Adunării
Angliei la această adunare fac un tru O.N.U. aceasta este o problemă va fi examinată săptămîna viitoare. legal al Iul Lumumba, delegatul bel nanciare pendinte şi Romînia Generale.
deserviciu cauzei păcii şi securităţii de viaţă şi de moarte. Trebuie revi ajută acum Grecia în explora
popoarelor. zuită de asemenea repartiţia locurilor A luat apoi cuvîntul Turbay Ayala, gian a dat la iveală de fapt în între rea zăcămintelor petrolifere. Re Salisbury scrie în această pri
laţiile cu Turcia, de asemenea, vinţă: „Gheorghiu-Dej a califi
Delegaţii întâmpină cu aplauze furtu ministrul Afacerilor Externe al Co gime acţiunile agresive ale guvernului au luat un curs spre mai bine.
cat cuvîntarea lui Macmillan ca
lumbiei care s-a plîns de situaţia eco său împotriva acestei tinere republici Dl. Gheorghiu-Dej speră să un pas înapoi. El a spus că pro
africane. discute planul său la Naţiuni punerile primului ministru pri
le Unite cu reore/entanţii grec vind un studiu al experţilor a-
noase apariţia Ia tribuna Adunării Ge Şedinţa din dim ineaţa z ilei de 1 octom brie supra dezarmării reprezintă o
nerale a •preşedintelui Indoneziei Su- şi turc“. măsură retrogradă şi ar amîna
orice dezarmare reală „pînă
W- ^ * \ karno. Vorbesc în faţa dv., a declarat NEW YORK 1 (Agerpres). - TASS nii intre toate ţările Asiei şi litora plauzele întregii săli, a declarat că După ce aminteşte remarca
Sukarno, în numele poporului meu — transm ite: Cea de-a 15-a sesiune a lului Pacificului, inclusiv S.U.A. A- toate încercările de discriminare faţă tovarăşului Gheorghe Gheor- cînd va tace plopul pere şi ră
NEWj YORK 1 (Ager- > al celor 92.000.000 de locuitori ai în Adunării Generale a O.N.U. îşi con ceastă poziţie a R. P. Chineze a fost de China şi faţă de celelalte ţări so
depărtatului şi vastului arhipelag, care tinuă lucrările. In dimineaţa zilei de reafirmată încă o dată de premierul cialiste sînt sortite eşecului. Statele ghiu-Dej că Uniunea Sovietică chita micşunele“.
preş). — TASS transmi- > au dus o viaţă de luptă şi sacrificii, t octombrie a fost convocată o nouă Consiliului de Stat al R, P. Chineze, Unite şi celelalte ţări occidentale, prin
care au înălţat un stat pe ruinele unu, şedinţă plenară a Adunării Generale tovarăşul Giu En-lai, în cuvîntarea ros- politica lor de discriminare ar dori să
<, te': Grupul de presă de > imperiu. în cadrul căreia trebuia să fie con tită Ia 1 august a.c. la Pekin. nimicească O.N.U. insă Uniunea So
firmată ordinea de zi a sesiunii şi vietică şi celelalte ţări doresc ca
< pe lingă preşedintele Con- Sukarno şi-a exprimat regretul că să fie stabilită procedura şi locul dis N. S. Hruşciov arată care sînt mo O.N.U. să grupeze intr-adevăr toate
în O.N.U. nu sînt reprezentate toate cutării punctelor de pe ordinea de zi. tivele pentru care pînă în prezent nu ţările şi popoarele, ca ea să devină
naţiunile Asiei şi Africii- Această or a fost rezolvată încă problema impor
lliului de Miniştri al ganizaţie, a spus el în continuare, este La ora 11,00 preşedintele declară şe tantă şi extrem de clară a reprezentă o armă eficientă pentru o via s-a arătat gata să garanteze Domnul Gheorghiu-Dej a rea
slăbită deoarece ea respinge reprezen dinţa deschisă. rii Chinei populare în O.N.U. Acest ţă fără războaie. respectarea angajamentelor lua mintit că experţii Ligii Naţiuni
U.R.S.S. anunţă:
<; La 30 rseptejnprle la re- > tarea unor anumite naţiuni şi îndeo Adunarea Generală trece Ia exami lucru este împiedicat în special de po După ce preşedintele a acordat cu te de ţările balcanice în cadrul lor erau încă în curs de a ela
sebi a unei naţiuni străvechi, înţe narea raportului Comitetului General, litica S.U.A., ostilă guvernului Chinei. vîntul reprezentantului Spaniei fran- unei eventuale înţelegeri, dacă bora' listele de armament cînd a
( prezentanţa sovietică din lepte' şi puternice. Mă refer la China, care cuprinde recomandări cu privire Săvîrşind un act de agresiune, Sta chiste pentru „a răspunde“, N. S. şi celelalte mari puteri sînt ga izbucnit al doilea război mon
a spus preşedintele în continuare, mă la ordinea de zi a celei de-a 15-a se tele Unite au ocupat cu forţa insula Hruşciov, şeful delegaţiei sovietice, a ta să nrocedeze la fel, ziarul dial. Nu ne putem permite să
New York, N. S. Hruşciov, < refer la China care este denumită a- siuni a Adunării Generale a O-N.U- chineză Tai van şi continuă s-o folo părăsit sala de şedinţe.
