Page 1 - 1962-02
P. 1

•va \                             P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ A R Í L E ! ’U N Í T l - V A . !                                                                                         N ic i o şarjă în a fa ra

                                                                                                                                                                                                                  vm zm

                                                                                                                                                                                                                                                                          sortim entului p la n ifica t!

                                                                                                                                                                                                                  o C oiful  învăţătnîntului. .
                                                                                                                                                                                                                                           (pag. 2-a);
                                                                                                                                                                                                                                                                          In anul trecu t, num ai pe scam a re­ să cu n oşti de ce trebuie să dai oţel

                                                                                                                                                                                                                  ® Să ridicăm n eîn cetat n ive­                         ducerii rebuturilor su b procentul adm is, d e ca lita te şi să lupţi pentru a cea sta .

                                                                                                                                                                                                                                                                          colectivul secţiei n oastre a realizat un E vorba deci dc con ştiin ţă. In al d o i­

                                                                                                                                                                                                                  lul îiiv ă ţă in în tiilu i de partid.                  sp or de p ro d u cţie de p este 1.100 tone lea rîn d să resp ecţi cu stricteţe p ro ce­
                                                                                                                                                                                                                                                        (pag. 2 - a ) ;
                                                                                                                                                                                                                                                                          oţel. T otod ată am îm b u n ă tă ţit,m u lt a n a ­ su l teh n o lo g ic. Ş i apoi, lucru d eo se b it

                                                                                                                                                                                                                  o D eclaraţia     reprezentanţei                        liza chim ică peniru m ărcile de oţeluri de im portant, să determ ini o a stfel dc

                                                                                                                                                                                                                  so v ietice la O .N .U . în legătu ră                   folosite în industria con structoare de                  orientare în echipă în eît fiecare om , în
                                                                                                                                                                                                                                                                          m aşini, a fost pusă la punct teh n o lo ­               funcţia ce o deţine, să fie un luptător

                                                                                                                                                                                                                  cu situ a ţia din C ongo.                               g ia de elaborare a oţelu lu i fosforos.                 activ pentru calitate. A ceste condiţii

                                                                                                                                                                          4 pagini-20 bani                                          (pag. 4-a).                           T o a te a ceste a arată că n oi am p us la              sîn t în d ep lin ite de echipa noastră.
                                                                                                                                                                                                                                                                          in im ă D ir ectiv ele G. G. al P .M .R . cu                 V reau să spun cîtcva cu vin te d es­
Anul XIV. Nr. 2209                                                         Joi 1 februarie 1962
                                                                                                                                                                                                                                                                          privire la criteriile p rin cip ale a le în ­ pre felu l în care lucrăm noi. G unos-
                                                                                               BBBBBBBBUH
                                                                                                                                                                                                                                                                          trecerii so cia liste în cin stea celei de-a             cînd faptul că bazicltatea zgu rii deter­
                                                                                                                                                                                                                                                                          40-a a n iv ersă ri a partidului, de a fa­               m ină în bună m ăsu ră soarta ca lită ţii

Furmatelor inereurl                                                                                                Creşte puterea                                                                                                                                         ce din îm bu n ătăţirea ca lită ţii produc­ şarjelor, la topire lucrăm cu v ar pe
     de buoa calitate                                                                                        de cumpărare a populaţiei
       !I livrate ritmic                                                                                                                                                                                                                                                  ţiei obiectivul principal al m uncii                     baia de oţel. O aten ţie d eoseb ită o a -
                                                                                                                        săteşti
                                                                                                                                                                          I llllll                                                                                                                                                 cordăm regim u lui term ic. In a cest se n s
                                                                                                                 In a c e s t a n , ... n u m a i . d i n v în z a r e a                                                                                                                                                           urm ărim ca focul să fu n cţio n eze nor­
                                                                                                             produselor a g rico le - către stat, v en i­                                                                                                                 noastre.                      noastră s-au
                                                                                                                                                                                                                                                                              T otuşi, în a ctivitatea

                                                                                                                                                                                                                                                                          m an ifestat şi d eficien ţe care nc-au d i­ m al, pentru a nu su p raîn călzi baia

                                                                                                                                                                                                                                                                          m inuat realizările. Au fost tovarăşi m etalică, în sp ecial la şa rjele calm ate.

