Page 7 - 1962-01

ffîg- *
ţară a ţăranilor
eolecfivişti
Recomandările comisiei
pentru problemele creşterii
animalelor
(Urmare din pag. l-a)
Ministerul Agriculturii şi comitetele executive ale
sfaturilor populare să ia măsuri ca pe păşunile din
golurile de munte să se organizeze tabere de vară
pentru păşunatul tineretului taurin,;
Pentru sporirea producţiei de lapte pe cap de vacă
furajată este necesar ca munca în fermele de vaci
să se facă după un program bine stabilit. întreţinerea
şi mulsul vacilor să se facă de către îngrijitori bine
pregătiţi, permanentizaţi în această muncă, care să
poată asigura furajarea corespunzătoare producţiei
animalelor, mulsul organizat după program şi la
anumite intervale de timp, precum şi urm ărirea strictă
a planului de montă şi fătări.
Ministerul Agriculturii şi comitetele executive ale
sfaturilor populare vor orienta creşterea vacilor de
lapte în primul rînd în gospodăriile agricole colective
situate în zona m arilor oraş'd şi a centrelor mun­
citoreşti, aceasta asigurind venituri însemnate pen­
tru gospodării şi aprovizionarea cu lapte a populaţiei.
Din dezbaterile Consfătuirii au rczidtat marile
avantaje pe care creşterea porcilor le aduce gospo­
dăriilor colective.
Pe baza experienţei multor gospodării care au ob­
ţinut venituri foarte importante prin creşterea şi v a ­
lorificarea către sfat a porcinelor, comisia recomandă
gospodăriilor colective să dezvolte şi mal mult creş­
terea porcilor. Datorită faptului că porcii se pot în­
mulţi repede şi produc înfr-un timpscurt cantităţi
mari de carne, aduc venituri însemnate.
Creşterea porcilor trebuie să devină un sector de
producţie de primă importanţă, mai ales în gospo­
dăriile agricole colective din zona cerealieră care
dispun de toate condiţiile necesare organizării aces­
tui sector şi în special de cantităţi m ari de furaje
concentrate.
Este necesar ca gospodăriile agricole colective să-şi
dezvolte în primul rînd prin reţinerea din prăsilă
proprie matca de scroafe planificate, astfel ca să se
obţină un num ăr cît mai m arc de purcei care să fie
crescuţi şi îngrăşaţi în gospodărie. Ministerul A g r i­
culturii, îm preună cu sfaturile populare, să asigure
în ţoale fermele de porci, vieri din rasele precoce de
carne şi să îndrume gospodăriile colective în organi­
zarea planului de montă, astfel că să se obţină de
la întregul efectiv de scroafe 2 fătări pe an, iar prin
gospodăriile agricole de stat să se furnizeze gospo­
dăriilor colective scrofiţc şi vieri din rasele cele mal
bune. ' librate, formate din nutreţuri cu valoare nutritivă ri­ 1959,
Pentru mărirea numărului de purcei şi a îngrăşării,
unui număr sporit de porci în condiţii avantajoase
se recomandă gospodăriilor agricole colective ca în
afară de scroafele stabilite prin plan să organizeze
reţinerea şi creşterea unui număr de scroafe în plus,
care să fie păstrate pentru o singură fătare, după
care să fie puse la îngrăşat.
In vederea asigurării de venituri permanente se
recomandă gospodăriilor agricole colective să orga­
nizeze procesul de reproducţie a porcinelor şi îngră-
şarca lor, astfel ca livrarea porcilor îngrăşaţi să se
facă ritmic, conform planului contractual, pe luni şi
pe trimestre.
Experienţa gospodăriilor agricole fruntaşe în creşte­
rea păsărilor dovedeşte că acest sector este aducător de
însemnate venituri atunci cînd creşterea şi îngrijirea se
face în mod raţional. In vederea lichidării rămîneru
în urmă a sectorului creşterii păsărilor în gospodă­
riile agricole colective, comisia recomandă :
Comitetele executive ale sfaturilor populare să spri­
jine consiliile de conducere ale gospodăriilor colec­
tive în întocmirea de planuri concrete pentru dezvol­
tarea creşterii păsărilor în fiecare gospodărie agricolă
colectivă, ţinînd cont de toate posibilităţile existente.
Ministerul Agriculturii să ajute gospodăriile agricole
colective să organizeze creşterea păsărilor în comple­
xe mari, prin care se pot asigura producţii sporite
de ouă şi carne la un preţ de cost redus.
Ministerul Agriculturii să profileze unele gospoda­
rii agricole colective şi gospodării de stat din jurul
oraşelor şi centrelor muncitoreşti pentru creşterea pă­
sărilor în hale mari, organizate pe baza tehnicii noi,
care să asigure un număr sporit de ouă şi o canti­
tate sporită de carne pentru aprovizionarea populaţiei.
In acest scop Institutul de proiectări agricole să ela­
boreze proiecte de construcţii simple şi ieftine încă în
cursul primului semestru al anului 1962.