preşedintele Consiliului de k
Miniştri al U.R.S.S. a a- i desea China comunistă şi care, pentru Adunarea Generală a aprobat fără să sească pentru provocări militare împo Reprezentantul Spaniei a încercat continuă î pierdem atîta timp, mai ales în
noi reprezintă unica Chină, mai discute ordinea de zi a sesiunii. triva R. P. Chineze. De-a lungul fron fără succes să conteste faptele citate „Potrivit propunerilor d-lui zilele noastre aşa de avansate.
vut o întrevedere cu su- ş In acelaşi timp Uniunea Sovietică a tierelor Chinei, S.U.A. au creat nume de N. S. Hruşciov, care caracterizează
Trecînd la problema dezarmării, Su propus Adunării Generale spre exami roase baze militare. In acelaşi timp, regimul de teroare şi violenţă instau Gheorghiu-.Dej, statele balca „Esenţa poziţiei lui Macmillan,
/ karno, preşedintele Repu- $ karno a spus: Cei care discută pro nare un proiect de rezoluţie în care oamenii politici americani suspuşi vor rat de Franco. nice s-ar obliga să nu ad a spus d-sa, este de a se eschi
blema dezarmării nucleare nu trebuie propune ca la şedinţele plenare ale Adu besc în mod făţarnic despre o pretin mită în această zonă arme nu va de la dezarmare şi de a amî
/ Micii indonezia. 'j să uite niciodată că noi sîntem oa Reprezentantul Greciei a proslăvit în
I / v'vA 'V ^A A A A A A /WV/VA/V/V
Dejunu! oferii meni lipsiţi de experienţă care obser nării Generale să fie discutate pro să „agresivitate“ a R. P. Chineze. To cuvîntarea sa de răspuns „avantajele" cleare, platforme de lansare de na orice măsură efectivă, după
de N. S. Hruşciov văm şi sperăm. Observăm şi sperăm, blema dezarmării, problema acţiunilor varăşul N. S. Hruşciov a spus că a- orînduirii Capitaliste asupra orînduirii rachete sau baze străine, trans- cum se spune, pînă la calendele
în cinsfea şefilor dar totodată sîntem cuprinşi de teamă agresive ale S.U.A. împotriva Uniu tît timp cît R. P. Chineză nu-şi va socialiste. formînd regiunea, după cum a greceşti. In realitate ea ar, în
şi îngrijorare, deoarece dacă războiul nii Sovietice şi Declaraţia cu privire ocupa locul legal în O.N.U., nu se vor
unor deSegafii nuclear va pustii această lume vom su la acordarea independenţei ţărilor şi putea crea condiţii pentru tratative e- După discursul hing şi confuz ai spus, „într-o zonă balcanică a gropa întreaga problemă“.
