Page 8 - 1962-02

pag, H
ULTIMELE Ş T IR I
După încheierea conferinţei O.SA.
S.U.A. n-au obţinut nici un succes
Comentarii ale presei din fările Am ericî Latine
RIO DE JÂNEIRO 1 (Ager-, zentate de delegaţia S. U. A. la
preş). —
Presa din ţările Americii La­
tine comentează pe larg rezulta­
tele conferinţei miniştrilor Afa­
cerilor Externe ai statelor mem­
bre ale Organizaţiei Statelor A-
mericane şi subliniază că, State­
le Unite nu au obţinut nici un
succes. „Dificultăţile întimpinate nuit să obţină Mr. Rusk şi la­
de nord-americani la Punta del
Este — scrie ziarul brazilian
Diario de Noticias — demostrea-
ză forţa revoluţiei cubane“.
Ziarul scrie că „Nord-ameri-
cânii se înapoiază acasă fără a
avea în bagajele lor tradiţiona­ lai1“. După cum arată ziarul, mi­
lul pachet al unanimităţii pa­ niştrii de Externe întruniţi la
„ I L - 18" ş i „ A N - 1Q "namericane“. „Dean Rusk’şi oa­ Punta del Este au fost chemaţi
menii lui au încercat să impună de S.U.A. „să repete împotriva
măsuri împotriva Cubei, in vede­
rea unei noi agresiuni armate
împotriva poporului cuban, dar,
la Punta del Este, Rusk a în-
tîlnit multe piedici în calea sa Ziarul chilian „El Siglo“ su­ Avioanele expediţiei antarcti­
şi s-a poticnit de multe din ele“. bliniază la rindul lui că „rezo­ ce sovietice „IL-18“ şi „AN-10“
„Adevăraţii duşmani ai demo
craţiei pe continentul nostru sînt la Punta del Este, au fost obţi­
Statele Unite“ — scrie ziarul
brazilian „Ultima Hora“ care re-
ferindu-se la declaraţiile făcute
de Rusk la Punta del Este pune
întrebarea : „Cine reprimă dez­
voltarea noastră, cine exercită
presiuni asupra guvernului nos­
tru pentru a desfiinţa monopo­
lul de stat asupra petrolului ?“.
Acelaşi ziar publică un alt arti­
col în care subliniază: „Ameri­
ca Latină datorează Cubei tre­
zirea popoarelor sale la lupta
împotriva politicii forţei şi a
exploatării. Cu toţii ştim cine
sînt organizatorii acţiunilor an­
tinaţionale, antipopulare, anti-
progresiste împotriva Braziliei,
Cubei şi altor ţări latino ameri­
cane care nu au vrut să accepte
menţinerea lor într-o stare de
înapoiere economică“.
Comentînd „argumentele“ pre-
„Funeraliile O. S .A .“
la Havana
HAVANA 1 (Agerpres).—
„Funeraliile O.S.A.“ au fost or­
ganizate în seara zilei de 31 ia­
nuarie la Havana. La chemarea
organizaţiilor sindicale din Cu­
ba, mii de muncitori, cîntînd
cintece revoluţionare, au umplut
străzile capitalei cubane in timp
ce un sicriu negru, pe care fi­
gura emblema Organizaţiei Sta­
telor Americane, era plimbat pe
braţe. In parcuri, pieţe, în toate
cartierele Havanei mulţimea as­
culta cuvintările vorbitorilor ca­
re condamnau rezoluţiile adop­
tate la conferinţa de la Punta
del Este calificată în declaraţia
Conferinţei oamenilor muncii
din Cuba drept „o farsă scan­
daloasă“.
„'Abţinerea a şase naţiuni de
la votul pentru expulzarea Cu­
bei din organele Organizaţiei.
