Page 2 - 1962-01
P. 2

T*

m- 2                                                                                                                                                        ÎÎRUMUL' SOCIALISMULUI                                                                                                                Nr. 2184

                                                                                                                                                                                                    BUnB&fflerensmnfiuetX!cez-snHB

            Accidentul a fost evitat

r~*c** r~*

l Umbrele nopţii s-au retras          căii erau bune. Dar ce-i ăsta?.                                    flit uşurat. !'Accidentul fusese                                                                                                    Programul I                      1902
[ cu încetul, lărgind orizontul,      omul se opri locuiui. Şina 'era                                    evitat.                                                                                                                                          5,30 Jo<!\ARolrEchestra de estradă a Radio-
f. Priveliştea, aceeaşi ca acum       ruptă. 11 cuprinse un fior, ca                                                                                                                                                                      populare romîneşti din diferi,            din R P . Poionă, din-
L o săptămînă, o lună, i se în-       un duş îngheţat. Era pentru                                        i*
^ făţişă mecanicului parcă mai        prima dată în viaţa lui cînd                                                                                                                                                                        regiuni ale ţării ; 6,30 E m i s i u ^ ™ Şlefan Rachon ; 14,03
r frumoasă sub primele raze ale       se vedea pus într-o asemenea                                          De la cel mai apropiat te ­
L soarelui dimineţii de decern-       situaţie. De departe, dinspre                                      lefon, Ciopa a anunţat staţii­                                                                                                   nea pentru sate ; 7,15 Melodii' lălâtorie muzicală“ - program
l brie. Mări viteza. Prin fereas-     Bircea Mică, se auzea infun-                                       le vecine şi districtul de în­                                                                                                   populare romîneşti; 7,35 Anun­ muzică uşoară; 15,30 Muzici
[¦ tra marchizei, Silviu Pop privi    clat uruitul greu al unui tren.                                    treţinere. După puţin timp şina                                                                                                  ţuri, muzică ; 8,30 Muzică uşoa­ Hilară din Ardeal; 16,15 Mu-
(¦ în urmă convoiul lung al va-       Ce să facă ? Să fugă înapoi                                        ruptă a fost înlocuită şi Silviu                                                                                                 ră ; 9,30 Muzică populară ro- zV o a r ă ; 18,05 „O plimbare
                                      sau s-o ia către tren şi să                                        Top a ajuns la Simeria cu ceva                                                                                                   minească ; 11,35 Program inter­
    goanelor. Totul mergea bine.      semnalizeze cum o putea me-                                        întîrziere. In ce-l priveşte pe                                                                                                                                        bucureşti“ — program de
î Trecuse de Bircea Mică şi o         conicului cele intim plate'?                                       Ciopa, ce să spunem ? Omului                                                                                                     pretat de orchestre de mando­       mu"\ usoarra ; 18,25 Muzică
[• apucase pe buclă spre Simeria.                                                                        i-au trecut emoţiile şi acum,                                                                                                    line ; 13,05 Din cînteeele şi dan­  pop)uuLiry_o_m_ -inească interpreta-
                                         Parcă împins de un resort,                                      ca şi înainte, în fiecare dimi­
^ Mai avea puţin şi iată-l aca-       începu să alerge în intimpi-                                       neaţă, cu fanionul subsuoară,                                                                                                    surile popoarelor; 15,10 Muzică tâ de temiza Bejan şi fluie-
(. să. Noaptea n-a fost tocmai        narea trenului. Mai repede,                                        îşi face obişnuita ..plimbare"                                                                                                   uşoară de compozitori de peste raşui D\.tru Zarnfirn ; 19,40
t uşoară.                             mai repede. Singele îi izbea                                       de-a lungul liniei ce i-a fost
                                                                                                         dată în grijă.                                                                                                                   hotare ; 17,45 Program muzical Muzică dvdans ; 2pO Muzică
       Dar ce se întimplă ? înainte,
                                                                                                                                                                                                                                          pentru fruntaşi în producţie; de estradă;