feri şi noi. popoarelor coloniale. După cum se ştie ficace într-o serie de probleme inter ciankaişistului, a luat cuvîntul pentru păcii“. El a admis că există
NEW YORK 1 (Agerpres). — sub presiunea S-U.A., Comitetul Gene naţionale foarte importante şi, în pri a răspunde, reprezentantul S.U.A., unele diferende în regiune în re Convorbirea care a apărut în
TASS transmite: Grupul de pre Nici un om, a spus Sukarno, nu are ral a recomandat ea aceste probleme mul rînd în problema dezarmării. Wadsworth. Denaturîntj sensul cuvîn- laţiile dintre unele ţări, însă „New York Times" a fost însoţi
să de pe lingă preşedintele Con dreptul să folosească bombe cu hidro să f'" discutat" în Comitetul Politic. tării şefului delegaţiei sovietice, repre
siliului de Miniştri al U.R.S.S. gen. Nici o naţiune nu are dreptul să Tovarăşul N. S. Hruşciov demas
comunică : provoace exterminarea tuturor naţiuni La început a fost prezentat spre e- că absurditatea faimoasei idei a „două zentantul american a afirmat fără nici crede că pactul ar ajuta la în tă de o hartă a regiunii balca
lor. xaminare proiectul american de rezo Chine“. Această idee reprezintă de un temei că critica aspră adusă de lăturarea acestora“. nice.
La 30 septembrie N. S. Hruş luţie adoptat de Comitetul General sub fapt o diversiune prost mascată, care N. S. Hruşciov poziţiei S-U-A. care
ciov, preşedintele Consiliului de Subliniind că populaţia Asiei a su presiunea S.U.A., în care se recomandă urmăreşte scindarea Chinei populare şi
AAînîştri al U.R.S.S. a oferit la ferit deja în urma unor bombarda Adunării să se respingă propunerea smulgerea uneia din părţile ei — a doreşte să menţină la O.N.U. cadavrul
reprezentanţa sovietică din New mente atomice, Sukarno a spus în con U.R.S.S. ca pe ordinea de zi a sesiu provinciei Taivan De multă vreme
York un dejun în cinstea con tinuare : popoarele Asiei sînt din nou nii să fie inclusă problema reprezen este limpede pentru toţi că planurile r.iankaişist şi să împiedice restabili Telegrama adresată de N.S. Hruşciov
ducătorilor unor delegaţii la cea ameninţate şi noi considerăm de dato provocatoare în legătură cu „crearea rea drepturilor legale ale poporului primului ministru al Federaţiei Nigeria
de-a 15-a sesiune a Adunării ria noastră morală să fim utili în tării Chinei în O.N.U. a două Chine“ sînt sortite eşecului. chinez, „pune sub semnul întrebării"
Generale a O.N.U. măsura posibilităţilor noastre. Nu sîn Se dă apoi cuvîntul preşedintelui posibilitatea unor tratative serioase în
tem duşmani nici Răsăritului, nici A- Propiinînd izgonirea din O.N.U. a
La dejun au participat şefii pusului. Facem parte din această Imn* Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., ciankaişîştilor, care acţionează ca „re cadrul Adunării Generale asupra de MOSCOVA 1 (Agerpres). — relaţii diplomatice şi să proce
delegaţiilor Indiei — primul mi şi vrem să o ajutăm. N. S. Hruşciov. Apariţia lui la tribunal prezentanţi“ ai Chinei, şi restabilirea zarmării şi altor probleme. TASS transm ite; Nikita Hruş deze la un schimb de reprezen
nistru Nehru, Republicii Arabe Adunării este1 întîmpinată de aplauze în cadrul acestei organizaţii a dreptu ciov, preşedintele Consiliului de tanţe diplomatice.
