Page 6 - 1962-01

PROLETARI d in t o a t e t a r il e , u n iţ i.va eo vooooo cooooodoodooc-oocoecoeooeooAooooooooooeooe'C'Oooc ooo oooooooooococooo<x^t

SBEiiiBUlUi o

o
ooo Ţărani întovărăşiţi şi cu gospodării individuale, %
o
ooo o

VENIŢI CU TOATA ÎNCREDEREA ALATU R l I)E NOI, DE MAREA MULŢIME A ŢARANI- c
O
oo MII, DE ŢARANIMEA COLECTIVISTA. MUNCI ND TO ŢI LAOLALTA ÎN GOSPODARII COLEC- $
o
o TIVE, PE TOT ÎNTINSUL ŢAR II, VOM FĂURI BUNĂSTAREA Şl FERICIREA PENTRU TOŢI, O

PENTRU NOI Şl FAM ILIILE NOASTRE. SA PAR Ă ÎN SOARELE LUNII IUNIE, CIND SE COACE g

GRÎUL, ŢARA TOATĂ POLEITĂ ÎN AUR. g

Anul X IV . Nfr. 2185 Joi 4 ian u a rie 1962 4 pagini 20 bani (Din Chemarea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti), o
oo

xvocooooo >c>ooooooooooooocooooooooooooooooo<>ooooooooooooooooooooooooooooooooo

Sp re noi succese Din lucrările Consfătuirii pe fără
BflBDartBaHBSQaaâBBBBtt&irotaaa'i«

m' întrecerea socialista a ţăranilor colectivişti

aBHOtanCHQSBSnQHJQBBSQ3SBQBDDRSHDaBlKlS19193020399(ASI?E3BBUa&i49BS]UBBUBB3.I!>a(iBLVAKr RB!3QViLaBHUXSE21BBBB'<hT!fl!l