                                                                                                                                                                                                                                                                          care în goan a după           _______                            D e asem enea urm ă-
                                                                                                                                                                                                                                                                          can titate au uitat                                              rim ca şa rjele să
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   —

Intre u n ităţile sid eru rgice şi cele                  m esc pe deplin. E ad evărat că atît                turile ţă răn im ii vor fi cu circa 500                                                                                                                      calitatea. N um ărul          Fiecare siderurgist                nu tic reci, în v e d e ­
                                                                                                                                                                                                                                                                          rid icat al topirilor          un luptător activ                 rea elim in ării re­
ca re ex tra g m inereuri d e fier din re­ la G helar, cît şi la T eliu c, a crescu t •m ilio a n e lei m a i m ari d ecît în 1961.                                                                                                                                       noi, al d ozărilor                                               buturilor prin în tr e­

g iu n ea n oastră, s-a u statorn icit de conţinutul de m etal, dar a cea sta nu-i                           C reşterea puterii de cum părare a                                                                                                                           n eco rcsp u n z ă to a re ,  pentru calitate                    ruperi dc turnare,

m ultă vrem e relaţii de bună colabo­ d eajuns. G ran u laţia m inereu lui nu este p op u laţiei să teşti creea ză p osibilitatea                                                                                                                                         într-un cuvînt n u ­                                             scoarţe, îm păturiri.