Se recomandă Ministerului Agriculturii şi Institute­
lor de cercetări să studieze experienţa bună dobîndită
de G.A.S. Andrăşeşti, regiunea Bucureşti, şi G.A.S.
Giarmata, regiunea Banat, în creşterea păsărilor, pre­
cum şi a gospodăriilor agricole colective fruntaşe şi
să generalizeze această experienţă în cît mai multe
unităţi agricole socialiste.
Pentru îmbunătăţirea continuă a creşterii păsărilor
în condiţiile gospodăriilor agricole colective se reco­
mandă Ministerului Agriculturii să elaboreze pînă la
1 martie 1962 norme raţionale privind hrănirea păsă­
rilor, care să aibă în vedere posibilităţile de furajare
specifice diferitelor regiuni. In acelaşi timp se vor ela­ tîni cu un debit suficient de apă, comisia recom andă
bora noi norme de întreţinere şi îngrijire precum şi
norme sanitar-veterinare care să asigure apărarea să­
nătăţii păsărilor.
Se recomandă gospodăriilor agricole colective care
dispun de condiţii naturale favorabile să dezvolte creş­
terea păsărilor de apă, care sînt mai uşor de îngrijit şi
dc»sebit de rentabile.
Ministerul Agriculturii, împreună cu sfaturile popu­
lare vor organiza în unităţi de stat cu sector avicol,
instruirea unui număr de crescători de păsări şi în
mod deosebit femei harnice care pot da rezultate bune
în acest sector.
In scopul realizării sarcinilor trasate de Plenara
G.G. al P.M .R . din 30 iunie — 1 iulie 1961, cu privire
la sporirea producţiei de lînă în vederea lichidării im­
portului de lînă, este necesar ca gospodăriile agricole
colective să-şi sporească an de an efectivele de ovine
din rasele cu lînă fină şi semifină.
In acest scop comisia recom andă:
Să se reţină în totalitate mieluţele din rasele M e-
rinos, Spancă şi Ţ igaie şi să fie crescute atît pentru
completarea şi lărgirea an de an a măteii proprii, pît
şi pentru vînzarc către alte gospodării care dezvoltă
creşterea acestor rase de oi.
M inisterului Agriculturii şi comitetelor executive ale
sfaturilor populare le revine sarcina de ă organiza
cumpărarea şi transferul de mieluţe cu lînă fină şi se­
mifină din regiunile avansate în procesul de amelio­
DRUMUL SOCIALISMULUI N r.^185
rare, în gospodăriile colective din alte regiuni, zona- fie îndrumată permanent şi calificat — prin grijă sfa­ Aceste succese trebuie să constituie un imbold pen­ de m asă şi fructe obţinute în gospodăriile agricole
to pentru creşterea oilor cu lînă fină şi semifină. In turilor populare. tru toate gospodăriile colective de a aplica aceste colective etc.
acelaşi timp, gospodăriile agricole colective să reţină Comisia recomandă Ministerului Agriculturii şi ce­ măsuri în vederea obţinerii de producţii cît mai mari Com isia face un călduros apel către toţi oamenii
pentru batalizare şi să creăscă în prim ăvara anului lorlalte organe centrale să analizeze şi să ia măsuri de struguri la hectar, deoarece numai pe această de ştiinţă să-şi concentreze eforturile pentru rezol­
1962 un num ăr de 750.000 berbecuţi din rasele M erinos, pentru îm bunătăţirea aprovizionării gospodăriilor a g ri­ cale se poate spori considerabil eficienţa economică varea principalelor probleme ridicate dc aceste ra­
Spancă şi Ţigaie, care să asigure producerea anuală a cole colective cu materiale şi utilaje necesare procesu­ în viticultură. muri de producţie, c a : elaborarea metodelor agro­
cel puţin 3.800 tone lînă fină şi semifină. lui de producţie în zootehnie.
Cantitatea şi calitatea linurilor depinde în cea mai Apărarea sănătăţii animalelor trebuie să se reali­ ? tehnice specifice fiecărei zone de producţie, bazate
mare m ăsură de modul de întreţinere a ovinelor. Pen­ zeze în primul rînd prin asigurarea de furaje mai multe In sectorul pomicol. Directivele Congresului al III- pe cele mai noi cuceriri ale tehnicii şi practicii îna­
tru ă obţine cantităţi cît mai m ari de lină de calitate şi cu valoare nutritivă completă, prin îngrijirea şi în­ lea al Partidului M uncitoresc Rom în prevăd să se intate, stabilirea sistem elor de înfiinţare a livezi,
superioară se recomandă gospodăriilor agricole colec­ treţinerea animalelor după metodele noi în adăposturi planteze pînă în anul 1965 o suprafaţă de cca. 160.000 intensive, a sortimentului de struguri de m asă şi \.