Statelor Americane, adică a ce­
lor mai mari şi mai influente
ţări din America Latină, a fost
o puternică lovitură dată poli­
ticii Statelor Unite şi o dovadă
a existenţei unei adînci sciziuni
în sistemul interamerican“, —
astfel caracterizează agenţia
americană de presă Associated
Press rezultatele conferinţei mi­
niştrilor Afacerilor Externe ai
statelor latino-americane de la
Punta del Este.
Ce a urmărit diplomaţia ame­
ricană la Punta del Este ? Cum
s-a desfăşurat conferinţa ?
Această conferinţă urma să
aibă loc încă în toamna anului
trecut. Obiectivul ei era clar ex­ bat. Declaraţia lui Dean Rusk,
primat de revista mexicană „Si-
glo Veinte“, care scria: „Nu
este pentru nimeni un secret că
în spatele tertipurilor diploma­
tice se ascunde adevăratul obi­
ectiv al Departamentului de
Stat al S. U. A. care, folosind
obişnuitele sale metode de co­
rupţie şi ameninţări, urmăresc
obţinerea unei hotăriri menite
să-i servească drept paravan
pentru atacarea Republicii fră­
ţeşti Cuba“. Dat fiind însă că
presiunile S.U.A. asupra ţărilor
Americii Latine nu s-au soldat
cu rezultatul dorit de Casa Al­
bă, Washingtonul a cerut con­
vocarea unei conferinţe econo­
mice inter-americane în cadrul
căreia delegaţia americană a
arătat clar că acordarea „aju­
torului1* american va depinde
de poziţia1pe care o vor adopta
faţa de Cuba.
Conijprinţa a început intr-o
atmosferă foarte încărcată după
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6’ Martie nr. 9. Telefon; 188, 189, 75, 674. Taxa p lă tită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale H. T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: In tr e p r 'm ie r e a poligrafica „1 Mai Deva.
ULTIMELE Ş T IR I
Punta del Este în ce priveşte
„incompatibilitatea dintre Cuba
şi sistemul interamerican“ zia­
rul bolivian „La Tarde“ scrie că
dimpotrivă, există „identitate de­
plină între aspiraţiile maselor
populare latino-americane şi
Cuba“.
„Se ştie bine că ceea ce au plă­ candidat la alegerile de depu­
cheii lui la Punta del Este este
o declaraţie de război împotriva
tuturor mişcărilor de eliberare
de pe continentul nostru“ —
scrie ziarul uruguayan „El Popu­
Cubei, sub forma unei interven­ | î n d r u m s p r e p a t r i e
ţii colective", agresiunea eşuată DELHI 1 (Agerpres). — TASS
de la Playa Giron“.
luţiile împotriva Cubei, votate
nute pe calea celor mai josnice
presiuni din partea S. U. A.
„Statele Unite — adaugă ziarul
— încearcă să pună guvernele
latino-americane într-o postură
„macearthistă“ şi să împiedice
ca acest continent să se alăture
principiilor coexistenţei paşnice
între regimurile sociale şi poli­
tice diferite.Cuba este prima ţa ­
ră de pe continentul nostru care
păşeşte pe drumul socialismului
— scrie ziarul. Mai devreme sau
mai tirziu alte popoare îi vor
urma exemplul“.
^ ¦ • » -f • ¦i »
Recent, cunoscutul pictor mexican Siqueiros, care se află in
( închisoare pentru ideile sale politice, a împlinit 65 de ani. Cu
f. această ocazie, numeroase organizaţii şi militanţi de seamă din -
(47 de ţări au cerut imediata lui eliberare.