rare. M inerii îi a p ro vizion ează p e fur- în că cea d orită d c furn alişti. M in e­ ca în co m u n ele, patriei n oastre să fie                                                                                                                                      m ărul m are al aba-                                                                         L egat dc aceasta
                                                                                                                                                                                                                                                                          fcrilor dc la teh nologic, au făcut să nu                ne preocupăm cu m ult interes dc în ­
n a lişti cu m aterie prim ă pentru ca reul m ărunt con tin u ă să aibă o pon­ d esfăcu te, prin reţeaua u nităţilor co ­                                                                                                                                                 dăm fot ceea ce puteam da. N oi, oţc-                    treţinerea în bune co n d iţiu n i a orifi-
                                                                                                                                                                                                                                                                          la rii, n e-am g în d it m u lt la to a te a stea .      ciului de evacuare. R esp ectăm dc a se ­
a c e ştia d in u rm ă s ă ’ p oată p rod u ce d ere rid ica tă în v o lu m u l liv ră rilo r. Ş i o p era ţiei d e co n su m , cu 11,5 la su tă                                                                                                                          A m ju d ec a t lu cru rile .în fe l ş i ch ip .         m enea cu stricteţe vitezele de decar­
                                                                                                                                                                                                                                                                          D acă dăm oţel d e 's la b ă calitate, cu                burare p rescrise de procesul teh n o ­
fontă m ultă şi de calitate superioară.                  furnaliştilor nu le este deloc pe plac              m ai m ulte m ă rfu ri' in d ustriale şi ali­                                                                                                                rebut m are, neîncadrat în so rtim en ­                  lo g ic .
C hem ările fu rn aliştilor g ă s e s c în rân­          m inereul m ărunt, pentru că furnalele              m entare faţă id e an u l trecut, ceea ce                                                                                                                    tele p lan ificate, creăm greu tăţi com bi­
durile m inerilor un en tu zia st ecou.                  funcţion ează greoi, arc loc o perm ea­             rep rezin tă 1.800.000.000 ici.                                                                                                                              natului, b en eficiarilor, ne creăm nouă                     U n alt o b iectiv de se a m ă a m uncii
A şa s-a u petrecut lucrurile şi spre                    bilitate necorcspunzătoare, o ardere                                                                                                                                                                             greutăţi. N e-a m m ai g în d it că stă în               echipei n oastre îl con stitu ie resp ecta ­
                                                                                                                A lături de sporirea volum ului dc                                                                                                                        puterea noastră să lichidăm accsfe                       rea în tocm ai a p rogram ului d e ela b o ­
                                                                                                                                                                                                                                                                          lip su r i.                                              rare. La cuptorul n ostru a în cep u t să
sfîrşifu l anului 1960.                                  neeconom icoasă.                                    . m ărfuri curente ce se d esfac în m a­                                                                                                                                                                              devin ă fapt sarcina ca nici o şarjă
                                                                                                                                                                                                                                                                              P artidul ne-a arătat că ş i în acest                să nu fie în afara sortim entului p la­
   A dunaţi laolaltă la H unedoara, în-                  S e n aşte firesc în tr eb a rea : există           g a zin ele săteşti, anul ; acesta se pre­                                                                                                                   an lupta pentru îm bu n ătăţirea ca lită ţii             n ific a i P entru a ceasta, la preluarea
tr-o con sfătu ire, m inerii din T cliu c şi                                                                                                                                                                                                                              trebuie să stea în aten ţia tuturor oa­                  şi pred area schim b u lui, în tre prim -
G helar, îm preună cu furnaliştiî, au                    posib ilitate pentru lichidarea acestor             ved e o creştere sim ţito a re a vânzării                                                                                                                    m enilor m uncii.                                        topifori arc loc o d iscu ţie în c a ­
d iscu ta t despre m ăsurile ce trebuie                                                                                                                                                                                                                                                                                            re cel ce predă inform ează pe ccl
lu ate pentru ridicarea conţinutului de                  d eficien ţe ? D e s ig u r ! E ste în putinţa 'd e g arn itu ri de m obilă, aparate de                                                                                                                              P e baza sarcin ilor trasate dc C on­                ce prim eşte de starea cuptorului, dc
m etal în m inereuri ş i îm bunătăţirea                                                                                                                                                                                                                                   g resu l al IlI-lea a l partidului, d irecti­            m ersul şarjei, de ce anum e m arcă de
a ctiv ită ţii la furnale. S -a făcut atunci             m inerilor să     respecte gran u laţia,            rad io şi telev izo a re, b iciclete şi rnoto-                                                                                                               v e le C. G. a l P .M .R . cu p rivire la                o ţel s e produce. In felu l a cesta are loc
un călduros apel la m ineri pentru a                                                                                                                                                                                                                                      p rin cip alele criterii a le întrecerii s o ­           o con tinu itate bună a m uncii la a-
depune eforturi sporite în vederea li­                   să m icşoreze conţinutul de steril în . ciclcte, m a şin i dc cusut şi altele.                                                                                                                                   cia liste, C on ferin ţa reg io n a lă de partid,        gregat.
v rării unor m inereuri cu cit m ai puţin                                                                                                                                                                                                                                 au pus în faţa noastră sarcin a d e a
steril în ele. Ş i m inerii au răspu n s                 m inereuri. T rebuie pentru a cea sta m al          P aralel cu sporirea volum ului de                                                                                                                           lupta n eob osit pentru reducerea pe                         P en tru îm bu n ătăţirea ca lită ţii o ţelu ­
cu en tuziasm . C om unistul Ioan M .                                                                                                                                                                                                                                     m ai departe a rebuturilor şi d ecla sa ­                lu i, a r m ai ii d e v o rb it dc'sprc p reo ­
P opa, şefu l unei b rigăzi din sectorul                 m ultă g rijă la a m p la sa rea gău rilor, la !m ă rfu ri v în d u fe la sa ie , se m odern i­                                                                                                                  telor, pentru a sim ila rea de noi m ărci                cuparea fiecărui m em bru al echipei
II al m in ei T eliuc, s-a a n g a ja t în                                                                                                                                                                                                                                de oţeluri.                                              pentru ridicarea calificării sale, despre
                                                         stab ilirea încărcăturilor. D a că nu se            zează şi u n ităţile de desfacere. A nul                                                                                                                                                                              întreţinerea a g reg a tu lu i în bună stare
                                                                                                                                                                                                                                                                             Sîntcrn lă în cep u tu l c e le i d e-a doua lu n i   dc funcţionare, desp re d iscip lin a m u n ­
                                                         p u şcă sep a ra t in tercalaţiiie de steril,       trecui, de exem plu, au fo st date în                                                                                                                        de m uncă din noul an. C are a fost ră s­                cii, despre atm osfera bună, to v ă ră ­
                                                                                                                                                                                                                                                                          p u n su l nostru la ch em area partidului ?             şe a scă , p rieten ească, ca re 1d om n eşte
                                                         acolo u n d e con d iţiile perm it acest lu ­ fo losin ţă aproape 300 de noi m a g a ­                                                                                                                            Iată fa p te le . F a ţă de 2,S0 la su tă cât           în echipă.
                                                                                                                                                                                                                                                                          reprezintă a d m isu l, ech ip a pe ca re o
                                                         cru, în m inereu vor a p a r e , bulgări            z in e în z e str a te cu m o b ilier ş i r.para-                                                                                                            c o n d u c a r e a liz a t m a i p u ţin d c 1 Ia           N oi considerăm că putem fa ce m ai
                                                                                                                                                                                                                                                                          sută rebut. S u ccesu l nostru este d es­                m ult. A n g a ja m en tu l lu at in iţia l de a
                                                         de steril. P arte dintre a ceştia vor f i ' taj m odern. P entru 1962 s-a prevăzut                                                                                                                               tul de fru m os. S -a r p u ica crede că cl              red u ce cu 10 la su tă reb u turile su b
                                                                                                                                                                                                                                                                          se datoreşte unor m ăsuri tehnice deo­                   cifra ad m isă, nu cu p rin d e în el toate
                                                         se le c ţio n a ţi, d esig u r; d a r o p arte se- .s ă se c o n str u ia sc ă p este 4 2 0 .d e c lă ­                                                                                                          sebite, unor con d iţii excep ţion ale. R ea li­         p osib ilităţile dc care dispunem . D e aceea
                                                                                                                                                                                                                                                                          tatea e alta. L ucrăm la a cela şi cuptor
                                                         sfarm ă aşa dc tare în eît alegerea m a­            diri c e - v o r , cu p rin d e 730 dc unităţi.                                                                                                              la care am lucrat anul trecut, cu a ce­                  n e-am a n g a ja t să reducem rebuturile
                                                                                                                                                                                                                                                                          lea şi m ateriale. E xp licaţia realizării               cu 15 la su tă. Ş i n e-a m m al a n g a ja t
n u m ele orta cilo r săi' să nu m ai e x ­ n u a lă a sterilu lu i nu m a i p oate fi p o­                                                                                                                         La gospodăria agricolă de                              n o a stre s e află :n felu l cum lucrăm .              că nici o şarjă ce o vom elab ora să