                                                                                                                                                                                                                                          19,05 Tinereţea ne e dragă :        Buletine \ ş tiri! 5,00: 6,00

                                                                                                                                                                                                                                          „Pe primeie file ale agendei 7,00; 10,00 ' iiDO; 13,00

                                                                                                                                                                                                                                          1962” ; 19,25 Formaţii romîneşti 15.00 ; 17,00 ; LOO ; 22,30

l pe firul liniei, un om mărun- timplele ca nişte ciocane, gi-                                                    A. JURCA'                                                                                                               de muzică uşoară; 22,50 Mu­ 23,52-23,55 (p ro b u l I); 12,00
L ţel aleargă spre tren cit îl ţin fua, dar el alerga înainte, tot
C puterile şi semnalizează in- înainte, cit putea mai repede,                                            (după o scrisoare primită de      )                                                                                              zică de dans.                       14.00 ; 16,00; 8,00 ; 23,00

   tr-unal, ¦„Opreşte7 Opreşte!", nin fugă desfăşură fanionul şl                                           la corespondentul nostru                               „intraţi. Cartea e un cadou preţios şl pentru cei 'mici şi                 Programul I I : 12,45 Cintă (programul II).
                                                                                                                                                            pentru cei mari", îndeamnă parcă Moş Gerilă din vitrina li­
    O apăsare de manetă, frinele începu să semnalizeze oprireaŢ                                                   EMIL OREŢU)                               brăriei, pe cei ce admiră cărţile expuse.                                     bnoooooooooooooooooooooooooooooooooooo o o 4 oOoO<OAOOC ¦'

                                                                                                         ^i—\[—'r J U b J u ' u w ' v

scrişniră îngrozitor şi trenul, Distanţa dintre el şi locomo- 1                                                                                                                                                                                                    HUNEDOARA

pierzînd din viteză, insftrşit, tivă scădea foarte repede. >                                                                                                                                                                                                                                                         o