S s m ic o c s p e s te Recomandările comisiei mînfa. Fac excepţie de la această regulă arăturile bă­ soiuri şi hibrizi valoroşi, să producă sămînţă elită
p ian
pentru problemele privind
tătorite din cauza ploilor. t' în cantităţi sporite, pentru a asigura schimbul perio­
producţia de cereale
’Cu ocazia dezbaterii cifrelor, Comisia recomandă Ministerului Agriculturii să ia dic al seminţelor de soi.
de plan pe 1962, lucrătorii se- şi plante tehnice
micocseriei din Călan au hotă- măsuri pentru dotarea S.M.T. şi G.A.S. cu mai multe Este în interesul gospodăriilor colective şi al co­
rît ca in acest an să-şi îmbună­ Ţinînd scam ă dc rezultatele cercetărilor institute­
tăţească realizările. Pentru lor şi staţiunilor experimentale, de practica înaintată grape stelate, grape cu discuri, tăvălugi — unelte lectiviştilor să schimbe seminţele obişnuite din soiu­
aceasta au luat toate măsurile a gospodăriilor dc stat şi a gospodăriilor colective,
ca planul să fie realizat şi de­ de experienţa pe care au înfăţişat-o, în cuvîntul lor, atît de necesare pentru întreţinerea arăturilor adinei rile şi populaţiile locale, cu seminţe dc soi, condi­
păşit încă din primele zile. 'Aşa numeroşi participanţi la consfătuire, comisia face ur­
se face că în zilele de 1 şi 2 ia­ mătoarele recom andări: şi pregătirea în bune condiţii a terenului înainte dc ţionate şi tratate contra bolilor şi dăunătorilor, cu
nuarie au înregistrat o depă­
şire a planului de producţie de Pentru sporirea producţiei la cereale şi plante teh­ însămînţare. însuşiri de productivitate şi calitate superioară, deoa­
peste 19 .la sută. nice, comisia recomandă să se folosească pe scară
largă gunoiul de grajd, principalul îngrăşăm înt ce Gînd cerealele dc toamnă sc seam ănă după porumb rece acestea asigură sporuri de recoltă.
Printre cei care au făcut ca sta la îndem îna fiecărei gospodării şi care asigură
încă din primele zile să se ob­ sporuri însemnate de recoltă pe toate solurile din sau alte culturi care părăsesc tîrziu terenul, sc re­ Gomisia recom andă inginerilor şi tehnicienilor din
ţină succese, se numără încăl­ ţara 'noastră. Gunoiul se poate folosi atît fermentat
zitorii şefi Nicolae Filip, Flo- cît şi proaspăt, sub arătura adîncă, pentru a se des­ com andă ca arătura să se execute la 18— 20 cm., să gospodăriile colective, brigadierilor, ca în strînsă co­
rea Decebal şi alţii. compune' şi a fi mai uşor asimilat de plante. G u ­
noiul dc grajd îngropat la adîncime mică, sub ară­ sc mărunţească şi să se tăvălugească pentru ca se­ laborare cu cercetătorii din staţiunile experimen­
Succesele obţinute In aceste tură superficială, mai ales în zonele secetoase, nu se
zile dovedesc că, în cadrul sec­ poate descompune, absoarbe şi apa puţină ce se g ă ­ mănatul să se facă în teren bine aşezat. tale, să organizeze loturi demonstrative pentru a da
ţiei de semicocs de la uzinele seşte în stratul arabil, „arde pămîntul“ cum se spune,
,,Victoria“ Călan, sînt încă mari este dăunător culturilor. Arăturile de prim ăvară trebuie excluse cu desăvîr- posibilitatea fiecărei gospodării în parte să-şi aleagă
rezerve, ce folosite cu 1mai mul­
tă pricepere pot aduce noi şi Cantitatea de gunoi c a r e s e recomandă să se folo­ şirc din practica unităţilor agricole socialiste, deoarece soiurile şi hibrizii valoroşi, care dau producţiile cele
sească la heclar se stabileşte în funcţie de tipul de
importante succese în îndepli­ sol, de fertilitatea acestuia, de planta premergătoare reduc sau chiar compromit recolta. mai mari.
şi de planta care se cultivă. Pe solurile mai fertile,
nirea şi depăşirea prevederilor din sudul ţării, recolte bogate se pot obţine prin folo­ Pentru sporirea producţiei de grîu, Gomisia reco­ Prin introducerea şi generalizarea în producţie a
planului de producţie. sirea a 20 tone gunoi la hectar, iar pe terenurile
mai sărace, cum sînt podzolurile şi cele erodate, mandă gospodăriilor colective să extindă în cultură seminţelor din soiurile şi hibrizii cu productivitate
40 dc tone.
soiurile valoroase mai timpurii, rezistente la ger, Ia ridicată, prin folosirea. î n . mod diferenţiat a reguli­
O rganele agricole, inginerii şi tehnicienii agronomi
trebuie să. dea îndrumările tehnice necesare şi să or­ secetă şi cădere. Comisia rccdmandă Ministerului lor agrotehnice specifice fiecărei culturi în. parte, prin
ganizeze demonstraţii practice, să-i înveţe pe colec­
tivişti, cum să. păstreze gunoiul d ^ igra jd în platforme Agriculturii, organelor agricole locale, să ia mă­ organizarea unui larg schimb de experienţă cu uni­
şi cum să-l folosească în mod raţional în cadrul fie­
cărei gospodării cole.-five. suri pentru respectarea întocmai a regulilor de pro­ tăţile agricole fruntaşe se vor obţine- recolte bogate

Comisia recomandă să se îngroape sub arătura ducere şi înmulţire a seminţelor de soi şi pentru ra- de către toate gospodăriile de stat şi colective, sc
adîncă şi îngrăşămintclc minerale fosfatice şi pota-
sice care au nevoie de umiditate mai multă şi de ionarea corespunzătoare a soiurilor pc zone şi mi- vor înfăptui cu succes sarcinile stabilite de partid
timp mai îndelungat pentru a se dizolva, precum şi
cca mai mare parte din îngrăşămintclc azotoasc. crozone pedoclimatice. pentru sporirea producţiei de cereale şi plante teh­
Această recomandare nu se' referă Ia terenurile pod-
zolicc din zonele cu ploi mai abundente, unde se In vederea sporirii producţiei dc porumb, Gomisia nice.
obţin rezultate mai bune cîr.d îngrăşăm intclc azotate
se îngroapă în pămînt o dată cu lucrarea de pregă­ recomandă gospodăriilor colective să cultive pe su­
tire a terenului pentru însămînţare.
prafeţe cît măi m ari hibrizii dubli de porumb, deoa­ Recomandările comisiei
îngrăşămintclc suplimentare sau dc stimulare sc rece aceştia dau recolte sporite faţă de soiurile şi
dau .la semănatul culturilor sau la începutul vegeta­
L a a u to b a z a l.R .T .A. ţiei plantelor. pentru problemele creşteriipopulaţiile locale. Intrucît, în ţara noastră, o mare

