Page 7 - 1962-02
P. 7
rvir. 2210 DRUMUL1 SOCIALISMULUI pa?. 8
Pentru continua îmbunătăţire Fiecare lecţie, prilej Lectorul, ing. Ion Mărgineanu, pre
a nivelului învăfămmiului de învăţăminte dă lecţiile la un nivel corespunză
tor.
de partid Pentru colectiviştii din (2îlnic, raio (Urmare din pag. l-a) nilor muncii locuinţele planificate a
nul Sebeş, fiecare lecţie predată la in- Intr-o lecţie ţinută recent, el a se construi din fondurile statului, ui
Comitetul raional de partid Sebeş cei mai buni instructori, dar dacă or tatea organizaţiei de partid din G.A.G. văţâinîntul agrozootehnic, constituie vorbit cursanţilor despre combate cienfa preocupare pentru păstrarea şi acest scop, îngâ de pe acum noi am
jauifestă multă preocupare pentru bu ganizaţia de bază nu va fi capabilă să Răhău, care a muncit bine în această iu i bun prilej de îmbogăţire a cu rea eroziunii solului. In legătură cu conservarea materialelor, risipa de ma luat o serie de măsuri care să duca
na desfăşurare a învăţămîntului de traducă în viaţă directivele partidului, direcţie. El a arătat că sub îndrumarea noştinţelor agricole. aceasta s-a referit la posibilităţile pe teriale de pe şantier. Şi în ce priveşte la îmbunătăţirea substanţială a activi
partid. In acest scop se folosesc metode dacă ca nu va ti capabilă să se orien organizaţiei de bază, gospodăria colec care le are gospodăria colectivă de folosirea ia capacitate maximă a uti tăţii trustului. Acest lucru a tost po
multiple care să contribuie la îmbună teze în diferitele situaţii cc se pot crea tivă a reuşit ca într-un termen relativ Organizaţia de partid a îndrumat a combate eroziunea prin plantarea lajelor, s-au înregistrat o serie de sibil şi pentru că noi am cunoscut
tăţirea activităţii propagandiştilor, la în sectorul ci de activitate, atunci ho- scurt, să construiască două grajduri a consiliul de conducere al gospodă de pomi fructiferi şi viţă de vie. lipsuri atît în repartizarea lor pe şan sarcinile de plan cu aproape 6 luni
tărîriie şi directivele cele mai bune nu 100 capete bovine, iar materialele pen riei colective să. ia din timp mă tiere cît şi în ce priveşte folosirea înainte de începerea noului an.
ridicarea conţinutului lecţiilor şi expu vor valora decît prea puţin“. tru al treilea să fie procurate. suri ca în anul de învăţămînt I96t- Colectiviştii care nu sînt înscrişi la indicii planificaţi.
nerilor, Ia îmbinarea problemelor teo 1902, cei 80 de colectivişti înscrişi la cerc, participă cu regularitate la Printre măsurile luate amintim reor
retice cu practica construcţiei socialis Conducătorul dc seminar a căutat să Răspunsuri care au dovedit o te la cercurile agrotehnic şi zootehnic, ciclul de conferinţe ce se ţine în ca Măsuri eficiente pentru ganizarea şantierelor (numărul lor
te, la însuşirea temeinică de către toţi argumenteze apoi fiecare teză teoreti meinică înţelegere a problemelor pu- să participe cu regularitate la lec drul căminului cultural din comună. îndeplinirea şi depăşirea s-a mărit cu încă două), în aşa tel
cursanţii a învăţăturii marxist-leniniste. că cu exemple concrete din activita se în discuţie au dat şi restul propa ţii. Pentru aceasta, şi in programul ca planul fiecăruia să nu depăşească
tea organizaţiei de bază din GAG. gandiştilor care au luat cuvîntul în îngrijitorilor de la sectorul zooteh Peste 100 cursanţi planului un volum de lucrări valoric de circa
Una din metodele care s-a dovedit a Miercurea. Vorbind despre sarcina spo cadrul seminariilor. nic au fost prevăzute săptăinînal cî- 20 de milioane. Atit la nivelul şantie