se opri.                              „Dar dacă mecanicul nu mă ]                                        ¦o seară, la clubul minier                                                                                                                   angajează'; I                                                  <
                                                                                                                  clin Petri la
            ¦k                                   vede  ? Ce se întimplă ?...“ .^                                                                                                                                                             © 20 conducători auto                                                   <co
                                                                                                                                                                                                                                             ® 2 ingineri constructri
Ion 'Ciopa, revizor de cale j n sfirşit, trenul îşi reduse)                                                                                                                                                                                  o 1 inginer electroteh ic                                               o
                                                                                                                                                                                                                                             @ 1 inginer meanic                                                      o
[ de la districtul de întreţinere viteza şi, in scrîşnetele frîne- ^                                                                                                                                                                                                                                                 o
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     oo>
c din Simeria îşi începu ziua lor, opri la cîţiva paşi de el.)                                              Noaptea, timpurie ca toate                      lată, de pildă, în această seară        produs o animaţie neobişnuită-                                                                                   oo
[_ bine dispus. După ce mîncă Din marchiză, un om m înjit 1                                              nopţile de iarnă, se aşter­                        In sala mare de spectacole va           Au sosit artiştii Teatrului de                                                                                   o
t ceva, luă fanionul subsioară, pe faţă cu ulei şi praf de -j                                            ne peste oraş domoală. Ninge                       rula întii un film, apoi Teatrul        stat din Petroşani. Ei sînt cu­                                                                                  o
L înfăşurat, şi porni în obişnui- cărbune îl privea cu ochi n e fi-)                                     mărunt. Fulgii de nea dănţuiesc                    de stat „Valea Jiului“ din Pe­          noscuţi din spectacolele ante­                                                                                   o
l tul raid de-a lungul liniei, in- reşti de mari şi albi, speriat^                                       la lumina farurilor sau în jurul                   troşani va prezenta comedia             rioare prezentate la Petrila şi                                                                                  o
f jrustructura şi suprastructura şi nedumerit. Ion Ciopa răsu-)                                          becurilor strălucitoare, proaspăt                  ,,Un om obişnuit“ de Leonid             înconjuraţi cu simpatie. După                                                                                    o
                                                                                                         aprinse. Către club, construcţie                   Leonov. Petrilenii iubesc tea­          cîteva strîngeri calde de mîini                                                                                  o
                                                                                        n                ce se impune prin frumuseţe şi                     trul. Aceasta o spune şi faptul         şi discuţii prieteneşti, artiştii se                                                                             o
                                                                                                         monumentalitate, se îndreaptă                      că încă cu o zi înainte, biletele       retrag să se pregătească pentru                                                                                  o
                                                        / u f iV w M u iiJ iJ u / iJ iJ k J i — 1—fI—t>  grupuri de oameni...                               pentru spectacol au fost vîn-           reprezentaţie. Filmul s-a ter­                                                                                   oo
                                                                                                                                                            dute.                                   minat de mult. Locul iubito­
                                                                                                            •...încă de la intrarea în ma­                                                          rilor de film 11 iau acum iubi­                                                                                  oo
                                                                                                         rele hol al clubului minier din                       In aşteptarea orei de începere       torii de teatru. Şi nu sînt de loc
            In vizită la colectivişti                                                                    Petrila, te întimpină o atmos­                     a spectacolului, cîţiva tineri şi       puţini. In citeva clipe sala e           @       1maistru apă                                                        oooooooo
                                                                                                         feră plăcută. In partea stingă,                    virstnici joacă şah în sala spe­        plină.                                           1maistru fermoiicase
  Conducerea cursului de 3 luni                  rajată la G.Â.C. din Cîlnic, ce                         Ia Ioc vizibil, sînt expuse pro­                   cial amenajată la parter. Alţii                                               g  ®                                                               între-
de pe lingă Şcoala de partid din                                                                         gramul manifestărilor cultural-                    urmăresc într-o sală alăturată             Locuitorii din Petrila s-au                   interesaţi se vor prezenta1a sedul
Orăştie, a organizat zilele tre­                 venituri au fost repartizate la                         educative ce au loc săptămînal                     repetiţiile formaţiei de dansuri        obişnuit de mult să-şi petreacă             Cei
cute cu toţi elevii o vizită la                  ziua-muncă membrilor gospodă­                           şi programul de repetiţii al for­                  populare care pregăteşte cu             după amiezile libere la club în
gospodăriile agricole din Gîrbo­                 riei din Gîrbova etc.                                   maţiilor artistice. Cine păşeşte                   multă sîrguinţă o nouă suită            mod instructiv şi plăcut. Serile      o prinderii în fiecare zi între orea 7-fi.
va, Răhău şi Cîlnic.                                                                                     în club, se îndreaptă întîi toc­                   de jocuri populare romîneşti.           fruntaşului în producţie, con­
                                                    Organizarea muncii în brigăzi                        mai spre aceste programe pen­                      Cei mai mulţi urcă însă la etaj,        ferinţele cu conţinut legat de        OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOWOOOOOOOOC
   Vizitatorii s-au interesat în­                şi pe' echipe, colaborarea aces­                        tru a cunoaşte ce activităţi se                    unde se află biblioteca. Aeolo,         cele mai arzătoare preocupări
deaproape de felul cum au reu­                   tora cu mecanizatorii, au fost                          'desfăşoară în ziua respectivă.                    în sala de lectură, au prilejul         ale minerilor, joile de tineret,         COM BINATUL S IB E R IB C IC
şit colectiviştii din Răhău să                   de asemenea puncte de discu­                                                                               să răsfoiască o revistă, să afle        spectacolele prezentate de for­
construiască în acest an 2 graj­                 ţie între colectivişti şi elevii                                                 - * * ** • -.^Vc *        ce cărţi noi au mai fost cum­           maţiile artistice ale clubului sau                      HUNEDOARA
duri mari, cum s-a putut ajun­                   cursului de partid de 3 tuni.                                                     --Cartea a               părate, să împrumute noi vo­            alte formaţii, simpozioanele şi                                                                      *\
ge la o producţie de peste 3.000                                                                                                   un bun prici,            lume.                                   atîtea alte manifestări cultural-
litri lapte pe cap de vacă fu-                                    OH. TRIPAN                                                       elevilor şcolii                                                  educative ce se organizează aici                 cu sediul în strada Dr. Petru Groz nr. 8,
                                                               şi ŞT. C R IS T E A                                                 maiştri mineri di.         Alături de bibliotecă se înşiră
                                                                                                                                   Brad.                    sălile în care îşi desfăşoară ac­       contribuie la îmbogăţirea cu­            anunţă ţinerea unui concurs pentru ocuparea posturilor
                                                                         corespondenţi                                                                      tivitatea nele 3 cercuri : de ba­
                                                                                                                                      IN FOTO : Un          let de ii '' Ţie muzicală şi de         noştinţelor profesionale şi de                      maiştri în următoarele      specialitiţ:
                                                                                                                                   grup de viitori mai­                                                                                      8 maistru electrician
                                                                                                                                   ştrii mineri con-                            ’ Numărul celor ce  cultură generală ale petrileni-          ° maistru lăcătuş
                                                                                                                                   sultînd cărţile din                                                                                       ® maistru oţelar
                                                                                                                                   secţia tehnică .a                    enteăză cu râgulărltate     ltir, Ti învăţă să iubească fru­
                                                                                                                                   bibliotecii şcolii lor.                                                                                   ° maistru cocsar
                                                                                                                                                                      că la 85. In trimestrul       mosul, ii recreează. Clubul mi­          ° maistru zidar