                                                                                                                                                                                                                  stat din Mintia se cresc                                 C onsider că este n ecesară o precizare.                nu fie în afara sortim en tu lu i p lan ifica t.
tra g ă n ici un v a g o n et de m inereu cu             sib ilă. S im ilar se petrec lucrurile şi                                                                                                                an de an o mulţime de
steril v izib il în el. A şa s-a n ăscu t                acolo u nde nu-i steril în front, dar                                                                                                                    păsări.                                                                                                                          SIM IO N M ARILÂ
valoroasa in iţiativă „N ici un vagon et                 se p u şcă excesiv: rezultă m u ltă ’ m ă­
de m inereu rebutat", in iţiativă care a                 runtă.                                                                                                                                                     In f o to g r a fie : Tinăra mun­
                                                                                                                                                                                                                  citoare Victoria Husariu,
fo st apoi îm brăţişată de toţi m inerii                     F ireşte, m inereul se m ai sfarm ă şi          Sporeşte capacstates de producfie                                                                    una dintre cele mai harni­
d in T eliuc, d e c e i d in G helar, V alea             în tim p u l în că rcă rii în v a g o n e te , la                                                                                                        ce îngrijitoare de pui din
Jiu lu i, B arza, D ev a etc.                            depozitarea în silozuri sa u buncăre.                      In u ltim ii an i, la secţia I-a fu rn a le a C. S. H u nedoara, au                           cadrul acestei gospodării de                                C a să obţii oţel de bună calitate                      prim -topitor la cuptorul nr. 5, olelăria
                                                         C redem în să că şi aici s-a r putea in­            fost aduse m ari m od ificări agregatelor, s-a con stru it o staţie                                  stat.                                                   c s le a b so lu t n ecesa r, în prim ul rînd,                 M a r tin n r . t —• G. S . H u n e d o a r a
    A cţiu nea a cea sta a fo st deosebit de             terveni. In g in erii celor două întreprin­         L; ciu n tire şi tran sp ort a co csu lu i, L-a m odern izat p rocesu l
folositoare pentru furnalişti. In u lti­                 deri m iniere au făcu t d c m a i m ulte            de în cărcare a fu rn alelor.                                                                                          F o to : I. T E R E K
m ii d oi an i ei au prim it d e la Te-                  ori d ovad a ca p a cită ţii lor org a n iza to ­
litic şi G h elar 24.000 ton e m etal p este             rice, a spiritului in v en tiv ce-i cara c­                In acest an, acţiu n ea de p erfecţio n a re teh n ică şi m oder­                              Cu participarea
plan. E ste, d esigu r, m eritul o rg a n i­             terizea ză . L e este oare peste puteri             n izare cotjiţinuăi Iti sco p u l m ă r ir ii c a p a c ită ţii de p ro d u cţie a                        c e tă ţe n ilo r
za ţiilo r de partid de la m inele de                    să g ă se a scă u n ’ sistem dc am ortizare         secţiei şi p en tru îm b u n ătăţirea p rocesu lu i teh n ologic, a în -'
fier că au ştiut să facă din această                     a căderii m inereurilor ? N oi credem               cep u t co n stru cţia a în că 3 cu p to a re de p răjire a îh in ereu rilor.                        ' L'a a c tim b .r e ti'p d p 'in â r a 'jţteTTtru                        In viitoarea Jocului
problem ă o acţiune de m asă, că au                      că nu. Ş i ar fi bine dacă o rg a n iza ţi­         O d ată cu in tra rea a cesto ra în fu n cţiu n e, ca p a cita tea de p ră-                          votarea con trib u ţiei volu ntare
reuşit să-l facă pe fiecare om să                        ile de partid i-hr antrena m ai, .m u lt            jirc a secţiei va creşte cu 40 la sută. T otod ată, con form c a l­                                  ţin u tă cu p u ţin tim p în urm ă,                     A nii cînd au în cep u t m arile tra n ­                 blocat. S ă reducă tem peratura p en ­
lu p te deopotrivă pentru ca lita te şi                                                                      culelor făcu te, vor scădea şi ch eltu ielile de p rod u cţie cu ap roa­                             cetă ţen ii din B oiu, raion u l
pentru cantitate. E ste o p reţioasă rea­                                       - ' r '¦                     p e 3.000.000 le i fa ţă de n iv elu l act'ual.                                                      O răştie, au h o tă fît ra d io fica rea                sform ări la com b inatu l siderurgic,                   tru a p u tea sc o a te sa n ia ar fl în ­
lizare pe tărîm ul educaţiei com uniste.                                                                                                                                                                          sa tu lu i. P en tru a tra d u ce în
                                                         in acţiunea de introducere a teh ni­                                                                                                                     viaţă a cea stă hotărîre, C o m ite­                    l-au g ă sit pc fînărul com u n ist G heor-              sem n a t perturbaţii în buna fu n cţio ­
    F u rnalele sîn t a g reg a te pretenţioa­           cii noi.
se. E le cer să fie alim entate după                                                                                                                                                                              tu l-ex e cu tiv al sfa tu lu i p opu lar               g h e ITerban în H u n ed oara. • P e a-                 nare a cuptorului.
un program riguros, bine stabilit, ccr                       S e pot îm bu n ătăţi şi livrările.                                                                                                                  com u nal, în d ru m at de co m ite­
să fu n cţio n eze fără întrerupere. A ici               P en iru acea sta în să e n evoie ca prin­          Eeossoaiiif     prin        inoYa                                      oo  FIER V E C H I            tul com u n al de p artid şi cu                         tunci era elev la şco a la m edie teh­                      G heorgh e ITerban a cerut atun ci să i
focul arde necontenit, ani în şir. P en ­                cip alele utilaje (în sp ecial cele dc                                                                                     BS                            sp rijin u l d ep u taţilor, a p orn it
tru a avea un m ers con stan t, uniform                  tran sp ort), să fie bine întreţinute, să                                                                                                                la acţiu ne. D u p ă în ca sa rea su ­                  nică; In 1955 cîn d s-a pus în fu n c­                   se ad u că h a in e de protecţie din azb est.
— optim , după cum sp u n în lim bajul                   fie m enţinute în perm anentă stare de                                                                                                                   m ei de p e ste 7.000 lei, ce tă ţe n ii
lor furnaliştiî — c n evoie dc un anu­                   funcţionare. D esig u r a cest lucru pre­             .Inovatorii din Com­  depună la cabinetul                                PENTRU                    au p a rticip a t p rin m u n că p a ­                  ţiune bateria de cocs, a fost reparti­                   P e a c e s te a 'ie -a lu at peste h a în ele-i
m it fel .de m inereuri, cu un an u m it                 supune o m inuţioasă organ izare a re­              binatul siderurgic Hu­  tehnic 46 propuneri de                                                       trio tică la ex ecu ta rea lu crărilor.
con ţinu t de m etal, de o g ra n u la ţie               viziilor şi reparaţiilor curente, o c a ­           nedoara au păşit in     inovaţii şi perfecţio­                                                       A stfel, în tim p de n u m a i 10 zile,                 za t să lucreze a ici ca m aistru.                       o b işn u ite . G îţiv a d in jtir au fă c u t
b ine precizată. 0 a să sa tisfa ci a se ­               lificare ridicată a p ersonalu lu i dc în ­         noul an hotăriţi să a-  nări tehnice.                                                                peste 900 cetăţen i au p a rtici­
m enea ex igen ţe, n u-i deloc uşor. M i­                treţinere. E d e a sem en ea, n ev o ie dc          ducă tot mai multe                                                         O Ţ E L ARII              p at Ia tă ia tu l şi tran sp ortu l                    F aptele, oam en ii, colectivu l de                      och i m ari. G h iciseră g în d u r ile lui
n erii cu n o sc a cest lucru.                           crearea condiţiilor tehnice şi org a n i­           perfecţionări procesu­    Din acestea, 25 au                                                         stiip ilo r la locul de p lan tare,
                                                         zatorice tuturor echipelor din abataje              lui de producţie şi     şi fost aplicate, ele a-                                                     p rostin d p este 7.000 ore de                          m uncă, l-a u legat pe G heorghe H er-                   ITerban. P erico lu l era m are că ci cup­
                                                         şi lucrări de pregătire, peniru ca                  prin aceasta să reali­  ducînd combinatului                                                          m un că p atriotică. In fru n te au
                                                         acestea să rea lizeze zi dc zi planul.              zeze cît mai mari eco­  economii de peste                                  O rgan izaţiile dc        f o s t d e p u ta tu l IM ircea M eda,                 ban cu m ii dc iile dc H unedoara, de                    torul avea o fem peraliiră dc cca. 809
                                                                                                             nomii. Intensificinău-  4.000.000 lei. Cele mai                                                      precum şi cetăţen ii A rten ie H o-
                                                             Ş i c n evoie ca b eneficiarii întreprin­       şi activitatea, ei au   frumoase realizări le-                             partid şi dc tineret      m orodean, R om u lu s M anea şi                        com b inatu l sid erurgic. T ocm ai de a-                grade.
                                                         d e r ilo r m in ie r e — r e s p e c t iv <3. S .  reuşit ca pînă în ziua  au obţinut inovatorii,                                                       alţii. L ucrările de ra d io fica re
                                                         H u n ed oara ş i U zin a „V ictoria" din           de 30 ianuarie a.c. să  de la uzina cocso-chi-                                                       con tinu ă.                                             c eea îi e ste d r a g ă m eseria, a g r e g a ­            T în ăru l G h eorgh e ITerban nu a
                                                         G ălan — să preia la tim p în treaga                                        mică.
                                                         can titate d e m inereuri contractată. D c                                                                                     din raionul O r ă ş -'                                N IC O L A E l ’i'PEIt           tele la care lucrează. Ş i nu dă îna-               stat în să prea m ult pe gîn d uri. A
                                                         fapt, aceasta este o con d iţie esen ţială
D e aceea, ei, în d ru m aţi perm anent                  de care depinde în ultim ă in sta n ţă ac­                                                                                     tic d esfăşoară o                                                   corespondent  ; poi nici chiar în faţa celor m ai m ari                intrat în viitoarea cuptorului şi a               >
                                                         tiv ita tea m inerilor. S e în iîm p lă în să                                                                                                                                                                                                                             le g a t cu un cablu sa n ia m etalică de
de o rg a n iza ţiile de partid, iau alte                — şi nu to cm a i rar — ca G. S. H u ­                                                                                         m uncă  su sţin u tă                                                              4 greutăţi.                                              la îm pingăfor, răm asă în cuptor,                /
                                                         nedoara să nu preia tot m inereul li­                                                                                                                                                                                     ...M a şin a d e şa r ja t dc la bateria                                                          >
şi alte m ăsuri, care să -i ajute să în ­                vrat de T eliuc sa u G helar în baza                                                                                           pentru colectarea
                                                         con tractulu i. A cest lucru b loch ează
d ep lin ească planul dc producţie şi li­                că ile şi utilajele de transport ale m i­                                                                                      fierului vechi. Dc                                                                nr. 1 a u zin ei c o cso -c iiim ice in trod u ­         Totul a durat doar un m in u t: sa n ia )
                                                         nelor, sta ţia de sortare de la T eliuc,
vrări în m od ritm ic, să îm b u n ă tă ţea s­           provoacă greu tăţi în aprovizionarea cu                                                                                        la în cep u tu l anului                                                           sese în ziu a a ceea al nu ştiu cîtelea                  de la îm p in gătoru l de p iloţi a fo st \