Deva Lucrînd la secţia tratament de suprafaţă a U. M îngroparea îngrăşăm intelor organice şi minerale, parte din griul dc toamnă' sc cultivă după porumb,
Cugir, tînărul Aurel Cristea şi-a depăşit anul trecut adine sub brazdă, determină plantele să-şi dezvolte este bine ca fiecare gospodărie să cultive un hibrid
Printre puţinele colective In fiecare lună norma. FI este hotărît ca în anul 1962 rădăcinile în profunzime, sporind astfel rezistenţa lor tardiv şi unul mai timpuriu care, recoltîndu-se mai animalelor
care au lucrat în zilele de 1 şt să obţină realizări şi mai frum oase. la seceta din timpul verii şi deci, asigurîndu-se ob­ devreme, permite semănatul griului la epoca optimă.
ţinerea unor producţii mari. şi constante. Ga urmare a sprijinului important acordat dc partid
Semănatul porumbului să sc realizeze în epoca op­
2 ianuarie se numără şi cel al =b h = Pe solurile podzolice, acide, eficacitatea îngrăşăm in­ timă, uniform şi în rînduri drepte, distanţate Ia şi guvern, gospodăriile agricole colective au obţinut
telor organice şî minerale se dublează dacă, perio­ SO—100 c m .; adîncimea de sem ănat să fie mai mare
autobazei l.R.T.A. Deva. Con­ dic, la 4— 5 ani, se aplică 4— 5 tone de amendamente pe solurile uşoare şi mai în faţă pc cele grele, să rezultate bune în sectorul creşterii anim alelor proprie­
calcaroase. Gomisia recomandă Ministerului Agricul­ se semene mai adine în prîmăverile secetoase şi mai
In noaptea de Revelionducătorii auto, mecanicii şi ta­ turii şi sfaturilor populare să ia măsuri pentru a dez­ în faţa în cele ploioase. In ceea ce priveşte densi­ tate obştească atît în ceea ce priveşte sporirea efec­
voltă producţia de var, ca amendament în zona so­ tatea la ha., este necesar să se asigure în zonele se­
’Sf lurilor acide. cetoase din regiunile D obrogea şi Galaţi 25.C00-— tivului, cît şi în creşterea productivităţii acestora. Din
La fel de bine au lucrat 30.000 plante, în cîmpia din sudul ţării 40.000 plante,
xatorii de aici au depus toată Citi dintre dumneavoas­ Gomisia subliniază importanţa pe care o are ară­ •în cîmpia din vestul ţării 45.000— 50.000, în Transil­ experienţa unităţilor agricole . socialiste s-a desprins
strădania ca şi în aceste zile tura adîncă, ca lucrare de bază pentru sporirea pro­ vania şi în M oldova, precum , şi în zona colinelor din
tră nu aţi dat în noaptea .şi telegrafiştii. In birou­ ducţiei la ţoale cerealele şi plantele tehnice. în mod convingător -fapiu! că pentru realizarea sar­
Arătura adîncă măreşte capacitatea solului
să fie asigurată deplina regu­ de Anul Nou .ţin telefon ? rile de cartare a scrisori­ pentru reţinerea apei, îmbunătăţeşte însuşirile cinilor trasate dc Directivele Congresului al III-Ica
sale fizice şi chimice, intensifică' activitatea microor­
laritate şi siguranţă a trans­ .„Şi în această . noppte,. lor, a mesagerilor etc., lu­ ganism elor şi distruge buruienile. 6 u cît arătura al P.M .R., una din cele m ai importante pîrghii în
adîncă se execută mai devreme, cu atît sc asigură
asemănător ca la .furnale, minile au rămas de ase­ sporuri mai însemnate de producţie. De aceea ară­ dezvoltarea multilaterală .a gospodăriilor colective csle