[¦ IN CLIŞEU : O demonstraţie pentru eliberarea marelui artişti
[mexican organizată la New York, în faţa palatului O. N. u.
mai multe aminări, timp în care
delegaţia americană a desfăşu­
rat o adevărată campanie de
consultări secrete, manevre şi
presiuni pentru a sili delegaţii
latino-americani să aprobe pla­
nul S.U.A. care, iniţial, preve­
dea ruperea relaţiilor diploma­
tice şi comerciale cu Cuba1 şi
aplicarea unei blocade economi­
ce acestei ţări. In cadrul dez­
baterilor generale, care au în­
ceput la 24 ianuarie şi s-au ter­
minat la 26 ianuarie, luările de
poziţie ale mai multor delegaţi
au arătat delegaţiei americane
că acest plan nu va putea în­
truni majoritatea de voturi ne­
cesară pentru a putea fi apro­
potrivit căreia „poziţia repre­
zentanţilor ţărilor latino-ame­
ricane faţă de propunerile ame­
ricane va avea repercusiuni asu­
pra aprobării de către Congre­
sul S.U.A. a cotei „ajutorului“
american pentru aceste ţări, nu
a avut nici ea efectul scontat.
'Această situaţie a determinat
modificarea poziţiei americane.
Dean Rusk, secretarul Departa­
mentului de Stat, a renunţat la
acest plan şi a propus exclude­
rea Cubei din Organizaţia Sta­
telor Americane şi totodată în­
fiinţarea unui comitet perma­
nent în problemele securităţii
care urma să joace acelaşi rol
din punct de vedere militar pe
care-l are United Fruit Compa-
ny (Monstrul verde — cum este
numit acest trust american in
'America Latină) din punct de
DRU MUU SO eiA C lSM U L U t Nr 2210
« iv iii. aaes^rESswokr'Eai^^ rarasossq ţ nofCBCXBXZ»rf~r<v
Difi CQ. (Ungară
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I
N. S. liruşeiav - Popoarele întregi
candidai în aSeganle cer libertate pentru Gizenga
ds deputaţi pentru
S o v ietu l Suprem R. P. Mongolă U fila Cijo — avocat, secretar ge­
neral al Corn telului Birman de soli­
al U.R.S.S. ULAN BATOR 1 (Agerpres).— daritate cu popoarele Asiei şi Alric.. a
După cum anunţă agenţia Monţamc, declarat: „Acesta este un complot al
MOSCOVA 1 (Agerpres).— Comitetul mongol de solidaritate cu imperialiştilor. Mă gîndesc cu nelinişte
TASS J ansmite : ţările Asiei şi Africii a dat publicităţii că Gizenga r putea să aibă aceeaşi
la 31 ianuarie o declaraţie în care în soartă cu Lumumba, Din punct de ve­
La 1 februarie, N. S. Hruşciov, numele întreg» opinii publice din Mon­ dere juridic arestarea unui membru al
prim-secreiar al C. C. al P.C.U.S., golia cere ca Organizaţia Naţiunilor parlamentului care îndeplineşte voinţa
preşedintele Consiliului de Mi­ Unite şi secretarul general provi­ parlamentului este un act ilegal. Con­
niştri al U.R.S.S., a fost propus zoriu al O.N.L., U Thant, să adopte sider 1 O. N. U. trebuie să ia neîn-
măsurile cele mai hotărite pentru apă­ tirziat măsuri urgente pentru elibera­
taţi în Sovietul Suprem al rarea vieţii Iui Antoine Gizenga fiu rea lui Gizenga".
U. R. S. S. credincios al poporului congolez.
Cipru
Candidatura lui N. S. Hr'uşciov Opinia publică din Mongolia cere cu
a fost propusă la uzina meta­ liotărîre eliberarea imediată a lui An- NICOSIA 1 (Agerpres).—
lurgică „Serp i Molot.“ din toiue Gizenga şi încetarea oricărui a- „exact Ia un an după asasinarea
Moscova. tn»<;t»c ai partea imperialiştilor în tre­ laşă a eroicului fiu al Africii — Patrice
burile interne ale Congouiui. Lumuni-i, scrie într-un articol apărut
în ziarul „Haravghi“ din Cipru, impe­
Bir mania rialiştii şi lacheii lor urzesc un nou
complot monstruos împotriva indepen- j
RANGOON t (Agerpres). — deiţei poporului congolez“. Popoarele t
Opinia publică birmaiiă condamnă ti- din întreaga lume, arată ziarul, se
neitirile colonialiştilor din Congo şi ce­ opun acest i complot şi cer într-un
re eliberarea de urgenţă a lui Antoine
Gizenga. singur glas libertate pentru Gizenga. Pe şantierul de construcţie al furnalului oţelariei de Ia
Ozd. Cind va fi gata, noul furnal va produce zilnic 80—100 tone
transmite: de fontă.