                                                                                                                                                                         ului acesta, la club va    nier din Petrila a devenit un                Concursul va avea loc la sediul combinatulu în ziua d
                                                                                                                                                                         fiinţă un cerc — cerciil                                         , 20 ianuarie 1902.
                                                                                                                                                                                                    lăcaş de cultură îndrăgit şi
                                                                                                                                                                           nsă că la parter s-a                                                 Cererile, de înscriere la concurs se depun l a ’edilii C b în -^
                                                                                                                                                                                                    apreciat de oamenii muncii.           , binatului siderurgic — serviciul personal, cu cel jiţin 10 zilc<

                                                                                                                                                                                                                          v. cms             înainte de data concursului, îm p re u n ă cu u rm ătoare acte :<
                                                                                                                                                                                                                                                   ® Certificat de naştere tip R.P.R. (în copie).

                                                                                                                                                                                                                                             ° Diploma de absolvire (în copie), a unei şcolitebnice dei

                                                                                                                                                                                                                                          imaiştri în specialitate, sau a unei şcoli echivalente, \au acte«

                                                                                                                                                                                                                                             din care să rezulte că la data de l iulie 1956, cadidatul a\

                                                                                                                                                                                                                                          ,avut 12 ani vechime în funcţia de maistru.                                    (

                                                                                                                                                                                                 E3:                                      ¦ 0 Autobiografie.                                                 \\

                                                                                                                                                            Calendarul agricol                                                               0 Certificat medical.                                           ,

                                                                                                                                                                                                                                             Cererile neînsoţite de acte, nu se iau în consideare. In -'

                                                                                                                                                            pe luna ianuarie                                                              |formaţii suplimentare se pot obţine de Ia serviciul peronal —

                                                                                                                                                                                                                                             telefon 112 — H unedoara.                                                             •

                                                                                                                                                               ÎN C ÎM P : se transportă gu­        In cazul cînd pe semănături
                                                                                                                                                            noiul de grajd şi se depozitează
                                                                                                                                                            la marginea parcelelor sau dacă         se formează crustă de gheaţă
                                                                                                                                                            solul permite se aşează in gră-
                                                                                                                                                            nezi mici pe parcele.                   sau de polei, se aplică tăvălu-          întreprinderea de Construcţii Forestiere C uj
                                                                                                                                                                                                    girea.
                                                                                                                                                                                                                                                    Str. M aram ureş nr. 90, telefon 49-53; 49-54
                                                                                                                                                                                                      Se face verificarea terenurilor