cuptoarele Martin sau la­ menea .. aprinse pînă tîr­ turile adinei trebuie să sc facă îndată după recol­
portului de călători. minoare, acolo unde focul ziu în noapte. întreaga sectorul creşterii animalelor. *1
Faptul că în staţiile Deva, nu se stinge niciodată, în corespondenţă a fost car­ tare. Arătura se execută Ia peste 30 cm. adîncime,
cu întoarcerea brazdei, pc toate solurile în afara cclcr jurul Garpaţilor cca. 50.000 plante. Trebuie la rg folo­ Exemplele minunate a numeroase gospodării agri­
Hunedoara, Hondol, Simeria şt podzolice şi erodate, care au stratul fertil mai sub­
ţire. Pe aceste soluri, întoarcerea brazdei se face la sită, pe zone pedoclimatice şi regiuni, experienţa gos­ cole colective din ţara noastră demonstrează cu pri­
15— 20 cm., iar pînă la 30— 35 cm. pămîntul sc afi­
celelalte au existat tot timpul centrala telefonică a Ofi­ tată şi expediată cu pri­ nează cu ajutorul scormonitorului. Arăturile adinei podăriilor de stat şi colective care prin asigurarea sosinţă că valorificarea avantajoasă către fondul cen­
sc execută în agregat cu grapa stelată, cu excepţia
autobuze la dispoziţia publicu­ ciului P.T.T.R. din oraşul mele trenuri. acelora care sc fac toamna tîrziu. unei densităţi optime au realizat producţii mari. tral a unor cantităţi sporite de produse animale con­
lui călător se datorează în mare Deva, lucrul a continuat
măsură conducăitorilor auto N i­ fără întrerupere. Telefonis­ Lucrătorii de la oficiul Pînă la semănat, arăturile adinei, mai ales cele dc La stabilirea numărului de plante la hectar, gos­ stituie una din pîrghiile cele mai importante în spo­
colae Ciuclan, Sabin Faur, An- tele Dora Crăciunesctr., Au­ şi de la Direcţia regiona­ vară, se recomandă să fie ţinute curate de buruieni,
relia Faur, Eleonora Bor­ lă P.T.T.R. care nu au lu­ prin grăpări şi discuiri repetate. Gomisia recomandă podăriile colective trebuie să ţină seama de felul hi­ rirea veniturilor băneşti, în creşterea bunei stări a
crat în schimbul de noap­ ca pc terenurile araie adînc şi întreţinute ca ogor,
te, şi-au petrecut Reve­ la însămînţare să se facă o lucrare de alinare a bridului (cu coacere mai timpurie sau tirzie), modul colectiviştilor şî în întărirea economică a gospodării­
lionul într-o atmosferă solului pînă ia adîncimea la care sc îngroapă să-
deosebit de plăcută. Pen­ cum s-a pregătit pămîntul, dc starea de fertilitate lor agricole colective.
tru succesele obţinute, ei
ăronie Grosu şi Caroi szabo, can şi altele, s-au stră­ au fost felicitaţi de tov. a solului şi de felul cum esle el aprovizionat cu apă. Participanţii la consfătuirea pe ţară a colectivişti­
Năstase Farmazon, direc­
precum şi mecanicilor de între­ duit să-şi facă în modul torul Direcţiei regionale Aplicarea Ia timp a întregului complex de m ăsuri lor au subliniat faptul că dezvoltarea şi creşterea
ţinere Ioan Marioara şi Anton cel mai sîrguincios dato­ P.T.T.R. şi de tov. Nico­
Caşter. ria. Munca lor nu se poa­ lae Oargă, secretarul or­ agrotehnice va da posibilitatea gospodăriilor colec­ raţională a tuturor speciilor de animale în ferme mari
te măsura în tone de rne-
Demnă de toată lauda este tal date peste plan. Dar, tive să înfăptuiască cu cinste sarcina trasată dc duce la folosirea m ai bună şi mai completă a resur­