care se întorc din Antarctida în
patrie, au aterizat cu bine pe G re v a e ro ică a m inerilor din D ec a zev ilie
c o n tin u ă
aeroportul din Deliii. B en K h ed d a d esp re tratativ ele
In cursul zilei de 31 ianuarie
avioanele sovietice pilotate de f a aa 8 M î © * a I j g L e r I e s ! e PARIS 1 (Agerpres).— Seine et Oise) au strîns şi au
expediat pentru copiii grevişti­
cunoscuţii aviatori polari Ale- De 44 zile continuă greva e-
xandr Poleakov, Mihail Stupi- RABAT 1 (Agerpres). — rior şi în afară, în cadrul integrităţii roică a minerilor din Decaze- lor din Decazevilie 13.000 f:i.::,i.
ville pe care o urmăreşte cu a-
şin, Boris Osipov, şi Piotr Ro- Primul ministru al Guvernului Pro­ sale teritoriale. Aceasta este voinţa tenţie întreaga clasă muncitoare Biroul confederal al Confede­
franceză. Din toate colţurile ţării raţiei Generale a Muncii a cerut
gov au acoperit ilinerariul Dja- vizoriu al Republicii Algeria, Ben indiscutabilă .şi recunoscută a poporu­ sosesc zilnic sute de mesaje şi întregii clase muncitoare din
karta-Rangoon - Calcuta - Delhi, Khedda, a acordat un interviu agen­ lui algerian". telegrame de solidaritate pe a- Franţa să sprijine şi mai activ
in lungime de 5.300 km. FA au ţiei marocane dc presă „Magreb Ara­ Rcfcrindu-se Ia situaţia şi viitorul
dresa participanţilor la această
parcurs acest drum în aproxi­ be Pressc“ în legătură cu problema europenilor din Algeria, Ben Khedda grevă fără precedent în istoria şi să acorde ajutor material mi­
tratativelor franco-algeriene. „Noi — a declarat: „Noi nu confundăm pe luptei economice a oamenilor
mativ zece ore de zbor. muncii francezi. nerilor grevişti din Decazevilie.
Expediţia antarctică aeriană I a spus Ben Khedda — rămînem dis­ toţi europenii din Algeria cu organiza­
sovietică a parcurs pină în pre­ puşi să negociem pe baza autodeter­ ţia fascistă, criminală, O.A.S. Poziţia Pe adresa comitetului grevist El a cerut din nou guvernul-:
al minerilor sînt expediate sume
zent în 35 ore de zbor aproape minării dar cu garanţiile care să per­ noastră faţă de europenii din Alge­ de bani trimise de muncitorii şi francez să înceapă tratativele
funcţionarii francezi, entuzias­
19.000 km. adică patru cincimi mită poporului algerîan să restaure­ ria este clară şi noi am afirmat în­ maţi de exemplul neînfricat al cu reprezentanţii greviştilor din
din întregul itinerariu. ze un stat algerian, suveran în inte- totdeauna că ei îşi au locul lor în Decazevilie. ~.
Algeria respedîiidu-li-se credinţa reli­ = s2I HZ
Ciocniri între studenţi gioasă, cultura, interesele, lor legitime. minerilor di: Decazevilie. După ere p r e s a
şi poliţie în capitala Desigur că prin acţiunile lor criminale cum anunţă ziarul „L’Humanité“ a preşedintelui Kenned?