                                                                                                                                                                                                    arabile şi se curăţă de mărăci-          Vinde din stoc supranormatW
                                                                                                                                                                                                    nişuri şi arborete, creîndu-se

      Dac a aş fi s t a t i s t i c i a n « 0 ©                                                                                                                                                     astfel condiţii bune pentru me­          0 piese de G a z 51, Zis 150 şi S.R., precum şi piese T.N.,

                                                                                                                                                                                                    canizarea lucrărilor agricole.           9 rulmenţi diferiţi,

  Munca statisticienilor e grea,                 teva cifre, poţi să trăieşti                            fără o activitate organizată,                      turale în mase, aş căuta să ^             ÎN PLANTAŢIILE DE P O M I:                   ° diverse materiale de instalaţii sanitare şi scule pentru
migăloasă şi de mare răspun­                     bucuria de a cunoaşte odată                             şi a 42 biblioteci săteşti, do­                    zugrăvesc in cele mai aprinse           in livezile tinere se verifică
dere. Unii au numit-o artă,                      mai mult, în lumini felurite,                           tate în total cu... numai 26.000                   culori bucuria de a-şi vedea            apărătorile contra rozătoarelor          profilul construcţii.
alţii istoria vie scrisă în graiul               roadele pe care munca plină                             volume (pe cînd astăzi o sin­                      înflorite talentele cei aproape         făcute în jurul tulpinilor şi se               Listele complete se pot consulta la serviciul de aprovi­
cifrelor. Cifrele, adevărat, par                 de eroism a poporului nostru                            gură bibliotecă, ca aceea de                       20.000 artişti amatori, care ac­        înlocuiesc parţial acelea desfă­
reci şi inexpresive, uneori nu                   le-a pirguit sub soarele de-                            la I.C.S.H., numără aproape                        tivează în circa 1.600 formaţii,        cute. Din livezile bătrîne se scot       zionare al întreprinderii şi la şantierele (l.C .F .) din Deva,
îndeajuns de grăitoare, pe mă­                   mocraţiei-populare. Şi poate                            40.000 de volum e!), in plus,                      dintre care peste 1.000 sînt                                                     Alba lulia şi Sibiu.
sura realităţilor pe care con­                   ar fi de-ajuns să-ţi faci sufle­                        prin acei ani, mai funcţionau                      cuprinse în sistemul aşezămin­
temporanii vor să le comuni­                     tul să tresalte de mîndrie, vă-                         15 cinematografe, in majorita­                     telor culturale de la sate.             pomii uscaţi şi cei necorespun­
ce posterităţii. Cifrele pot fi                  zind cum unele din aceste                               te particulare, în oraşele prin­
întunecate smi luminoase...                      roade s-au pirguit pe ogorul                            cipale, cu filme care promovau                        Sînt doar cîteva bilanţuri,          zători. La restul pomilor se fac
Cite din cifrele trecutului nu                   ştiinţei şi culturii, care în cei                       ideologia crimei şi a urii faţă                    pe care, dacă aş fi statisti­
ascund în ele lacrimi şi singe,                  14 ani ai Republicii a cunos­                           de om, a dezmăţului şi imora­                      cian, le-aş însufleţi, îmbogă-          tăieri de corectare a coroanei.                                ANUNŢ
ca filele istoriei scrise cu du­                 cut o fertilitate pe care nici                          lităţii duse la extrem, atît de                    ţindu-le mereu cu alte şi alte          Se face curăţirea pomilor de
rerea popoarelor stirnită de                     milenii de stăpinire regească                           specifice capitalismului.                          exemple, care să vorbească de
tirania şi lăcomia asupritori­                   n-ar fi realizat-o.                                                                                        la sine, cum sînt şi cele în- !         uscături, licheni şi cuiburi de          i. R. I. A. HUNEDOARA
lor ! Intilneşti insă azi, în ţara                                                                          Dacă aş fi statistician, aş                     scrise în calendarul S.R.S.C.,          omizi. Se strînge zăpada în ju ­
noastră, la tot pasul, nenumă­                      Dacă aş fi statistician, pen­                        arăta cit de făţarnică a fost                      unde se aminteşte că anual
rate cifre luminoase. Sînt ci­                   tru a da o strălucire mai mare                          această preocupare a vechilor                      in regiunea noastră au loc              rul pomilor, iar dacă timpul                          cu sed iu l în D e va ,
frele luminoase ale prezentu­                    acestui adevăr, pe care şi cei                          orinduiri pentru „cultura po­                      peste 8.000 acţiuni publice de          permite, se continuă stropirile
lui ţării noastre, crescute din                  mai înverşunaţi duşmani, ai                             porului", opunîndu-le, ca pe                       răspîndire a ştiinţei şi cultu­