fi eficace este aceea a organizării unor ririi producţiei de porumb, s-a arătat te oouă ore libere pentru ca toţi In cadrul gospodăriei agricole co Lipsurile amintite mai sus, cît şi rului cit şi Ia nivelul trustului s-a
schimburi de experienţă. In cadrul aces cum organizaţia de bază a mobilizat pe Cu acest prilej au fost apoi ţinute crescătorii de aninate să poată lua lective din oraşul Sebeş au fost or altele pentru care am fost criticaţi au stabilit să se analizeze săptămînajŞ
tor schimburi de experienţă se popu colectivişti în perioada de iarnă la tran în faţa propagandiştilor' expuneri în parte la învăţămînt. ganizate în cadrul învăţămîntului constituit obiectul mai multor şedinţe realizarea planului de producţie, iar
larizează metodele bune de lucru a unor sportul gunoiului de grajd pe supra- vederea ridicării nivelului lor cultural. agrozootehinc 3 cercuri (agricol, le de analiză ce au avut loc în ultimul de două ori pe săptămînă a planului
propagandişti, pregătirea lecţiilor, or De asemenea, tovarăşul Nicolae Popa, Lecţiile predate la cercul agricol gumicol şi zootehnic). Dornici de timp. Analizîndu-le, am şi stabilit dc aprovizionare. Pentru aproviziona
ganizarea planurilor de seminarii, or Din experienţa secretar al Comitetului raional P.M.R., şi la cercul zootehnic, au cuprins unele măsuri eficiente care să ducă Ia rea din timp cu materiale s-a luat le
ganizarea discuţiilor ctc. Un asemenea a adus la cunoştinţa participanţilor la numeroase exemple din G.A.G. Cli a-şi ridica nivelul de pregătire pro îndeplinirea sarcinilor mult sporite ce gătură cu proiectantul pentru a se
schimb de experienţă a fost organizat Comitetului raional schimbul dc experienţă hotărîrile Con nic. Acest fapt a contribuit în mare fesională, ia aceste cercuri s-au în nc revin în acest an. După cum este stabili încă din faza proiectului de
de curînd în comuna Miercurea. ferinţei raionale de partid. cunoscut, în anul 1962 va trebui să ansamblu necesarul de materiale şt
de partid Sebeş măsură la însuşirea mai temeinică scris 104 cursanţi. dăm în folosinţa oamenilor muncii pentru a putea emite astfel comenzile.
Cum s-a procedat ? Cîteva păreri... a cunoştinţelor. Participînd cu regu Deosebit de importante sînt iec-: peste 2.000 apartamente. Faţă de anul Graficul de aprovizionare s-a întoc
Comitetul raional de partid a invi feţele destinate obţinerii a 5.000 kg. trecut, planul valoric a crescut cu 25 mit în sfrînsă concordanţă cu planul
tat !a acest schimb de experienţă toţi porumb boabe la liectar. In şedinţa de încheiere, propagandiş laritate Ia lecţii, notînd cele învăţa jiile predate de către lectorii cercu la sută. de producţie.
propagandiştii din satele raionului. Aici, tii şi-au spus cuvîntul cu privire la uti rilor. Acest lucru determină pe toţi
mai iutii pe forme de învăţămînt, s-a In acest fel au procedat şi ceilalţi litatea schimbului de experienţă. Vor te în caietele personale, colectiviştii cursanţii înscrişi să participe cu re Conferinţa regională de partid a Avînd în vedere că volumul lucră
făcut predarea lecţiilor prevăzute în conducători dc seminarii la celelalte bitorii au împărtăşit din experienţa lor gularitate la şedinţele de cerc, să-şi stabilit că în construcţiile de locuinţe rilor este în continuă creştere, s-au
program. In expunerile făcute de către forme de învăţămînt, care expunînd te făcînd si o serie dc propuneri preţioa Schuster Mihai, Vasiie Bodea, Vasi- noteze în caiete noţiunile predate, să trebuie luate asemenea măsuri care să luat măsuri pentru asigurarea de con
propagandiştii conducători de seminarii, zele teoretice le-au argumentat cu exems se. Propagandistul Fiorin Păcurar din le Ţiroga, Gheorghe Oltean, Uskat ducă nu numai la îndeplinirea sarci diţii optime de cazare a muncitorilor.