Perului elementele din Organizaţia Armată minerii francezi pensionari au
Secretă nu tac decît să compromită WASHINGTON 1 (A gerpres).—
LIMA 1 (Agerpres). — viitorul europenilor din Algeria“. strîns şi au expediat fondului Conferinţa de presă a preşedintelui
Pe străzile centrale ale capi­ greviştilor şi L.miliilor lor suma Kennedy, care a avut loc la 31 ianuarie
de 1.267.555 franci. Elevii din o la Washington, a fost consacrată „in
răşelul Villenent (departamentul
talei Perului au avut loc .cioc­ in Portugalia : P u te rn ic ă m a n ife s ta ţie mare parte problemelor interne ale
niri violente între studenţi şi îm p o tr iv a re g im u lu i Sui S a la z a r S. U. A.
poliţie, care a folosit grenade
cu gaze lacrimogene şi bastoa­ La începulul conferinţei de presă,
ne de cauciuc, pentru a împrăş­
tia o demonstraţie de protest LISABONA 1 (Agerpres).— poliţiei au fost aduse unităţi preşedintele Kennedy l-a prezentat ce­
împotriva arestărilor unor con­ In seara zilei de 31 ianuarie, lor adunaţi pe A. 1. Adjubei, redacto-
ducători ai studenţilor in timpul în oraşul Porto —cel de-al doilea militare. Numeroşi manifestanţi rui şef al ziarului „Izveslia", care se
unui miting de solidaritate cu oraş ca mărime din Portugalia — relatează corespondentul a- află în S. U. A.
revoluţia cubană. Potrivit rela­ — a avut loc o impresionantă genţiei France Presse — s-au
tărilor agenţiei Prensa Latina, manifestaţie a luptătorilor anti­ culcat pe şinele de tramvai pen­ Intilnirile care au avut loc între
la atacul poliţiei studenţii au fascişti împotriva regimului dic­ tru a împiedica circulaţia. Poli­ A. 1, Adjubei şi P. Salinger, purtăto­
răspuns aruneînd cu pietre. S-au tatorial al lui Salazar. Această ţiştii au deschis focul asupra rul de cuvînt al Casei Albe, a arătat
înregistrat numeroşi răniţi. manifestaţie a fost anunţată manifestanţilor. Sînt numeroşi preşedintele, au fost extrem de utile.
prin manifeste clandestine cu pri­
In legătură cu aceste inciden­ răniţi ai căror număr nu se cu­ Kennedy şi-a exprimat convingerea
te, numeroase organizaţii de ti­ lejul aniversării a 71 de ani a noaşte încă. Poliţia şi arm ata au că orice fel de schimb de informaţii,
neret din Peru au dat publici­ Mişcării republicane portugheze ridicat baraje la principalele de puncte de vedere, şi orice fel de co­
tăţii declaraţii în care afirmă din 31 ianuarie 1891. intersecţii din centrul oraşului. laborare între Uniunea Sovietică şi
că vor continua lupta pentru
eliberarea studenţilor arestaţi. Sute de manifestanţi au defi­ Patrule ale poliţiei circulă s tră ­ Statele Unite vor fi utile. El şi-a expri­
lat pe străzile oraşului scandînd
„Trăiască libertatea !“, „Trăia­ zile centrale“. mat speranţa c i pe măsura îmbunătă­
scă Delgaho !“. Poliţia a inter­
venit cu brutalitate pentru a Manifestaţia din oraşul Porto ţirii acestor contacte problemele care
înăbuşi manifestaţia. In ajutorul reprezintă, după recenta revoltă provoacă încordarea şi creează un pe­
ş ricol la adresa păcii se vor atenua.
a garnizoanei din Beja, o nouă
\ Referindu-se la posibilitatea unei că­
şi im portantă acţiune de pro- | lătorii în Uniunea Sovietică, J. Kennedy
J i—J $k.—/ 1_i »_/
test împotriva regimului fascist a °pus că ea va depinde de slăbirea
al dictatorului Salazar. încordării relaţiilor amerieano-sovietice.