că m ereu conţinutul dc m etal în m i­                   v a g o n e ie a locu rilor dc m uncă. D in                                                                                    şi pînă în prezent                                                                pilot dc cărbune. Lucrul m erg ea bine.                  s to a s ă afară din cuptor. A poi m u n ca L

                                                         această cauză, unele echipe nu rea­                                                                                                                                                                              D ar la un nou pilot dc cărbune                          şi-a urm at cursul ei norm al de parcă            (.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   nim ic nu se în tim p lase. C ei cîliv a
nereuri. A nul trecut, d e pildă, au fo st               lizează p lanul zilelor respective, fapt                                                                                       au fost colectate şi                                                              introdus în unul din cuptorul b a ­                      cocsari prezenţi la acest fapt l-a u              <
                                                         care poate du ce la n eîn d ep lîn irca pla-                                                                                   predate la I.G .M                                                                                                                                                                            f
experim entate la G helar noi m etode                                                                                                                                                   p esic 290 teme fier                                                              t e r ie i n r. 1, s a n i a m e t a lic ă d e l a îm -
                                                                      (C on tin u are în pag. 3 -a )
de exploatare, care au asigu rat un                                                                             In vizită la 6 .A.C. din Cîlnic                                                                                                                           pin gător s-a rupt cam la vreo trei                      felicitat, i-au sirîn s niîna cu căldură.