Andrei Zall de la cursul de studiere a pic concrete. Draşova apreciat ca bună metoda expu participe la dezbaterea problemelor. nilor de plan, dar şi la depăşirea lor. De asemenea. în vederea ridicării ca
Statutului P.M.R., loan Voju şi Octa nerii libere a temelor, arătînd totodată Simion, Ion Nioja şi alţii, se numă Lectorii îmbină teoria cu probleme Dc aceea, fiecare constructor va fi lificării constructorilor, am hotărît să
vian Brcazu de la cursul seral anul I, După ce s-au predat lecţiile respec metoda folosită de el de a scrie pe tablă le specifice gospodăriei colective, ajutat să depună toată capacitatea sa organizăm cursuri protesionale pe
loan Dragoinir de la cercul de studie tive s-a organizat studiul. plănui lecţiei la începuiul fiecărei pre ră printre cei mai activi cursanţi, de muncă pentru ca să asigure oame- şantiere. Important este şi faptul că
re a Istoriei P.M.R., anul I şi Dumitru dări. El a mai vorbit despre sprijinul dau soluţii practice folositoare acti în planul de investiţii s-au prevăzut
Gliişoiu dc la cursul de studiere a Studiul individua! chezăşia pe care l-a primit din partea biroului atit în ceea ce priveşte frecvenţa cît vităţii colectiviştilor din Sebeş. In procurarea de noi utilaje necesare
Istoriei P.M.R. anul II, s-a urmărit în cadrul învăţămîntului agrozootehnic, mecanizării lucrărilor. Pentru a asi
suşirea dc către fiecare participant a însuşirii materialului expus organizaţiei de bază din G.A.C. Draşov, şi ia discuţiile pe marginea lecţiilor colectiviştii au vizionat un film do gura un volum sporit de producţie,
celor mai bune metode de predare, pre cumentar privind mecanizarea lucră încă de pe acum s-a trecut la organi
cum şi conţinutul profund şi documen Organizarea studiului individual a periiru a avea o frecvenţă la cursuri predate. rilor în z r h h n ie şi au făcut vizi zarea pc unele şantiere a lucrului în
tat al materialului predat. In cuvîntul constiiifit o preocupare pentru organiza de peste 90 la sută. te la alte gospodării colective. două schimburi, urmînd ca acest sis
lor, propagandiştii conducători de se torii schimbului de experienţă. Prin gri La G.A.C. din Şard tem să fie extins pe majoritatea şan
minalii au reuşit să cuprindă proble ja cabinetului raional dc partid s-a asi Tovarăşa Silvia Gherman, propagan tierelor. Totodată ne-am propus să
mele importante, expunîndu-lc pe înţe gurat materialul bibliografic necesar distă la cercul dc studiere a Istoriei Cercu agroviticol care funcţionea studiem şi aplicăm cît mai curînd or
lesul participanţilor. Aceştia şi-au înso fiecărui participant la acest schimb de P.M.R. anul I din G.A.G. Daia Pomi ză la G.A.G, din Şard, raionul Al ganizarea lucrului în trei schimburi.
ţit expunerile cu grafice care cuprin experienţă. Conducătorii de seminarii nă, a scos in evidenţă metoda folosită ba, este frecventat de 40 cursanţi.