tive să asigure ovinelor pe timpul verii păşuni de bună simple şi bune şi prin respectarea regulilor de zooigie- ha. livezi, din care în gospodării agricole colective pentru terenurile nisipoase, mecanizarea lucrărilor
calitate, curăţate de scaieţi, m ărăcini etc, care d egra­ nă. Este necesar .ca organele de specialitate să sprijine peste 80.000 ha. în masiv. agrotehnice în vii şi livezi, obţinerea de soiuri de
dează lîna, iar pe timp de iarnă sş le asigure o fura­ gospodăriile colective ca să ia toate măsurile de profi­ Pentru îndeplinirea planului de plantări, comisia fructe şi struguri mai productive dc calitate supe­
jare completă, adăposturi bune şi curate. laxie şi combatere a bolilor epizootice, convingînd pe recomandă lucrătorilor din unităţile pepinieristicc să rioară şi cu rezistenţă mărită la boli şi dăunători,
Iri scopul folosirii tuturor resurselor, existente în fie­ toţi colectiviştii de necesitatea respectării disciplinei îmbunătăţească calitatea materialului săditor şi să precum şi aprofundarea lucrărilor de raionare a soiu­
care gospodărie agricolă colectivă este necesar ca pe sanitar-veterinare. Folosirea substanţelor medicamen- extindă speciile valoroase conform prevederilor din rilor de pomi şi viţă de vie pe zone microclimafice.
lîngă creşterea animalelor şi păsărilor să se dezvolte al- toate şi tratamentul animalelor să fie ultima măsură în Directive, în aşa fel ca m ărul şi părul să reprezinte Pentru valorificarea producţiei viticole şi pomicole,
• bînăritul şi sericicultura, ram uri ce pot fi dezvoltate apărarea sănătăţii lor. în anul 1965 peste 32 Ia ’ sută, iar vişinul, piersicul, comisia propune ca Ministerul Industriei Alimentare
fără investiţii mari, dar care pot aduce venituri însem­ ’ Pentru conducerea competentă ă sectorului zootehnic
nate proprietate obştească, pentru gospodărirea cu grijă a cireşul şi caisul 17 la sută din num ărul total al po­ şi M inisterul Comerţului să încheie contracte dc pro­
Iri gospodăriile agricole colective care au posibili­ furajelor şi creşterea productivităţii animalelor se re­ milor. ducţie pe termen lung în vederea stimulării gospodă­
tăţi (iazuri, cle.ştec, bălţi etc.) se recom andă ca acestea com andă gospodăriilor colective ca în sectorul zoo­ Să se înmulţească soiurile productive şi de măre riilor colective în creşterea suprafeţelor şi a produc­
valoare comercială care să asigure în viitor o pro­ ţiei la hectar la aceste culturi.
• să fie amenajate în vederea organizării sectorului pis­ tehnic să fie antrenaţi colectivişti destoinici, cu dra­
cicol. goste şi pricepere pentru creşterea animalelor. Totoda­ ducţie marfă de bună calitate. De asemenea este ne­ dr
Participanţii Ia consfătuire au subliniat în cuvîntut tă se recom andă gospodăriilor agricole colective cu cesar să se acorde o atenţie mai marc soiurilor cu Comisia consideră că aplicînd întocmai măsurile
lor importanţa deosebită pe care o are organizarea ferme mari să încredinţeze unui vicepreşedinte res­ coacere timpurie, arbuştilor fructiferi şi căpşunilor, prevăzute în aceste recomandări, se pot obţine produc­
reproducţiei în sporirea şi îmbunătăţirea şeptelului din • ponsabilitatea creşterii animalelor, asigurarea bazei astfel ca să se asigure populaţia cu fructe proaspclc ţii mari de struguri şi fructe la hectar, de calitate
ţara noastră. furajere, inclusiv îmbunătăţirea păşunilor.
Pentru această este necesar ca Ministerul A gricul­ Sarcinile mari de producţie ce trebuie realizate de pe o durată cît m ai lungă în timpul anului. superioară şi Ia un preţ de cost redus, care vor con­
turii şi comitetele executive ale sfaturilor populare să Ia an la an cer colectiviştilor din acest sector să-şi Comisia recomandă lucrătorilor din pepiniere să tribui la creşterea veniturilor colectiviştilor şi la o
ia măs’iiri ca să se asigure în permanenţă num ărul ne­ ridice necontenit calificarea profesională. In acest scop acorde o atenţie deosebită producerii materialului să­ mai bună aprovizionare a populaţiei cu aceste valo­
cesar de reproducători valoroşi şi în mod deosebit la Ministerul Agriculturii şi comitetele executive ale sfa­ ditor pomicol altoit pe portaltoi vegetativ, iar gospo­ roase produse.