apreciabil sp or de producţie. T ot aici                                                                           D in in iţiativa C om itetului execu tiv al Sfatului popu­           vechi, din care p es­                                                             m etri de lâ - partea m aşin ii. In cu p ­                  G h eorgh e ITerban, d o v ed ise că este
                                                                                                             lar region al, cei p este 90 de b rigad ieri zo o teh n ici care           te 2 85 to n e a u şi-
au fo st introduse utilaje noi în pro­                                                                       frecven tează cu rsul de instruire org a n iza t la G eoagiu,              fost expediate oţc-                                                               tor ră m ă sese restul de sa n ie de cca.                un om d estoin ic, exem plu în m uncă,
                                                                                                             au v iz ita t ieri g o sp o d ă ria a g rico lă co lectiv ă din G ilnlc.   iăriilor Hunedorene.
cesu l dc extracţie şi transport, s-a                                                                                                                                                                                                                                          9 m etri.                                           un ad evărat com unist, u n tovarăş
                                                                                                                   A ici, b rigad ierii au lu at cu n o ştin ţă de felu l cum este
îm bunătăţit sistem u l dc organ izare a                                                                     o rg a n iza tă m unca în sectorul zooteh n ic, despre m odul                                                                                                          Ce era  d c făcu t ? ! D a că răm înea         crescu t şi ed u cat dc partid.
                                                                                                             ştiin ţific în care se face în grijirea şi hrănirea an im ale­                                                                                                                 interior, cuptorul s-a r fi
                                                                                                             lor, d esp re rezu lta tele ob ţin u te d e co lectiv iştii din G ilnlc                                                                                      Ísania în                                                        V. F U IIIR
m uncii. D rept urm are planul de pro­                                                                       în d om eniu l creşterii a n im a lelo r. D e un real fo lo s le-a u