deau cifre comparative din planul dc au dat îndrumări în studiu. Propagan de ea în a reveni asupra probleme In scopul cointeresării constructori
producţie, precum şi din realizările pe diştilor veniţi în schimb de experienţă lor esenţiale expuse în timpul predă Ecliipa de mecanici condusă de comunistul Ioan Stanciu, de la fabrica „Simion Bărnu- lor din cadrul T.R.G.H. pentru obţine
plan local. S-a urmărit ca fiecare li s-au pus la dispoziţie planşe şi grafi ni, ui mărind ca fiecare cursant să şi le ţiu“ din Sebeş, a depus o muncă susţinută pentru înlocuirea sistemului de ardere cu cărbuni rea unui ritm tot mai rapid de mun
cursant să-şi ia notiţe, insistîndu-se a- ce care i-au ajutat în însuşirea mate poată nota în caiet. Ea a mai arătat cu altul bazat pe păcură, folosit la cazanele cu aburi. Prin aceasta se realizează randa că şi de îmbunătăţire continuă a ca
supra problemelor esenţiale, iar Ia sfîr- rialului predat. Ei au mai fost îndru că urmăreşte şi sprijină cursanţii în mente sporite şi însemnate eco nomii. lităţii lucrărilor, s-au stabilit noi cri
şit s-au făcut scurte recapitulări şi s-au maţi în vederea întocmirii planurilor de luarea de notiţe şi în studiul indivi terii de stimulare a echipelor şi şan
dat indicaţii asupra studiului indivi seminar, asupra studierii cu. atenţie a dual. Tovarăşul Vasiie Zdrenghea a tierelor fruntaşe în întrecerea socia
dual şi al materialului bibliografic. materialului bibliografic. propus să se ia măsuri de multiplicare listă. Măsuri importante s-au luat şi
a planşelor şi a graliceior în aşa fel pentru ridicarea rolului şi răspunderii
itsperienfa bună—larg Printr-o temeinică însuşire a proble ca fiecare propagandist să dispună de G.T.O.-ului cit şi pentru întărirea răs
melor teoretice în urma unui studiu asemenea materiale ajutătoare. punderii personale a fiecărui munci
popularizată aprofundat, discuţiile purtate a doua tor în parle.
zi in cadrul seminariilor au fost la un Organizarea acestui schimb de ex
Să vedem cum a procedat conducă înalt nivel, fiecare participant la acest perienţă a fost deosebii de valoroasă. Sub conducerea organizaţiilor de
torul de seminar AndreLZall care a ex- schimb dc experienţă prezenlîndu-se bi Expunerea temelor la diferitele for partid, cu sprijinul organelor sindi
nus în faţa propagandiştilor de la ne pregătit. me de învăţămînt a dovedit buna pre cale, sîntem hotăiâţi să muncim din
cursul de studiere a Statutului P.M.R., gătire a propagandiştilor conducători ce în ce mai bine, să ne ridicăm la
tem a: „Organizaţia de bază, temelia Propagandistul Vasiie Neaga din Ră- de seminarii, care au reuşit să pre
partidului“. Mai întîi el s-a referit în hău, vorbind în cadrul seminarului zinte interesant temele predate. Discu nivelul sarcinilor ce ne revin. Sintem
expunerea făcută-la rolul ce-1 au orga-- despre sarcinile organizaţiilor de ba
nizaţiile de bază în viaţa şi activitatea ză, s-a referit in primul rînd la sarci ţiile purtate in seminarii dc către par cu toţii hotărîţi să facem o cotitură
partidului. In această direcţie s-a accen nile trasate de Congresul al Ill-Iea ai
tuat mai ales rolul important ce-1 au P.M.R. In lumina documentelor Con ticipanţi au dovedit de asemenea bu substanţială în activitatea de construc
organizaţiile de partid în strîngerca le gresului, el a subliniat sarcinile cu pri
găturilor partidului cu masele, în mo na pregătire a acestora. Folosirea gra ţii, astfel îneît la sfîrşitul anului să
bilizarea oamenilor muncii Ia înfăp vire la desăvârşirea construcţiei socia
tuirea hotărârilor partidului şi guver liste Ia sate şi la dezvoltarea agricul ficelor, planşelor şi a diafilmelor la anu. putem da oamenilor muncii din regiu
nului. In continuare, vorbind despre
organizaţia de bază ca temelie a parti turii în vederea creării unui belşug de miţe teme, sînt metode eficace, care aju nea noastră toate locuinţele planificate,
dului, conducătorul de seminar a su
bliniat învăţămintele preţioase ce se produse agroalimentare. Propagandis tă la însuşirea mai temeinică a mate la termen, de bună calitate,, confor
desprind din documentele partidului tul a insistat asupra sarcinilor ce re.
nostru. In această privinţă, grăitoare rialelor predate. tabile şi la un preţ de cost scăzut.
sînt cuvintele tovarăşului Giieorgiic vin organizaţiei de bază în vederea dez
Gheorghiu-Dcj care a a ră ta t: „Putem Schimbul de experienţă a mai demon
voltării multilaterale á G.A.G., prin
să elaborăm cele mai bune hotărîri şi strai că sînt încă unii propagandişti
crearea unor puternice ferme de ani-i
directive, putem să redactăm cele mai care nu reuşesc în suficientă măsură să
male proprietate obştească, realizarea
bune circulari şi să trimitem pe teren îmbine problemele teoretice cu viaţa
construcţiilor zootehnice ctc. După ex
practică.
punerea tezelor teoretice, propagandis
Inapcindu-sc în satele respective,
tul Vasiie Neaga s-a referit la activî-
propagandiştii au datoria să pună în
practică învăţămintele desprinse cu pri
lejul acestui schimb de experienţă.