specia taurine. turilor populare vor organiza în tot cursul anului şco- . dăriile colective să înfiinţeze plantaţii intensive care
intră repede pe rod, dau producţii mari şi asigură
Introducerea însăm înţărilor artificiale care reprezin­ larizarea tuturor îngrijitorilor de animale, atît la locul venituri importante colectiviştilor, Recomandările comisiei
tă o medotă nouă şi valoroasă pentru înmulţirea şi de producţie, cît şi prin participarea Ia cursuri de
îm bunătăţirea taurinelor şi ovinelor se va face trep­ scurtă durată organizate în gospodăriile agricole de pentru problemele producţieiMinisterul Agriculturii să exercite un control mai
tat, pe m ăsura creării condiţiilor m ateriale — cadre cu. stat fruntaşe şi staţiunile experimentale zootehnice. riguros al pepinierelor, ca acestea să livreze numai
pregătire corespunzătoare, aparatura necesară şi re­ Com isia consideră necesar ca institutele de cerce­
producători de calitate. tări şi de învăţămînt, oamenii de ştiinţă şi specialiştii material săditor garantat sub raportul sănătăţii şi legumicole
autenticităţii soiurilor şl al portaltoilor. In acelaşi
Este necesar ca un num ăr cît m ai m ăre de gospodă­ să acorde un sprijin cit mai eficient gospodăriilor a g ri­ timp, unităţile pepinicristice trebuie să acorde mai In scopul unei cît m ai bune aprovizionări a popu­
multă grijă problemelor legate de etichetatul, am ba­ laţiei, Directivele Congresului al III-lea al Partidului
rii agricole colective, şi mai ales cele situate în zo­ cole colective în aplicarea metodelor înaintate de spo­ latul şi expedierea pomilor. Muncitoresc Rom în trasează sarcina de a se realiza
în 1965 o cantitate de 3,3 m ilioane tone legume, pre­
nele cu tradiţii în creşterea, anim alelor de rasă, să or­ rire a efectivelor şi a productivităţii lor. Comisia recomandă ca la alegerea terenurilor pen­ cum şi o producţie de 4,5— 5 milioane tone cartofi.
tru noile plantaţii de pomi să so urmărească pune­
ganizeze ferme de selecţie pentru a putea să livreze Cadrele zootehnice şi veterinare de specialitate sînt
animale bune pentru prăsilă altor unităţi agricole din chemate să hipic alături de crescătorii de animale din
zonele mai puţin avansate. gospodăriile agricole colective pentru dezvoltarea sec­
Rezultatele bune obţinute de către fruntaşii în sec­ torului zootehnic, să arate acestora căile ce duc la rea­ rea în valoare a terenurilor în pantă supuse eroziunii In vederea realizării acestor sarcini, comisia con­
torul creşterii animalelor trebuie să mobilizeze toate lizarea Unor producţii ridicate şi la obţinerea de veni­ şi care nti pot fi folosite pentru alte culturi. , sideră că producţia legumelor trebuie să fie şi mai
gospodăriile colective, să stimuleze pe toţi colectiviştii turi mari, m obilizîndu-i să folosească cele m ai noi sis­ Organizarea noilor plantaţii trebuie să se facă după mult sporită în cadrul gospodăriilor agricole colec­
în sporirea producţiei, astfel ca sarcinile de livrări de teme de creştere raţională.
carne, lapte, lînă, ouă prevăzute pentru anul 1965 să un plan bine stabilit în care, concomitent cu măsu­ tive. Aceasta va contribui la dezvoltarea lor multi­
laterală, la folosirea raţională a braţelor de muncă
fie realizate, şi chiar depăşite. Gospodăriile colective Recomandările comisiei rile de combatere a eroziunii, trasarea drumurilor, şi la livrarea unor importante cantităţi de produse
pot şi trebuie să devină mari furnizoare de produse ali­ marfă. In mod cu totul deosebit trebuie dezvoltată
crearea de bazine de !cum ulare a apel, stabilirea spe­
mentare pentru aprovizionarea populaţiei şi a indus­ pentru problemele privind ciilor şi soiurilor în funcţie de condiţiile pedocli­
triei cu materiile prime necesare.
matice, să se asigure şi posibilităţile mecanizării în legumicultura ca ram ură de bază în gospodăriile a gri­
Se recomandă Ministerului Agriculturii să elabo­
reze un sistem de stimulare a gospodăriilor şi frunta­ producţia pomi-viticolă perspectivă a lucrărilor agrotehnice, cole colective situate în zonele preorăşeneşti şi !:1c
şilor în producţia animală. In vederea realizării de producţii cît mai m ari de centrelor muncitoreşti, pentru aporvizionarea tr.ni bună
Majoritatea participanţilor la consfătuire au subli- . Ţinînd seama de sarcinile mari privind sporirea
fructe la hectar, se recomandă îndcsirca plantaţiilor a acestora şi evitarea transportului de la distanţe mari.