fapte eroice, înălţate pe cele                   poporului nostru sint nevoiţi                           nişte făclii arzătoare, dovezile                   rii, la care îşi aduc aportul           lde iarnă’.                              CONFECŢIONEAZĂ NUMERE
14 trepte ale scării anilor t i­                 să-l recunoască, intre cifrele                          de necontestat ale revoluţiei                      circa 2.500 intelectuali, urmă­           ÎN GRĂDINA DE LEGUME :
nerei şi înfloritoarei noastre                   însăilate aş şti să împletesc                           culturale, desfăşurată în anii                     riţi cu atenţie de peste 900 de
Republici.                                       şi sentimentele nutrite de fie­                         regimului democrat-popular.                        mii de oameni, ai muncii.               fse continuă cu transportul gu­                  DE CIRCULAŢIE IN RELIEF
                                                 care om al muncii, faţă de                              Dacă aş fi statistician, pentru                                                            jnoiului de grajd pe solele des­
   Dacă aş fi statistician, aş                    realizările măreţe înfăptuite                          a face cifrele să împrumute                            Dacă aş fi statistician aş                                                   pentru autocamioane şi autoturisme, ia preţu
face din fiecare cifră o fiinţă                  in ultimii ani in fiecare colţ                          din măreţia simbolurilor, le-aş                     căuta să exprim şi altfel aces­        tinate culturii legumelor. . Se
 însufleţită, în stare să acuze                   de ţară. Aş afla formula care                           dărui din căldura dragostei                        te semne ale trezirii la dem­
cu virulenţă de judecător ne­                     ar face să ţişnească, flacără,                          pe care partidul o arată celor                     nitate a omului simplu, care           transportă şi se depozitează în s de 25 Iei perechea.
cruţător trecutul, in care stă-                   bucuria hunedoreanului cind                             ce muncesc. Doar in regiunea                       astăzi se adapă firesc la izvoa­
pîniriie burghezo-moşiereşti au                   constată că şi. el a contribuit                         noastră, în faţa ochilor ţi se                     rele culturii. Sînt semnele            grămezi gunoiul de grajd pentru
făcut să singere inima poporu­                    prin munca sa la bunăstarea                             poate închega un tablou plin                       vremilor noastre înnoitoare,
lui nostru. Dacă aş fi statis­                   poporului. Aş afla modalitatea                           de viaţă, ducindu-te doar o                        fără stăpini cu caftane, hla­          răsadniţele calde, iar în ultima                                    SnBQaBBDBniBBHflDIIBBaiBBHBBIRBBDBnRBBBBI
tician aş pune cifrele să cînte                   de a comunica şi altfel, exem­                          clipă cu gindul la activitatea                     mide sau coroane regale, sint
in poeme nemuritoare chipul                       plele care să exprime de la                             celor 19 cluburi sindicale exis­                   semnele noii orinduiri, unde           decadă a lunii se aşează gu­
strălucitor al prezentului, pe                    sine cit de adine a pătruns                             tente, a celor 227 cămine cul­                     omul muncitor, sub conduce­
                                                  cultura in casele oamenilor                             turale, 271 colţuri roşii, a ce­                   rea înţeleaptă a partidului,           noiul în paturi pentru răsad­            întreprinderea de producţie a cooperaţie/
    ~e oamenii muncii şi-l clă-                   muncii. In anii 1938— 1939,                             lor aproape 200 cinematografe,                     căruia îi slujeşte neprecupeţit,       niţe calde. Se repară tocurile de
         vecontenit la ozonul în-                 singurele lucruri care expri­                           538 biblioteci principale, dota­                   îşi făureşte singur soarta, lim-
               a.1 culmilor socialis-             mau (pentru o întreagă re­                                                                                 pezindu-şi şi îmbogăţindu-şi           răsadniţe, ramele şi întreg uti­
                        ’ducerea parti-           giu n e !) „preocuparea“ statu­                         te cu peste un milion volume                       glndurile, inviorîndu-şi jude­
                                 T. Pentru        lui burgliezo-moşieresc faţă de                                                                            cata, la izvorul cel mai pur,          lajul grădinăresc, care apoi se          IP R O D C O O P “ A L B A
                                    al cifre-     „cultura“ poporului, era exis­                          ele. Şi nu m-aş opri aici. Pen­                                                           dezinfectează cu o soluţie de
                                        apărat    tenţa a 7§ cămine culturale,                                                                               izvorul învăţăturii partidului.
                                             cU                                                           tru a ilustra ce influenţă are                                                            formalină sau piatră vînătă in
                                                                                                                                                                                 IRIMIE ST 'AUT
                                                                                                          existenţa acestor, unităţi cui-.                                                          concentraţie de 2 la sută.               cu sediul în Alba lulia, strada Călăraşi Nr. 10^