partid privind obţinerea pe suprafeţe cît m ai mari. a selor interne, a braţelor de muncă şi a m ijloacelor

unei recolte de 5.000 kg./lia. de porum b boabe în dc producţie ale gospodăriilor, asigură obţinerea de

şi munca descărcătorilor din şi în noaptea de Revelion, cultură neirigată. venituri băneşti în tot cursul anului, contribuind Ia

gara Deva conduşi de Ioan Bîc. telefonistele care au fost In condiţii de irigare, gospodăriile colective pot să acordarea de avansuri lunare colectiviştilor şi Ia
Datorită hărniciei lor, în aceste de serviciu în centrala te­
obţină producţii de porumb şi mai mari, de 8.000— creşterea simţitoare a fondului de bază.
lefonică a Oficiului PTTR
două zile nu s-a înregistrat nici j Deva au lucrat operativ 10.000 kg. boabe la hectar, aplicînd 25— 30 tone dc O preocupare de bază în sectorul creşterii anim a­

o locaţie. gunoi de grajd, îm preună cu 200— 400 kg. dc azotat lelor trebuie să o constituie sporirea şi îm bunătăţirea

şi bine. ganizaţiei de partid.*4 de amoniu şi 200— 300 kg. de superfosfat şi asigu- taurinelor şi în mod deosebit a vacilor dc lapte, pre­

rînd o densitate de 50.000— 60.000 plante la hectar. cum şi ridicarea perm anentă a productivităţii lor.

ÍN. mtf^un sat colectivizat Porum bul s'e va uda după nevoie, înccpînd cu 2 săp- Succesele celor peste 2.400 gospodării colective care
fămîni înainte de înspîcare şi pînă la sfîrşitul coa­ au realizat o încărcătură de 22 taurine Ia 100 ha.
cerii în lapte. în anul 1961, din care 400 au realizat 40 taurine

L a cultura porumbului de siloz se recomandă să la 100 ha., dovedeşte cu prisosinţă că în ţoale g o s­