O,S.A. şi nu din organizaţie, iar -------=........... .... —- - raa
in al doilea rînd a intensificat
presiunile asupra Republicii Zăpadă afeusudemfă îra fările Europei
Haiti pentru a o determina să-şi
vedere economic. Şi de această ianuarie, s-au ridicat ca un zid schimbe poziţia favorabilă Cu­ PARIS 1 (Agerpres). — După cum anunţă Agenţia
bei şi să aprobe noile propu­ Prima zăpadă din această iar­ Taniug in ultimele 24 de ore
dată delegaţia americană şi-a în faţa planurilor agresive vin- neri nord-americane, cu scopul pe o mare porţiune a Iugosla­
de a se putea întruni m ajorita­ nă a căzut la Paris şi- în cea viei vremea s-a schimbat brusc;
greşit calculele. Presiunile şi turate de Dean Rusk împotriva tea minimă necesară adoptării mai mare parte a Franţei in au început să bată vinturi pu­
noaptea spre 1 februarie, rela­ ternice şi au căzut mari canti­
şantajele s-au făcut simţite in Cubei la Conferinţa de la Pun­ lor. tează France Presse. Căderi tăţi de zăpadă. In unele locuri
Excluderea Cubei din organele abundente de zăpadă se semna­ grosimea troienelor ăe zăpadă
continuare în toată perioada ta del Este. Conferinţa de la lează în Belgia, Olanda, Germa­ depăşeşte doi metri. Multe şo­
O. S. A. reprezintă o încălcare nia occidentală. Pretutindeni în sele sînt blocate de troiene dc
conferinţei, confirmînd spusele Havana a fost un avertisment grosolană a cartei acestei orga­ aceste ţări se semnalează per­ zăpadă. Şi-a încetat de aseme­
nizaţii, care nu prevede posibi­ turbări în traficul aerian, rutier nea activitatea transportul ae­
ziarului american „The Wor- hotărit dat imperialiştilor ame­ litatea adoptării unei astfel de şi feroviar. In Olanda zăpada a rian şi maritim. In unele regiuni
măsuri împotriva statelor mem­ căzut după o perioadă de frig temperatura a scăzut la 15 gra­
ker“ că „Rusk a plecat Ia Punta ricani de popoarele acestui con­ bre ale O.S.A. In afară de acea­ in cursul căruia temperatura a de sub zero.
sta, cele şase state care nu au ajuns pină la minus 10 grade.
del Este ţinînd într-o mină do­ tinent de 200.000.000 oameni. votat în favoarea rezoluţiei ame­ Trenurile circulă cu mare întîr-
ricane — Brazilia, Argentina, ziere.
lari iar în cealaltă o bîtă“. Avertismentul şi-a pus pecetea Bolivia, Chile, Mexic şi Ecua­
dor — reprezintă 70 la sută din
înainte de a se putea şti care şi pe desfăşurarea conferinţei întreaga populaţie a continen­
tului latino-american şi deci
vor fi rezultatele dezbaterilor miniştrilor de Externe. Din cau­ hotărîrea luată nu exprimă vo­
inţa acestui continent.