Este necesar ca organele agricole ale sfaturilor
niat importanţa bazei furajere ca parte integrantă din producţiei de fructe şi struguri, de discuţiile purtate şi tinere pe rînd, folosind în acest scop pomii altoiţi
economia creşterii animalelor constituind condiţia hotă- de propunerile făcute în cadrul şedinţei de lucru, Com i­ pe portaltoi vegetativ şi arbuşti fructiferi. populare să sprijine gospodăriile agricole colective
rîtoare în realizarea planului de dezvoltare a zootehniei sia pentru problemele viti-pomicole face următoarele Pentru o mal bună reuşită a plantaţiilor de pomi în alegerea celor mai potrivite terenuri pentru cultura
în ţara noastră. * recom andări: se recom andă gospodăriilor colective să realizeze cît legumelor, în prim ul rînd pe luncile rîurilor şi în
Furajul de bază în creşterea anim alelor şi în spe- ,, In sectorul viticol, potrivit prevederilor Directivelor mai multe ‘ plantări din toamnă- acelaşi timp să ajute Ia organizarea mai bună a te­
cial a taurinelor şi ovinelor trebuie să-l constituie nu­ Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Ro- ritoriului care să permită mecanizarea pe scară largă
treţurile verzi şi însilozate- Multe gospodării agricole mîn, trebuie ca pînă în 1965 să se planteze peste 80.000 In zona de aprovizionare a oraşelor şi a fabri­ a lucrărilor şi îndeosebi folosirea economică a iri­
colective au obţinut rezultaie bune prin furajarea ani­ ha. vii, din care cel puţin 60.000 ha. în gospodăriile cilor de prelucrare a fructelor, gospodăriile colective gaţiilor, ca una din principalele surse de sporire a
malelor cu nutreţ însilozat din porumb amestecat cu agricole colective. trebuie să dea o mai marc atenţie culturii căpşuni­ producţiei.
leguminoase. Este necesar ca în toate gospodăriile co­ In privinţa asigurării bazei de producere a mate­ lor şi arbuştilor fructiferi, care nu cer investiţii mari Pentru producerea răsadurilor de calitate, care con­
lective, aceste furaje să se producă în cantităţi în­ rialului săditor, viticol; se constată că în ultimii ani la înfiinţare şi care aduc venituri însemnate înccpînd stituie un factor hotărîtor în obţinerea unor rccollc
destulătoare, pentru fiecare vacă şi pentru fiecare oaie. s-a înregistrat un progres simţitor, producţia de viţe din anul următor plantării. mari şi timpurii, se recomandă gospodăriilor agricole
Pentru asigurarea animalelor cu raţii furajere echi­ altoite fiind aproape dublă în anul acesta faţă de anul Pentru asigurarea consumului dc fructe al colecti- • colective ca pentru fiecare hectar de legum e să asi­
viştilor, mai ales în satele de cîmpie, comisia re­ gure cel puţiri 800 m.p. de răsadniţe.
dicată şi completă, se recomandă gospodăriilor agricole Ţinînd seama de indicaţia dată ca soiurile de masă comandă ca în grădinile din jurul caselor să se plan­ In scopul unei aprovizionări mai substanţiale cu
colective să acorde o atenţie sporită cultivării unor su­ să reprezinte pesfe 56 la sută din suprafaţa noilor
prafeţe din ce în ce mai mari cu legum inoase furajere plantaţii comisia recomandă ca organele agricole şi teze pomi şi arbuşti fructiferi. legume timpurii, se recomandă gospodăriilor agricole
şi în special cu lilcernă, trifoi, m azăre, soia etc. In unităţile de stat şi gospodăriile colective producătoare
zonele unde se obţin producţii ridicate şi economicoase de material săditor viticol să depună un efort deose­ In vederea întăririi economico-drganizatorice a gos­ colective situate în raioanele din sudul, sud-cstul şl
de sfeclă de zahăr şi cartofi, aceste nutreţuri vor trebui bit pentru a spori producţia de viţe altoite din aceste
să fie folosite pe scară largă, devenind furajul de bază soiuri precum şi din cele mai valoroase soiuri de vin. podăriilor cclectivc din zona dealurilor, se recomandă vestul ţării să folosească condiţiile naturale deosebit
în hrana animalelor.
Se apreciază ca deosebit de valoroasă experienţa generalizarea sistemului agro-pomîcol care asigură îm ­ de favorabile, profilîndu-se pentru culturi extra-tim-
Gospodăriile colective trebuie să dea cea mai mare cîştigată de Institutul de cercetări horti-viticole şi de
atenţie extinderii culturilor intercalate şi duble, cul­ către unele gospodării de stat şi colective ca : Tomnatic, binarea armonioasă a pomiculfurii cu creşterea ani­ purii şi timpurii dc tomate, cartofi, mazăre, varză,
turilor în mirişte, contribuind în acest mod la asigura­ Apoldul de Sus, Drăgăşani, Niculiţel şi Găvăsinţi, care
rea bazei furajere prin cantităţi mari de masă verde, au realizat între 45— 60 la sută viţe de calitate supe­ malelor prin cultivarea terenului dintre rînduri cu ardei şi vinete.