Sat cu peste 400 de case, cu oameni la radio. Stăpîna casei îşi face de lu­ se organizeze sole permanente în apropierea fer­ podăriile agricole colective sc pot crea condiţii pen­
gospodari, Răhăul a cunoscut în anii pu­ melor de animale, pentru a se uşura transportul şi tru creşterea într-un ritm susţinut a efectivului de
terii populare numeroase transformări. Să cru la maşina de spălat rufe cumpărată a se scurta perioada de însilozare; să se dea mai taurine, astfel ca prevederile Congresului al III-lea
facem împreună un popas aici. Să intrăm multe îngrăşăm inte organice (60— 80 tone la hec­ al P.M .R. să fie realizate într-un termen chiar m ai
de pildă la căminul cultural (fotografia de curind. Sîntem conduşi în una din ca­ tar) ; să . se asigure un număr mai marc de plante scurt decît ccl prevăzut.
din stingă). Construit cu trei ani în urmă,
noul edificiu de cultură are o sală încăpă­ mere aranjată cu mobilă nouă. In scurtul la hectar (cu 10— 15.000 în plus faţă de porumbul •* Pentru sporirea efectivelor de taurine şi în special
toare de spectacole, săli pentru bibliotecă, 4 pentru b o a b e ); să se cultive doi hibrizi cu perioade a vacilor dc lapte, gospodăriile agricole colective vor
pentru repetiţii, sală de sport etc. de vegetaţie diferite pentru a sc putea însiloza toată reţine şi creşte pentru prăsită întregul efectiv do v i­
popas făcut aici, colectivistul Ioan Cărpi­ cantitatea dc porumb în faza de lapte-ceară. Porum ­ ţele din producţie proprie. O altă sursă de sporire
In fiecare scară sînt prezenţi aici zeci bul pentru siloz să s'e cultive şi să se însilozeze în a numărului de vaci este cum părarea şi creşterea
de colectivişti pentru a audia conferinţe, nişan ne va vorbi despre belşugul din co­ amestec cu leguminoase (soia, m azăre), pentru a pentru prăsilă a viţelclor ce se oferă spre vînzarc dc
pentru a viziona filme, diferite spectacole se mări valoarea şa nutritivă. către ţăranii colectivişti sau întovărăşiţi.
de teatru, pentru a participa la seri de în­ lectivă şi cel din propria-i casă, despre Reţinerea pentru prăsilă a viţelelor din producţia
trebări şi răspunsuri, călătorii în faţa hărţii Pentru hrănirca raţională a animalelor se reco­ proprie, precum şi cum părarea de viţele constituie
ori alte activităţi cultural-educative in te­ faptul că în acest an, el a primit pentru m andă’ gospodăriilor colective să mărească suprafeţele singura cale de asigurare a numărului de vaci pla­
resante. cultivate cu m azăre,: soia şi alte culturi leguminoase, nificate pentru anul 1965 în gospodăriile agricole co­
zilele-muncă efectuate în G.A.C. aproape bogate în ' proteine. M azărea trebuie să se însămîn- lective.
In continuare, pe uliţele satului ne vor ţeze prim ăvara timpuriu, „în mustul zăpezii", să sc Ţinînd seama de faptul că baza sigură a creării
întâmpina peste 50 de case noi, construite 2.000 kg. grîu, 1.800 kg. porumb, 2.400 kg. asigure 200— 240 kg. sămînţă la hectar care să se unor ferme cu animale de marc productivitate .este
hi ultimii ani (fotografia din m ijloc). Des­ îngroape la .5 — 8 . cm. După însăm înţare să sc facă creşterea tineretului în condiţii optime de hrănite,
chidem o poartă. Iată curtea colectivistu­ cartofi, 12 kg. brînză, 600 kg. struguri, alte tăvălugireâ şi grăparca semănăturilor. Să sc acorde îngrijire şi adăpostire, comisia recomandă gospodă­
lui Ioan Cărpinişan. Prin uşa întredeschisă aceeaşi atenţie măsurilor agrotehnice şi la- celelalte riilor colective să ia următoarele m ă su ri:
# străbat acordurile unei melodii transmise produse şi 3.000 de lei. plante legum inoase: soia, fas'olea şi bobul, culturi S ă se asigure vacilor gestante cît şi celor în Iacta-
deosebit de valoroase. ţie furaje de bună calitate şi în cantităţi îndestulă­
Mergem mai departe. Intîlnim încă o toare, astfel ca tineretul să se dezvolte normal, să
La floarca-soarelui, . comisia, recomandă extinderea aibă o constituţie robustă şi să fie sănătos.
clădire mare, cu etaj, renovată în ultimii pc ţoale suprafeţele a soiurilor W N lIM K , productive De, creşterea tineretului taurin să sc ocupe colec­
şi bogate în ulei. tivişti cu dragoste faţă dc animale, oameni cu ex­
ani. Fste şcoala elementară (fotografia din perienţă care să asigure îngrijirea şi furajarea •co­
In vederea mecanizării lucrărilor cu aceleaşi ma­ respunzătoare a acestora. Pe timpul verii creşterea
dreapta), cu săli multe şi încăpătoare în şini folosite în cultura porumbului, sc recomandă ca tineretului taurin să se facă în aer liber, pc păşuni
semănatul florii-soarelui să sc facă la 80 cm. între dc bună calitate, unde să fie construite şoproane
care învaţă fiii colectiviştilor din Răhău. rînduri şi 25— 35 cm. pe rînd, pentru a sc realiza simple şi ieftine, iar pentru iarnă să se asigure ad ă­
ccl puţin 40.000 ’plante la hectar. posturi şi hrană dc cca mai bună calitate.
'Acestea sînt doar citeva imagini intîl- Să acordăm o grijă 'deosebită creşterii efectivelor
Pentru sporirea producţiei. de sfeclă dc zahăr, co­ de taurine, urmărind realizarea planului dc montă
nite in Răhăul colectivizat. Şi ca ele în- misia recomandă gospodăriilor colective să aleagă ccic pentru a obţine de la fiecare vacă, în fiecare an,
mai fertile terenuri şi cît m ai apropiate dc căile de cîte un viţel, pe care să-l creştem pentru reproduc­
tilneşti încă multe, ca semne evidente ale comunicaţie,¦ iar Ministerul .Agriculturii să ia măsuri ţie sau pentru carn e; să sacrificăm ¦tinerelul mascul
pentru introducerea şi generalizarea în cultură a so­ la greutăţi cît mai mari şi să reformăm cu chib­
bunei stări încetăţenite aici în anii puterii iurilor poliploidc. şi • monogerme cu un conţinut mai zuinţă animalele destinate sacrificării.
ridicat de zahăr şî mai productive.
populare. *
Gospodăriile colective să însămînţeze sfecla îndată
ce se poate ieşi în cîmp, organizînd în aşa fel munca
îneît cu o parte din agregate să se pregătească te­
renul şi în urmă să se vină cu m aşină de semănat.

Institutelor dc cercetări ie revine sarcina să creeze (Continuare (n pag. 2-a)'