privitoare la această problemă, za disensiunilor, conferinţa a
Indiferent insă de rezultatul
preşedintele Cubei, Osvaldo trebuit să fie prelungită cu acestei conferinţe, care nu poate
fi considerat de loc satisfăcător
şase zile peste termenul stabi­ Statelor Unite, soarta Cubei nu
s-a hotărit la hotelul San Ra-
lit, fără ca planul american de fael de la Punta del Este ci pe
cîmpul de luptă, unde eroicul
a exclude Cuba din O.S.A. să popor cuban, cu preţul a nu­
meroase jertfe, şi-a hotărit sin­
se realizeze. In acest sens, agen­ gur viitorul. In acest sens este
semnificativă declaraţia lui
ţia United Press International Osvaldo Dortieos făcută la în­
Dortieos, care a condus delega­ sublinia că „efortul susţinut de cheierea conferinţei, în care,
ţia ţării sale la conferinţa secretarul de stat, Dean Rusk, printre altele, a subliniat: „Ple­
O.S.A., a arătat clar că „indife­ de a ajunge la un acord cu mi­ căm liniştiţi de la această con­
rent de sancţiunile care s-ar niştrii Afacerilor Externe ai ce­ ferinţă, deoarece ştim că nu re­
adopta împotriva Cubei Ia acea­ lor nouă state latino-america- zoluţiile, ci popoarele făuresc
stă conferinţă, poporul cuban ne cheie, pentru a stabili cum istoria. Continentul american CAIRO. — Preşedintele R.A.U. Ga- BANGKOIC - La 31 ianuarie s-a
va lupta pe viaţă şi pe moarte şi cind poate fi înlăturată Cuba va fi liber, cu adevărat liber. rnal Abdel Nasser a distins pe cos­ deschis sesiunea Comitetului pentru
pentru libertate şi independen­ din sistemul inter-american, a Cu sau fără O.S.A., noi vom în­ monautul sovietic I. A. Gagarin care problemele industriei şi resurselor na­
ţă, împotriva oricărui duşman, eşuat“. vinge“. se află la Cairo, cu cel mai mare turale ale Comisiei Economice a
oricit de puternic ar fi el. Cuba ordin al republicii „Golanul Nilului“. O.N.U. pentru Asia şi Extremul Orient
nu va capitula, revoluţia cuba­ In aceste condiţii, delegaţia C. ALEXANDROA1E care va examina problemele indus­
nă nu poate fi nimicită“. americană risca să se întoarcă SOFIA — După cum comunică Di­ trializării ţărilor Asiei şi folosirea bo­
cu miinile goale acasă. „Opera­ recţia centrală de statistică de pe lin­ găţiilor naturale. La lucrările se ninii
Intre timp, toate popoarele ţia anti-Cuba“, scriau ziarele gă Consiliul de Miniştri al R. P. participă şi o delegaţie a U.R.S.S.
latino-americane care văd în americane, risca să se transfor­ Bulgaria, planul producţiei industriale
Cuba revoluţionară stindardul me în „operaţia anti-S.U.A.“, pe 1961 a fost îndeplinit cu 103,6 la BRUXELLES. — Foştii luptători din
libertăţii şi independenţei, vii­ iar agenţia Associated Press sub­ sută. S-a obţinui o producţie peste rezistenţă din Belgia şi-au exprimat
torul lor de mîine, şi-au mani­ linia că „secretarul de stat cau­ plan în valoare de 184 milioane leva la 31 ianuarie protestul împotriva pre­
festat sprijinul şi simpatia faţă tă să salveze de la prăbuşire (bani noi). Volumul producţiei indus­ zenţei generalului nazist Heusinger în
de ea. Marile demonstraţii de conferinţa miniştrilor de Exter- triale a crescut cu 9,9 la sută faţă
solidaritate cu poporul cuban •ne“. Mijloacele cu care a cău- de anul 1960. comandamentul militar al N.A. I.U.
care au avut loc pe întregul . tat s-o salveze sînt bine cunos­
continent latino-american, pre­ cute. In primul rînd şi-a modi­ HANOI. — Postul de radio „Vocea Secretariatul naţional al Asociaţiei
cum şi Conferinţa popoarelor ficat din nou propunerile, ce- Laosului“ a anunţat că primul minis­ foştilor luptători din rezistenţă, a dat
tru al Laosului, prinţul Suvanna Fum- un comunicat în care demască' rolul
latino-americane de la Havana rînd de această dată excluderea ma, a sosit la 31 ianuarie în Valea
Ulcioarelor înapoîndu-se de la Ge­ mîrşav jucat de generalul nazist Heu­
care a avut loc între 23 şi 26 Cubei numai din organele neva.
singer în timpul celui de-al doilea
război mondial.