Unite — preşedintele G. Nas- Acolo unde există imperialism, a de furtunoase din partea asistenţei. rilor legitime ale Republicii Populare Sukardjo Wirjopranoto, reprezentan Miniştri al U .R.S.S. a adresat
ser, Poloniei — W. Gomulka, clarat în continuare Sukarno, şi acolc Chineze, tovarăşul N. S. Hruşciov a- tul permanent al indoneziei la O.N.U., lui Hagi Abubakar Taîava Ba- Obţinerea independenţei de
Cehoslovaciei — preşedintele A. unde sînt prezente forţele sale arma N, S, Hruşciov a spus că nu există rată că greşesc acei care consideră că a declarat că la fel ca şi în anii pre leva, primul ministru al Federa către ţara dv., se spune în te
Novotny, Romîniei — Gh. Ghcor- te, se creează o situaţie cu adevărat nici cea mai mică îndoială asupra de acest lucru are nevoie în primul cedenţi, delegaţia sa se pronunţă pen ţiei Nigeria, o telegramă în ca legramă, constituie o nouă măr
ghiu-Dej, Ungariei — J. Kadar, primejdioasă. Aceasta este situaţia în faptului că împiedicarea in mod artifi rînd R. P. Chineză. Dacă ar fi să se tru includerea ne ordinea de zi a se re arată că Uniunea Sovietică turie a inevitabilităţii istorice a
iugoslaviei — preşedintele Uto, irianul de Vest. A cincea parte a cial a R. P: Chineze de a participa la înţeleagă in mod just menirea O.N.U. siunii a problemei reprezentării Chinei declară în mod solemn că recu
Bulgariei — T. Jivkov, Albaniei teritoriului nostru naţional se mai a- activitatea O.N.U. aduce un mare pre ca organizaţie universală, care gru iu O.N-U. noaşte Federaţia Nigeria ca Salimeniuiui total al sistemului
— M. Şheliu, R. S. S. Ucrainie- flă încă sub jugul imperialismului !ria- judiciu acestei organizaţii, reduce con pează toate naţiunile, este greu de siat independent şi suveran şi ruşinos al colonialismului. Nu
ne — N. V. Podgornîi, R. S. S. nul de Vest — este o sabie colonia siderabil sfera activităţii ei, îngreu spus cine are mai mare nevoie de res Delegatul Indoneziei a subliniat că este gata să stabilească cu ea
Bieloruse — K. T. Mazurov, listă ridicată deasupra Indoneziei. Si nează examinarea problemelor inter tabilirea drepturilor Chinei în O.N.U. absenţa reprezentantului R.P. Chineze în mai este departe ziua cînd în
Cambodgiei — şeful statului, tuaţia existentă acolo reprezintă o naţionale pentru rezolvarea cărora se — însăşi China său Organizaţia Na O. N.U. împiedică rezolvarea unei pro
prinţul Norodom Sianuk, Nepa cauză de încordare şi creează o pri- cer eforturile colective ale tuturor sta ţiunilor Unite O.N.U. are nevoie ca o bleme atît de importante cum este treaga Africă va fi liberă.
lului — primul ministru Koira- i-^ ’die pentru pace. telor Preşedintele Consiliului de Mi naţiune atit de mare, o ţară atît de dezarmarea. Hotărîrea Comitetului Ge
(a, Libanului — primul ministru niştri al U.R.S.S. aminteşte că R. P. puternică ca R. P. Chineză să fie re BSgî --------
Salam, Marocului — prinţul In continuare conducătorul delega Chineză s-a bucurai de o largă recu prezentată în O.N.U. si s5 participe
Moulay Hassan, vicepreşedinte ţiei indoneziene a trecut ia situaţia noaştere internaţională şi a stabilit re activ ta activitatea ei. neral propusă Adunării în care se cere D em o n straţia festivă,
al Consiliului de Miniştri. din Congo. Congoul, a spus el, este laţii normale cu 34 de state, că Ier să fiu fie admisă discutarea problemei
cuprins de flăcări deoarece imperialis gâturile comerciale şi culturale ale Delegaţia sovietică a propus exami
Din partea sovietică la dejun mul s-a străduit să-şi menţină acolo Chinei populare încă de pe acum se narea şi .rezolvarea problemei cu pri reprezentării Chinei în O.N.U. consti d e la P ekin
au participat membri şi consi dominaţia, să submineze acest stat nou. extind în întreaga lume. vire la restabilirea drepturilor legiti tuie o încercare inadmisibilă de a li
me ale Chinei în O.N.U. ca problemă
lieri ai delegaţiei. Conducătorul Indoneziei a expus N. S. Hruşciov a spus că China a importantă şi urgentă la sesiunea Adu mita libertatea cuvîntuluî în O.N.U. PEKIN 1 (Agerpres). — La bunele pentru invitaţi au luai
In timpul întîlnirii, între şe apoi fondul politicii de neutralitate pre fost una din iniţiatoarele proclamării nării Generale. loc numeroşi oaspeţi străini so
conizate de el. Noi, a spus el, am celor cinci principii ale coexistenţei Adunării Generale î-an fost prezen 1 octombrie la Pekin a avut loc siţi la Pekin pentru a participa
fii delegaţiilor a avut loc un învăţat de la Europa şi America. Ne paşnice, că guvernul R. P. Chineze a In încheierea anunţării sale, şeful tate două amendamente la proiectul de o demonstraţie festivă a oame la cea de-a 11-a aniversare a
schimb de păreri asupra lucră inspiră Lincoln şi Lenin, Cromwel şi făcut în repetate rînduri propuneri în delegaţiei sovietice a dat o ripostă rezoluţie în problema reprezentării Chi nilor muncii consacrată celei R. P. Chineze.