M. RUGINESCU
Nu de mult am avut prilejul adinei de pe trupul capitalei spiritul de inventivitate ale ar am ajuns aproape de miezul Principalele străzi sint acum te în construirea socialismului Prima navă de 3.200 tone n
să vizitez R. P. Polonă, să cu poloneze s-a făcut învingîndu- hitecţilor polonezi au apărut nopţii. Prin faţa ferestrei vago străjuite de noi blocuri şi opera de ţara prietenă. fost lansată in 1952, construcţia
nosc la faţa locului unele din se greutăţi deosebit de mari. mat pregnante după ce am vi nului se perinda cu iuţeală o de construcţie continuă. Wro ei durînd 30 de luni. La mimai
remarcabilele realizări ale po Construcţia s-a desfăşurat in zitat noile cartiere Staroe Mias- întreagă suită de coşuri de uzi clawul îşi are locurile sale pito In oraşul constructorilor doi ani, acelaşi lip de navă a
porului din ţara prietenă. Di condiţiile unor ample lucrări de te şi Name Miasto şi am putut ne, şantiere de construcţii cu reşti preferate de localnici. Pa de vapoare fost construit in 6 luni. In pre
mensiunile drumului străbătut demolare şi curăţire a terenului. compara ansamblurile de blocuri imense macarale rămase încre norama ce se întinde de-a lun zent şantierele navale de aici
de oamenii muncii polonezi sub Prin ăărîmături se mai găseau de aici, luminoase, frumos co menite în liniştea nopţii. în gul fluviului Oder şi taie oraşul De la Wroclaw călătoria noa construiesc o navă pe lună. De
conducerea partidului clasei mine neexplodate şi depozite de lorate şi zvelte, cu cele din car tregul peisaj ne redă o fugară în două, este unul din locurile stră a continuat de-a lungul la vasele de 3.200 tone şi pină
muncitoare pot fi mai bine de muniţii care au trebuit să fie tierul Marienslat, construite ime imagine a puternicului bazin de recreere preferat deopotrivă Oderului pină la Szczecin. Aici la cele de 10.000 tone ce se con
sluşite dacă realităţile ce le in- făcute inofensive. Numai prin diat după război intr-un stil industrial al Sileziei. şi de virstnici şi de tineri. Flu te impresionează de. la început struiesc acum şi la cele de
tilneşti astăzi sint măsurate cu tr-o participare cu mult elan mai vechi, greoi. viul formează artera principală pulsul intens al vieţii, specific 14.500 ce se pregătesc a se con
cele lăsate de armatele hitle- a populaţiei Varşoviei; opera de Wroclawul este cunoscut în de transport ce leagă oraşul dc marilor porturi.. Aşezat în apro strui in anul acesta, este un
riste în timpul ocupaţiei şi răz construcţie a putut înainta im Lucrările de reconstrucţie a primul rind ca un centru cu un porţile Balticei. pierea revărsării Oderului in drum plin de victorii presărat
boiului. presionant de rapid. Astăzi, ca Varşoviei au intrat acum in puternic potenţial industrial. Marea Baltică şi legat prin cu multe fapte de eroism în bi-
pitala poloneză străluceşte în tr-un stadiu nou. Se definiti Oraşul are în raza sa peste 600 Pe malul Oderului se află acesta cu canalul Glivice de ba ruirea greutăţilor, este drumul
Prin Varşovia de astăzi splendoarea noii sale tinereţi. vează întregul ansamblu din întreprinderi care fabrică o studioul de filme, înfiinţat în zinul carbonifer al Sileziei, por făuririi industriei de construc
Capacitatea actuală a locuinţe centrul oraşului şi cele din prin gamă variată de produse. Va anii puterii populare. Am vizitat tul constituie principalul nod ţii navale poloneze.