d u cţie a fo st d epăşit în fiecare tri­                                                                                                                                                    P rintre u nităţile                                                                            LSS33&-:
                                                                                                                                                                                        fru ntaşe în a ceastă
m estru, iar conţinutul de m etal a                                                                                                                                                     acţiune se num ără
                                                                                                                                                                                        U zin ele m etalurgice
crescut, fa ţă de pian, cu aproape 5                                                                                                                                                    d in G ugir, care au .                               UN N O U IFIIILMI B O M IN E S C
                                                                                                                                                                                        colectat 175. tone
la sută.                                        <

    Lucruri asem ăn ătoare s-ar putea                                                                        fo st de a se m en ea in d ica ţiile cu privire la selecţia a n i­         fier vechi, F abrica      S -a latvat & h&mkăo o o o o o o co o o o                                                                                OOCOOOOOOO
sp u n e şi despre în trep rind erea m inieră
T cliuc, excep tîn d u ltim a p arte a an u ­                                                                m alelor, Ia ev id en ţa p rod u cţiei, la m odul de retribuire a          ch im ică şi S.M .T.      o                                                                                                                                              o
lui, d u d rezultatele au fo st m ai slabe.                                                                  în grijitorilor-m u lgălori etc.                                           din O răstic.             o                                                                                                                                              o
                                                                                                                                                                                                                  o                                                                                                                                              o
    S -ar putea tra g e de a ici co n d u zia
                                                                                                                                                                                                                  rÂzi după-amiază, in sala ci- energiei nucleare în scopuri toriţi, trăind Intr-un aparta- ^
că furnalele au fost b in e ap rovizion ate
cu m inereuri de fier şi că fu rn a liştiî                                                                   :i!!l!illH ZT—                                                                                       nematografului „Filimon Sir- războinice, relevă necesitatea ment minunat. 'Ea îi află bom- g

n -a u ce ic reproşa m inerilor. D a că p ă­                                                                                                                                                                      bu“ din Deva, va avea loc pre- luptei conştiente pentru a pune ba, ce se găsea în servieta sa, o
                                                                                                                                                                                                                  miera noului film romînesc energia nucleară in slujba de care acesta, insa nu ştia o
trundem în să m ai m ult în a n a liza fie­                                                                                                                                                     WMM               ..S-a. furat o bombă“', realizat omenirii.
cărui in d ice al p lanului de stat, ne                                                                                                                                                                                                                                                                                            nimic. Ea îi demonstrează apoi L
                                                                                                                                                                                                                  de studioul cinematografic Filmul foloseşte arma sati- cît de dăunătoare e arma pe g
dăm seam a că au existat destul de                                                                                                                                                                                „Bucureşti“.                                            rei, pe alocuri a caricaturii, a care el intenţionează s-o dea g

m ulte deficien ţe în aprovizionarea fur­                                                                                                                                                                         Filmul, are ca bază un sce- gagurilor, acolo unde redă ati- răufăcătorilor. Inţelegînd că o