                                                                                                                                                                                                    Se face dezinfectarea semin­
                                                                                                                                                                                                    \ produce si livrează fără repartiţ •ţelor destinate semănatului fo-

                                                                                                                                                                                                    losindu-se germisân praf 2-4
                                                                                                                                                                                                    grame pentru 1 kg. săminţă. Se
                                                                                                                                                                                                    face dezinfectarea solului în            pentru întreprinderi şi particulari

                                                                                                                                                                                                    răsadniţe cu o soluţie de for­           la preţ oficial, următoarele:
                                                                                                                                                                                                    malină 2 la sută. Dezinfectarea

                                                                                                                                                                                                    se face cu 10— 12 zile inainte           ® ilu to aie ele                          de capa­
                                                                                                                                                                                                    de semănat.

                                                                                                                                                                                                      ÎN GOSPODĂRIE : se face                        cităţi îiati»e SO-350 Iita*i
                                                                                                                                                                                                    controlul silozurilor de cartofi

                                                                                                                                                                                                    şi rădăcinoase, se iau măsuri            © P u tin i de $tefaaBpen tru m u- ^
                                                                                                                                                                                                    pentru buna păstrare a aces­                  râtu ri de diferite capacităţi^
                                                                                                                                                                                                    tora şi se condiţionează semin­

                                                                                                                                                            v'-x v x " w n^v ovv/--vv\/»-n/'        ţele destinate semănăturilor de                 Livrarea se face pe bază de comenzi ferme,
                                                                                                                                                                                                    primăvară.
                                                                                                                                                                                                                                             adresate direct întreprinderii, pe adresa de mai si
                                                                                                                                                                                                            STAŢIENEA EXPERIMENTALA
                                                                                                                                                                                                                 HORTICOLA GEOAGHD           i

                                                                                                                                                                                                                                             VW W S/VW W W W VVW VW VW VVAA/VW /W W V ZW W V'
   1   2   3   4   5   6   7