Ceea ce te cucereşte de ia lor depăşeşte cu citeva mii de cipalele cartiere. Alături de ri sele fluviale şi vagoanele de studioul împreună cu S. Zagur- de transport al cărbunilor polo
bun început în frumoasa capi camere pe cea existentă în 1939, dicarea noilor construcţii care cale ferată, frigiderele şi fibre ski. director adjunct de produc nezi pentru export. Zilnic îşi Şi la Szczecin, ca de altfel in
tală poloneză, este vasta operă iar numărul populaţiei a ajuns continuă (pină in 1965 urmează o le artificiale, coloranţii, produse aruncă ancora aici peste 15 nave majoritatea localităţilor polo
de construcţii, ale cărei propor la nivelul celui dinainte de se construi încă 60.000 dc ca aici, se expediază zilnic către ţie. El ne-a vorbit despre înce din diferite ţări ale lumii. Am neze, înlăturarea urmelor răz
ţii sînt cu adevărat impresio război. mereU se amenajează noi pie celelalte localităţi ale ţării şi vizitat şantierele de construcţii boiului a cerut eforturi deose
nante. Noile ansambluri de lo ţe, spaţii verzi, se construiesc peste hotare. puturile activităţii, despre reali navale şi portul maritim. Direc bite. Eliberat de ostaşii sovietici
cuinţe cu blocuri svelte, alături Plimbindu-ne pe străzile Var numeroase clădiri pentru şcoli zările şi preocupările lucrători torul şantierelor, ing. Henylc şi polonezi, oraşul a fost găsit
de şantierele in care se contu şoviei, am intilnit, alături de şi instituţii de artă şi cultură. După o scurtă vizită prin car Jendza, un om înalt şi uscăţiv, distrus în proporţie de 60 la
rează silueta altor clădiri, dă vi blocuri înalte, cu balcoane lu Toate acestea vor întregi fru tierele oraşului constaţi cu uşu lor de aici. Istoria studioului plin de energie, după ce ne-a sută. Astăzi rănile războiului
zitatorului. imaginea forţei şi vi minoase, construite într-un stil museţea capitalei poloneze, vor rinţă că de fapt Wroclawul se povestit cu plăcută aducere sint pe cale de a fi şterse. Re
talităţii orinăuirii democrat- nou, multe clădiri pe care eşti şterge ultimele rămăşiţe ale dis construieşte aproape din nou. poate fi uşor rezumată. In ia aminte despre vizita făcută în construcţia nu este însă o copie
populare care desfăşoară o am tentat să le consideri ca făcînd trugerilor pe care le-a suferit Aici au fost asediate trupe S.S., nuarie 1954 au început să fie primăvară de delenoJîn <te partid fidelă a ceea ce a existat îna
plă operă de construcţie a unui parte din fondul vechi al ora acest oraş de pe urma războiu care. hotărînd să reziste pină turnate primele filme. Pe atunci şi guvernamentală a R.P. Ro- inte de război. Această acţiune
oraş renăscut din ruine. şului datorită arhitecturii lor ce lui. la capăt, au transformat oraşul mîne în frunte cu tovarăşul vastă este dirijată de cerinţele
reprezintă perioade istorice mai Intr-un cîmp de luptă. Un întreg capacitatea de turnare era de Gheorghe Gheorghiu-Dej la actuale ale Poloniei socialiste,
Pentru a avea o sumară ima îndepărtate. Arhitectul-şef al Cunoscind luptele grele, sol raion, întins între două poduri 3 filme pe an, astăzi se toarnă şantiere, ne-a mărturisit entu de perspectivele dezvoltării eco
gine a ceea ce a însemnat dis capitalei poloneze, A. Ciboroiv- date cu mii de jertfe, duse de peste Oder, l-au ras de pe su ziasmul şi bucuria sa pentru nomice şi culturale ale fiecărui
trugerea Varşoviei de către ar ski, ne informează că şi aces poporul polonez împotriva bar prafaţa pămîntului, transfor- 9 pe an. Rodul muncii acestui realizările pe care le-a intilnit craş. Reconstrucţia şantierelor