porumb siloz şi alte furaje. rioara pe suprafeţe mari şi se recomandă tuturor gos­
podăriilor producătoare de m aterial, săditor să stu­ plante furajere. Este necesar, de asemenea, ca gospodăriile agri­
In fiecare gospodărie agricolă colectivă trebuie să se dieze şi să aplice pe scară largă metodele folosite de
organizeze loturi semincere pentru asigurarea semin­ aceste gospodării în vederea obţinerii unui rnnda- . Acest sistem permite ca prin lărgirea intervalelor cole colective din apropierea fabricilor de conserve
ţelor necesare îmbunătăţirii compoziţiei furajelor. In ment de cel puţin 45 la sută viţe calitate I-a.
acest scop se recomandă Ministerului Agriculturii să dintre rînduri şi îndesirea pomilor pe rînd, să se să se specializeze în cultura legum elor destinate pre­
asigure un sortiment cît mai variat de seminţe, iar in­
stitutele să creeze soiuri noi de plante furajere. planteze un număr mare de pomi la hectar, să se lu­ lucrării.
Un rol important în obţinerea de furaje cu valoare creze terenul pe curbe dc nivel, ceea ce previne ero­ Obţinerea unor producţii bogate dc legume în cîmp
nutritivă ridicată îl are recoltarea lor la timp, conser­
varea în bune condiţii precum şi pregătirea înainte de darea solului şi dă posibilitatea obţinerii de produc­ este posibilă numai prin aplicarea întregului complex
administrare în hrana animalelor.
ţii suplim entare la hectar. de măsuri agrotehnice, aşa cum dealtfel au dovedit-o
Suprafaţa de păşuni naturale constituie o rezervă
imensă pentru producerea unor cantităţi mari şi iefti­ Pentru obţinerea producţiilor m ari la hectar, de rezultatele G-A.C. M acea din regiunea Banat şi altele.
ne de fu ra je ) pe acest temei comisia recomandă sfa­
turilor populare să stabilească pînă la sfîrşitul primului Organele de specialitate să acorde o atenţie deo­ calitate superioară şi la un preţ de cost redus, comi­ In acest scop este necesar să se acorde o atenţie
semestru al anului 1962 lucrările ce trebuie efectuate pe sebită îndrum ării şi controlului pepinierelor, selecţio­
fiecare suprafaţă de păşune. nării şi verificării autenticităţii soiurilor, astfel ca m a­ sia recomandă gospodăriilor colective să sporească deosebită următoarelor m ăsu ri:
terialul să fie garantat din punct de vedere al auten­
Este în interesul tuturor gospodăriilor colective să ticităţii pentru că numai astfel se pot obţine plantaţii eforturile pentru aplicarea în livezi a întregului com­ — Fertilizarea solului prin folosirea gunoiului,
antreneze pe toţi colectiviştii la aplicarea m ăsurilor care să dea o producţie-marfă superioară.
de curăţire, drenare, în grăşare etc. a suprafeţelor de plex agrotehnic recomandat dc către staţiunile expe­ compostului, cenuşei vegetale, urinei, îngrăşămintelor
păşuni pe care le folosesc, astfel ca în urm ătorii 2— 3
ani să producă cel puţin 10.000 kg. iarbă verde pe rimentale şi gospodăriile fruntaşe. verzi)
fiecare ha.
Ţinînd seamă de necesitatea folosirii raţionale a Un accent deosebit trebuie pus în direcţia ferti­ — Executarea' arăturilor adinei şi odată cu acestea
Suprafeţele de păşuni şi goluri alpine ce se predau lizării terenurilor care sînt sărace în aceste zone, a încorporarea în sol a îngrăşăm intelor naturale şi chi­
în folosinţă pe termen lung gospodăriilor colective fondului funciar, de faptul că plantaţiile durează mult lucrărilor solului, tăierilor dc fructificare şi întine­ mice ;
trebuie să devină model de gospodărire şi de produc­ rire, precum şi a combaterii bolilor şi dăunătorilor
ţie ridicată de masă verde la hectar. timp şi necesită investiţii însemnate, comisia recoman­ care reduc recoltele şî calitatea fructelor. — Folosirea seminţelor din soiuri şi hibrizi pr.