n a lelo r cu m inereuri. în a in te de toate                                                                                                                                                                     nariu realizat de Ion Popescu-                          tudini ale fabricanţilor de ar-
                                                                                                                                                                                                                  Gopo, cu imaginea de Ştefan                             vie, ale gangsterilor.
m inereul este livrat neritm ic. D e la                                                                                                                                                                           Horvath şi muzica de Dumi-                                                                                       bomba ruptă in bucăţele poate S
                                                                                                                                                                                                                  tru Capoianu. In rolurile prin-                           In filmul „S-a furat o bom-                            folosi şi spre binele oa- o
zi la zi, livrările variază cu can ti- i                                                                                                                                                                          cipale mtîlnim pe: Iurie Darie                          bă“ personajele nu vorbesc, nu                           menilor. el o împarte celor din g
                                                                                                                                                                                                                  (in rolul personajului Om),                             pentru a sărăci filmul, lipsin-                          jur. Cei 'doi îndrăgostiţi, g
taţi dc ordinul sutelor de tone. Iată I                                                                                                                                                                           Eugenia Balaure (Înger de fa-                           du-l de dialog, ci dimpotrivă,                           „Omul“ şl „îngerul 'de fată“, o
                                                                                                                                                                                                                  'tă). 1Liliana Tomescu (Came-                           pentru a îmbogăţi dialogul pe                            presărînd bucăţele 'de bombă %
şi un exem plu în sprijinul acestei afir- j                                                                                                                                                                                                                               care fiecare şi-l compune in                             pe cimp, asistă fericiţi la în- L
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   florirea cimpului.
m aţii. In ziu a d e 15 ia n u a rie a.c.,

I. M . T eliu c a liv ra t fu rn a lelo r d in

G ălan o can titate m ică d e m inereuri l

faţă de necesar; cu două zile m ai                                                                                                                                                                                leon) şi alţii.                                         parte. S-a introdus în film me- Simbolul exprimat de fina­

tîrziu, au fo st livrate în schim b ca n ­                                                                                                                                                                        Cunoscut prin filmele ăe tafora, sînt transformate ex-

tităţi m ult m ai m ari. Ş i din păcate,                                                                                                                                                                          scurt metraj, desene animate, presii literare în imagini,                                                        lul filmului demonstrează ne­

asem en ea cazuri n u sîn t unice; ele pot                                                                                                                                                                        care au cucerit numeroase pre- Poezia cu care filmul dezvă-                                                      cesitatea luptei dîrze. conşti­

fi în tîln ite şi la H unedoara. Or, s p u - '                                                                                                                                                                    mii internaţionale. Ion Popes- luie omenia, sentimentele cu-                                                     ente pentru a 'determina pune- %

n e a m m a i s u s c ă b u n a f u n c ţ io n a r e a>                                                                                                                                                           cu-Gopo a realizat de data rate ale eroului principal, se                                                        rea energiei nucleare în sluj- g

furnalelor esie con d iţion ată de apro­                                                                                                                                                                          aceasta un film de lung vie- împleteşte cu subtile accente                                                       ba omenirii, a păcii.                             g

vizion area ritm ică, con stan tă, cu m i­                                                                                                                                                                        traj, cu actori.                                        de ironie, atunci cînd e vorba                             Se mai pot spune multe lu- g
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   cruri despre această valoroasă o
nereuri de fier. S a ltu rile a cestea nu                                                                                                                                                                         Originalitatea filmului „S-a de lipsa lui de orientare, de fe-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   creaţie a cineaştilor romîni. S
fac altceva decît să cau zeze pertur­                                                                                                                                                                             furat o bombă“ începe cu iul în care, prin firea lui visă-

b aţii în p rocesul de producţie, uneori                                                                                                                                                                          aceea că filmul acesta nu are toare, e rupt de realităţile îli­                                                  Este o certă realizare a cine- <>
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   matografiei romîneşti şi avem g
m ers' redus la furnale, in d ici de u ti­                                                                                                                                                                        niei un dialog. Demascînd de- conjurătoare.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   convingerea că „S-a furat o g
liza re scăzu ţi, preţ dc co st ridicat                                                                                                                                                                           menta goană după înarmare cu Este semnificativă intîlnireu                                                       bombă“, va fi vizionat de cît o

şi în ultim ă instanţă o uzură prem a­                                                                                                                                                                            arma atomică a businessmani- 'dintre personajele „Omul“ şi                                                       mai mulţi oameni ai muncii S
tură a a g reg a telo r siderurgice.
                                                                                                                                                                                                                  lor americani, filmul oglindeş- „îngerul de fată“, care, piuă                                                    din regiunea noastră.                             L

    In ce priveşte calitatea, trebuie ară­                                                                                                                                                                        te lupta maselor, a oamenilor la urmă, îridrăgostindu-se                                                                                                           o
tat că nici aici rezultatele nu m ulţu­
                                                                                                                                                                                                                  cinstiţi, împotriva folosirii unul de celălalt, se văd căsă-                                                             IO N ZO ItO CLIU                          S

                                                                           IN C LIŞEU : O scen ă (lin n o u l film ro m în esc „S-a fu r a t 0 b o m b ă “.

                                                                                                                                                                                                                  DOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
   1   2   3   4   5   6