matele hitleriste, sînt semnifi tea sint ridicate după război. barei ocupaţii hitleriste şi pen mindu-l in aerodrom. Se apre în tara noastră cu prilejul vvet din Szczecin, de exemplu, a în
cative cîteva date. In ianuarie Ele fac parte din cele 800 de tru eliberarea ţării, incercînă ciază că îndată după răboi nu tînăr colectiv este însumat in călătorii făcute anul trecut in semnat nu numai refacerea lor,
1945. capitala poloneză numă clădiri şi monumente istorice să-ţi imaginezi vasta muncă mai un sfert din clădiri mai pu Romînia. ci şi transformarea acestora din
ra 150.000 locuitori faţă de care an prezentat o importantă teau fi locuite. cele 40 de filme realizate pină şantiere de reparaţii in puterni
1.300.000 cit avea înainte de valoare artistică şi istorică şi, pentru refacerea ţării distruse, acum. Multe din ele se bucură „Trupele hitleriste, ne-a spus ce şantiere de construcţii care
război. Detaşamente speciale ale in semn de respect pentru bo In oraş se mai văd şi astăzi el, au distrus vechile şantiere de pe acum deţin locul 8 in
armatei germane au minat şi gatul trecut istoric al Varşoviei, desluşeşti mai limpede adeziu de o bună apreciere. „Cenuşă şi navale, transformîndu-le în lume în ierarhia construcţiilor
aruncat in aer casă cu casă, stra urme ale trecutului întunecat. diamant“, bunăoară, a ciştigat tr-un morman de ruine. Maca de nave.
dă cu stradă. Se apreciază de au fost construite in vechiul lor nea deplină a poporului polonez ralele plutitoare, docurile, dra
către specialiştii polonezi că în Rănile lăsate de hitlerişti au fost medalia de argint la Festivalul gele, toate instalaţiile au fost Despre realizările poporului
Varşovia au fost puse peste stil. la lupta pentru apărarea păcii, filmului de la Veneţia. scufundate pentru a bloca rada polonez ne-au vorbit cu legiti
prea adinei pentru a putea fi Szczecinului. Pină la război aici mă mîndrie cei pe care i-am in
120.000 dc mine, iar distrugerile Ruinele rămase in oraş for pentru a opri pe cei ce vor să In complexul de clădiri al se făceau doar reparaţii. Con tilnit în scurta noastră călăto
complet şterse într-un timp re studioului se află o imensă sala rie prin ţară. Ei au manifestat
pricinuite sînt evaluate la fan mează doar nişte insuliţe pe distrugă ceea ce cu multă trudă strucţia de nave propriu-zisn în acelaşi timp hotărîrea fermă
lativ scurt. Ceea ce s-a făcut de spectacole. Seara, împreună este o creaţie a regimului de a poporului polonez de a apăra
tastica cifră de 17 milioane me cale de a fi şterse. Se constru au construit. mocrat-popular“. Mina harnică iot ce au făurit şi vor mai făuri.
însă pentru a readuce din nou cu citeva mii de spectatori din şi entuziasmul poporului polo Sint convins că poporul frate
tri cubi. înlăturarea acestor, răni ieşte mult şi intr-o arhitectură Popas la Wroclaw oraş şi din localităţile apropia polonez va obţine noi succese şi
oraşul la viaţă, marchează un nez, condus de partidul clasei mai mari in făurirea vieţii noii
tot mai modernă. Progresele şi Drumul spre Wroclaw l-am te, am aplaudat înalta artă in muncitoare, au înlăturat ruinele fericite, socialiste.
salt ale cărui dimensiuni sînt şi au făurit impunătoarele şan
străbătut cu trenul de seară şi terpretativă a ansamblului de tiere navale de astăzi. GH. SECUIU
de-a dreptul impresionante. A cîntece şi dansuri Slanslc, venit
fost reclădit centrul cu edificiile la Wroclaio în turneu. Apreciat
sale culturale: universitatea, de publicul nostru, în urma tur
teatrul de operă şi balet, vechea neelor întreprinse în Romînia,
clădire a primăriei — monument acest ansamblu, mesager al bo
de mare valoare arhitectonică. gatului folclor al poporului po
lonez, slăveşte victoriile obţinu