dă : ductivi;
In zonele de şes unde, prin efectuarea lucrărilor agro­
tehnice obişnuite, păşunile naturale nu pot da producţii — Noile plantaţii să fie făcute numai pe terenurile In vederea preîntâmpinării pierderilor mari cauzate — Producerea răsadurilor în ghivece şi pe strat
mulţumitoare, este indicat să se treacă la refa­ obligate pentru cultura viţei de vie, in pantă, pre­ de boli şi dăunători în vii şi livezi, comisia face un
cerea lor prin cultivarea cu plante de nutreţ de mare cum şi pe terenurile nisipoase. apel călduros la muncitorii şi inginerii din industria nutritiv, precum şi călirca acestora începînd de la
productivitate, după sistemul conveierului verde, pen­ constructoare dc maşini şi chimică să sporească nu­ răsărire;
tru asigurarea unui păşunat continuu, încşpînd din — _ Să se înfiinţeze plantaţii masive de tip socialist, mărul de utilaje, să perfecţioneze construcţia lor şi
prim ăvară şi pînă toamna iîrziu. specializate în producerea strugurilor de masă şi vin, să producă un sortiment bogat şi de calitate de sub­ — Asigura'rea unei densităţi m ari a plantelor pe
caic să asigure cantităţi mari de producţie m arfă în stanţe pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor viti-
U na din problemele importante în dezvoltarea creş­ vederea aprovizionării pieţei şi realizării de venituri pomicoli. terenurile irigate, de 35— 38.000 plante la ha., la roşii
terii animalelor o constituie asigurarea adăposturilor. importante pentru gospodăriile producătoare.
Folosind din plin ajutorul acordat de stat şi posibili­ In principalele bazine pomicole s-au creat centre timpurii şi vinete, 100— 120.000 plante la ha. la ardei
tăţile locale este necesar ca gospodăriile agricole co­ de combalerc a bolilor şi dăunătorilor. Comisia reco­
lective să treacă la executarea de construcţii ieftine, — Noile plantaţii să se facă numai pe terenuri or­ mandă Ministerului Agriculturii să găsească soluţii etc.)
trainice şi igienice. ganizate şi amenajate antierozional, pe bază de pro­ pentru crearea unui sistem organizat de aprovizio­
iect şi încadrate într-un plan de ansam blu pentru în­ nare a gospodăriilor colective cu utilaj mărunt, unelte, — Aplicarea lucrărilor speciale ca ciupitul la cas­
Comisia recomandă sfaturilor populare regionale şi tregul masiv viticol, astfel îneît să se asigure condi­ pompe dc stropit şi prăfuit, piese de schimb şi sub­
raionale să ia măsuri pentru întocmirea schiţelor de ţii optime de creştere, exploatare şl mecanizare în per­ stanţe dc combatere pentru protecţia viilor şi live­ traveţi, copilitul şi cîrnitul la roşii etc.)
sistematizare încă din lunile ianuarie şi februarie, ast­ spectivă a principalelor lucrări agrotehnice. zilor, iar gospodăriile colective să-şi organizeze te­
fel ca în gospodăriile colective să se poată începe lu­ meinic acţiunea de protecţie a viilor şi pomilor. — Folosirea îngrăşămintelor în cursul vegetaţiei;
crările de construcţie o dată cu venirea primăverii. In Comisia recomandă să se reglementeze defrişarea
acelaşi timp se recomandă organelor centrale de re­ pilcurilor mici de păduri şi lăstărişuri din incinta pod­ Spre a veni în ajutorul gospodăriilor colective care — Combaterea bolilor şi a dăunătorilor;
sort să studieze simplificarea formelor de avizare a con­ valorifică terenurile în pantă, comisia propune ca M i­
strucţiilor. Este necesar ca gospodăriile agricole colec­ nisterul Agriculturii să mărească parcul de tractoare — Pentru realizarea unor producţii m ari la ha.
tive să ia m ăsuri pentru producerea materialelor, tran­ grele şi utilaj la staţiunile de maşini şi tractoare pen­
sportul nisipului, pietre de construcţie etc., încă din tru executarea mecanizată a lucrărilor dc desfundare trebuie să se folosească intensiv terenul irigat, prin
primele luni ale anului cînd mijloacele de transport şi tcrasarc.
sînt m ai puţin folosite la alte lucrări. L a am plasarea goriilor care împiedică sistematizarea şi organizarea executarea a 2— 3 culturi succesive pe an, ca : spa­
construcţiilor să se evite pe cît posibil risipa de pă- plantaţiilor mari de tip socialist. Ţinînd seama de necesitatea ridicării ncîntîrziatc
mînt arabil. Proiectele de am plasare a fermelor zoo­ a producţiei în cultura viilor şi pomilor şi de com­ nac, verdeţuri şi salată în prim ăvară, roşii timpurii
tehnice să aibă în vedere şi asigurarea cu apă, dru­ Pe terenurile ce nu pot fi plantate cu viţă de vie, plexitatea lucrărilor agrotehnice în aceste ramuri dc
murile de acces, canalizare şi bazine pentru colec­ ca : ogaşe, ravene şi locuri mlăştinoase, să se înfiin­ producţie, comisia propune ca gospodăriile colective şi apoi conopidă de toamnă sau g u lio a re ; ori varză,
ţeze plantaţii pentru producerea aracilor şi răchitei cu profil viti-pomicol să fie încadrate cu ingineri şi
tarea urinei. şi astfel să se asigure pe plan local materialele de tehnicieni. conopidă sau cartofi timpurii în primăvară, apoi ar­
Dezvoltarea creşterii animalelor impune rezolvarea susţinere şi legare a viţei.