rilor sesiunii Adunării Generale Garibaldi. Acei dintre noi care luptă dreptate spre slăbirea încordării inter nimicitoare discursului reprezeotaniuhn nei în O.N.U.. propus în raportul Go- de-a 11-a aniversări a procla
a O.N.U. pentru construirea unui stat drept şi naţionale în Extremul Orient şi în american Wadsworth, care a calom mitetului General. Primul amendament mării R. P. Chineze la care au Festivitatea a fost deschisă de
înfloritor pe ruinele colonialismului nu lumea întreagă. R. P. Chineză a a- niat cu înverşunare Republica Popu prezentat de delegaţia Nepalului cere participat peste 500.000 de per Liu Jen, al doilea secretar al
Dejunul s-a desfăşurat într-o pot să nu fie inspiraţi de idealurile dus un mare aport Ia cauza reglemen lară Chineză şi politica ei. Adunării să accepte propunerea Uniu soane. Comitetului orăşenesc Pekin al
atmosferă prietenească colaborării şi eliberării economice pro tării paşnice a situaţiei din Indochi- nii Sovietice cu privire la includerea P. C. Chinez. A luat apoi cu
clamate de Marx şi Engels. na. Coreea, şi din alte regiuni ale Preşedintele Adunării, reprezentantul pe ordinea de zi a problemei reprezen In tribuna guvernamentală, vîntul Cen I, membru al Birou
Asiei. Guvernul chinez se pronunţă în Irlandei, Boland, a recurs la o încer tării Chinei. Cel de-al doilea amen din piaţa Tiananmîn, au luat lui Politic a! G.C. al P. C. Chi
Sukarno a vorbit în mod amănun mod activ pentru crearea unei zone care grosolană de a întrerupe cuvîn dament. prezentat de delegaţia Gui loc Mao Ţze-dun, preşedintele nez. vicepremier al Consiliului
ţit despre cele cinci principii „Pancea a păcii în Asia, precum şi a unei zone tarea şefului guvernului sovietic. To neei. propune ca Adunarea Generală G.G. al P.G. Chinez, Eiu Şao-ţi, de Stat al R. P. Chineze şi mi
Şila" care stau la baza politicii Indo lipsite de arma atomică în regiunea varăşul N. S. Hruşciov a parat însă să includă în hotărîrea sa punctul cu preşedintele R. P. Chineze, Giu nistrul Afacerilor F.xterne. In
neziei. Acolo unde există săraci şi bo Oceanului Pacific. El propune înche în mod hotărît acest atac şi, în a- privire la excluderea ciankaişistului din En-lai, premierul Consiliului de cuvîntarea sa Gen I s-a referit
gaţi, exploataţi şi exploatatori, a de ierea unui pact al păcii şi neagresiu O .N .U -şi cu privire la acordarea locului Stat al R. P. Chineze, conducă
clarat Sukarno, poate izbucni oricînd în O.N.U. reprezentantului R.P. Chineze. tori ai Partidului comunist şi ai la problemele situaţiei interne a
După cuvîntarea delegatului Indone guvernului R. P. Chineze, pre Chinei şi ale situaţiei interna
ziei, şedinţa plenară de dimineaţă a cum şi U Nu, primul ministru al ţionale.
Adunării Generale a O.N.U. a luat Uniunii Birmane şi Ferhat Ab-
sfîrşlt. Următoarea şedinţă plenară a bas, preşedintele Consiliului de Demonstraţii festive ale oame
Adunării Generale va aveai loc în di Miniştri al guvernului provizo
mineaţa zilei de, 3 octombrie. riu al Republicii Algeria. In tri nilor muncii au avut loc şi în
alte oraşe ale Chinei.
S c i t e şl administraţia ei,mini, ,1,. 6 Marii. nr. 9. T a t o 188, 189 , 75. Taea plagia In .nmera, co„lo„„ ,|,»obM « m » S t Generale i.T.TÄ nr. 263.828 din 6 noiembrie 1949, _ Tiparol: Întreprinde«* P.oligrafieâ „1 Mei" - De»«.