In scopul formării cadrelor calificate din nodurile dei, roşii sau castraveţi de toam nă ş.a. (
într-un timp cît m ai scurt a alimentării cu apă în gos­ In vederea asigurării unei prinderi cît mai bune a ţăranilor colectivişti în producerea materialului sădi­
podăriile agricole colective prin construirea de fîn- viţelor din plantaţiile noi, se recom andă ca aceste te­ tor viticol, îngrijirea plantaţiilor viti-pomicole şi ob­ Concomitent cu dezvoltarea culturilor irigate de Mc
renuri să fie bine fertilizate înainte de plantare cu 30— ţinerea de producţii ridicate, comisia apreciază ca
Ministerului Agriculturii şi sfaturilor populare să ia 60 tone gunoi de grajd la hectar. valoroasă iniţiativa de a se pregăti cît mai mulţi co­ gume pe suprafeţe întinse în gospodăriile agricole
măsuri în vederea executării de foraje la gospodăriile lectivişti în staţiunile experimentale de specialitate şi
agricole colective din zonele unde apa se găseşte la în gospodăriile de stat fruntaşe în cultura viilor şi colective, să se generalizeze irigarea pe brazde lungi
adîncime mare. pomilor pentru a-şi însuşi într-un ciclu întreg de pro­
ducţie cele mai noi metode agrotehnice. care perniţe folosirea animalelor şi a maşinilor la
Sfaturile populare regionale şi raionale trebuie să
acorde asistenţa tehnică directă în execuţia lucrărilor, Ministerul Agriculturii, prin staţiunile experimen­ lucrările de întreţinere a culturilor şi să fie părăsită
prin cadre tehnice suficiente, astfel ca fiecare gospo­ tale ale Institutului de cercetări horti-viticole, trebuie
dărie agricolă colectivă, care efectuează construcţii, să Pentru grăbirea intrării pe rod a noilor plantaţii să sporească eforturile în vederea popularizării expe­ cu desăvîrşire metoda învechită a irigării legumelor
este necesar ca pe lîngă afînarca repetată a solului rienţei înaintate şi a fruntaşilor din producţie, să ex­
prin praşile, să se copcească viţele de două ori în tim­ tindă loturile demonstrative în gospodăriile agricole prin revărsarea apei pe vetre (fitării).
pul verii, iar către sfîrşitui lunii august să se desfacă colective, să verifice şi să generalizeze în producţie
sub locul de altoire. De asemenea, se recomandă ca cele mai noi recomandări ale staţiunilor experimen­ Deoarece unul dintre factorii hotărîtori în sporirea
viţele să fie susţinute pe picheţi sau araci în vederea tale, să organizeze schimburi de experienţă, concursuri
dezvoltării lor mai bune- producţiei de legum e este sămînţa din soiuri pro­
Pentru realizarea sarcinii de a se obţine, în 1905, ductive, Ministerul Agriculturii să ia măsuri pentru
1.400,000 tone struguri, este nevoie să se îm bunătă­
ţească substanţial agrotehnica viticolă, aplicînd pe sca­ asigurarea gospodăriilor agricole colective cu seminţe
ră largă recomandările staţiunilor experimentale şi ex­
perienţa gospodăriilor de stat şi colective fruntaşe în din soiuri valoroase, autentice, cu valoare culturală
producţie:
ridicată şi tratate împotriva bolilor şi dăunătorilor.
In vederea asigurării cu legume în perioadele' mai
reci ale anului se recomandă gospodăriilor agricole
colective să extindă suprafeţele cultivate cu legume
timpurii în culturi de cîmp pe terenuri expuse
— Redesfu'ndărca parţială a solului cu încorpora­ spre miazăzi, adăpostite natural sau între
rea concomitentă a îngrăşămintelor organice şi mine­ culise făcute din stuf, rogojini ş.a. — pentru legu­
rale J
mele de prim ăvară şi din eînepă, sorg sau porumb
— Completarea golurilor prin m arcotaj; semănat în benzi — pentru legumele de vară, cît şi
* — Tăieri de regenerare a butucilor îm băfrîniţi; sub adăposturi din mase plastice, pentru a obţine
* — Lucrările de întreţinere a solu lu i;
astfel producţii mai mari dc legume prim ăvara de­
— Combaterea bolilor şi în special a oidiumului. vreme şi toamna fîrzhi.
Comisia apreciază ca valoroase rezultatele gospo­ Experienţa multor gospodării agricole colective din
dăriilor colective din comunele Jariştea şi Urecheşti vestul ţă rii: Borş — regiunea Crişana, Aradu Nou
care, aplicînd complexul de măsuri agrotehnice, au — regiunea B an at ş.a. a demonstrat că prin culti­
obţinut peste 7.000 kg. struguri la hectar pe supra­ varea în răsadniţe a ardeiului, castraveţilor, roşiilor,
feţe de sute de hectare, reaîizînd importante venituri
băneşti. pentru cele mai mari şi mai bune recolte de struguri (Gmttnaare în pag. S-a)