Page 5 - 1962-02

rLiVu n ee i-Deva PROLETARI T)TN TOATE ŢAR ILE, tîNÎŢI-VA
Anul XIV. Nr. 2210
Ângâjamsntu) nostru; îndeplinirea
tuturor obiectivelor planului
In construcţiile de locuinţe
An de an sfatul nostru alocă sume
tot mai importante pentru construcţia
de noi blocuri de locuinţe în oraşele şl
centrele muncitoreşti. Zeci de mii de
oameni ai muncii se mută în fiecare an
în locuinţe confortabile, moderne. Pen­
tru a da un impuls tot mai mare con-;
strucţiilor de locuinţe, pentru a reduce
durata de execuţie, costul lor şi pentru
a îmbunătăţi calitatea lucrărilor, Gon-,
greşul al III-len al P.M.R. a stabilit
' ;entru constructori sarcini precise, deo­
sebit de importante. Aceste sarcini an
'stat la baza activităţii colectivului de
muncitori, ingineri şi tehnicieni din ca­
drul T.R.G.H.
In anul care a trecut noi am reuşit
să obţinem rezultate sporite faţă de a-
nul 1960. Astfel, la producţia globală
s-a înregistrat o creştere de 8,85 la su­
tă. In cursul anului 1961 au fost termi­
nate şi date în folosinţă oamenilor mun­
cii 1.424 apartamente, s-au construit 60
săli de clasă, s-au executat asfaltări de
drumuri şi modernizări de străzi pe o
lungime de circa 14 km. şi altele. La
recepţia multor blocuri, constructorii au
fost apreciaţi pentru calitatea bună a
lucrărilor, apartamentele avînd un in-,
terior confortabil, plăcut şi modern.
Toate aceste rezultate au fost posibile
datorită clanului de care au dat dova­
dă constructorii noştri, muncii politice
desfăşurate da organizaţiile de partid
cit şi măsurilor fehnico-organizatoricc
luate în cursul anului. Astfel, pentru
asigurarea unui ritm mai corespunză­
tor de lucru s-au stabilit grafice calen­
daristice de execuţie pentru fiecare o-
biectiv în parte. S-a făcut mai bine a-
provizionarea cu materiale a unor şan­
tiere, treeîndu-se la aprovizionarea di­
rect din depozite. Şi în ce priveşte ri­
dicarea calităţii lucrărilor s-au luat
unele măsuri. Pe şantiere am organi­
zat controlul tcTinic de calitate, iar Ia
execuţia lucrărilor de finisaj s-au fo-
iosit materiale noi ca viacef, terasit,
conductori intenc, mozaic de marmură
şi altele.
Sînt mulţi meşteri pe şantiere care
prin. munca lor s-au dovedit buni orga­
nizatori ai locului de muncă, au sim­
ţit răspunderea faţă de sarcina ce le-a
revenit. Lucrările de finisaj executate
sub conducerea meşterilor loan Bîldea
din Gugir şi Otto Gorciani din Vulcan,
au fost de bună calitate.
Analizînd însă realizarea planului fa­
ţă de sarcinile ce le-am avut, se con­
stată o serioasă rămînere în urmă. Noi
am rămas datori faţă de oamenii mun­
cii din regiune cu peste 450 aparta­
mente. E drept că la nerealizarea sar­
cinilor dc plan am întîmpinat greutăţi
şi din partea unor beneficiari şi pro­
iectanţi. Sfatul popular orăşenesc Petro­
şani, de pildă, nu ne-a asigurat la timp
documentaţia şi eliberarea amplasamen­
tului la blocurile din cartierul „G. 1.
ParhoiT' din care cauză începerea lu­
crărilor a înfîrziaf. Tot cu întîrzieri
au fost predate şi documentaţiile blocu­
rilor din Orăştic şi Alba Iulia. Greu­
tăţi am întîmpinat şi prin nedeschidc-
rca ia timp a finanţării cît şi din cau­
ză că unele proiecte au avut greşeli
şi omisiuni.
Realizările nu sînt
pe măsura posibilităţilor
Exceptînd aceste greutăţi, în activii litate, unele din ele trebuind să fie
tatea trustului şi a şantierelor au exis­ refăcute.
tat lipsuri serioase, mai ales în di­ Ţoale aceste lipsuri au influenţat
recţia organizării muncii, care au de­
terminat nerealizarea sarcinilor de plan.
Toaie aceste lipsuri au fost criticate cu
tărie de către Conferinţa regională de
partid, iar apoi dc recenta sesiune a
Sfatului popular regional. Pe bună drep­
tate ni s-a arătat că noi nu ne-am ri­ la şantierul din Orăştic (şef de şan­
dicat la nivelul sarcinilor şi a posibi­ tier ing. G. Constantincscu) şi Deva,
lităţilor. Conducerea tehnică a trustului
nu a desfăşurat o muncă dc îndrumare
susţinută, asttcl ca şantierele să-şi în­
deplinească ritmic sarcinile de plan,
iar şefii dc servicii din trust şi şefii de
şantiere nu au dovedit suficientă ras-,
pundcrc pentru realizarea sarcinilor ce
ic reveneau. In cadrul şantierelor a
, existat o slabă productivitate a muncii,
aceasta şi ca urmaie a slabei preocu­
pări a conducerii trustului pentru asi­
gurarea unui ritm susţinut dc lucru.
Deşi s-a simţit lipsa dc braţe de mun­
că calificate, aht serviciul organizarea
muncii din trust, cît şi şantierele, nu
s-au preocupat cu răspundere de asi­
gurarea locurilor de muncă cu oameni
calificaţi. Apoi, gradul nccorespunzător
de mecanizare a dus în multe cazuri la
executarea manuală, a unor lucrări cu
volum mare. Numai Ia montarea fîşii-
lor prefabricate dc planşeu, 50 la sută
din operaţiunile de montare s-au făcut
manual. Deşt cunoşteam acest lucru,
noi ne-am mulţumit cu constatări fără
a lua măsuri. A existat pe şantiere şi o
slabă corelare a lucrărilor de construc­
ţie la roşu cu cele de finisaj. In timp
ce lucrările Ia roşu au cunoscut un ritm
mai accelerat, cele de finisaj au rămas
mult în urmă. Asemenea anomalii au
existat mai ales la unele blocuri din
Călan, Deva şi Petroşani. Rău este că
nici noi, la nivelul trustului şi nici
şantierele nu au luat măsuri pentru me­
canizarea lucrărilor dc finisaj, deşi po­
sibilităţi au existat.
La marea majoritate a şantierelor
din Deva, Petroşani şi Haţeg nu s-a
asum at o renartizare raţională a mun­
Vineri 2 februarie 1962
citorilor. Aici formaţiile de muncitori
au fost dispersate la multe puncte, une­
le din ele de mică importanţă, fiind
deseori mutate de la un bloc la altul.
Din astfel de motive, la blocul B din
centrul oraşului Deva, lucrările s-au în­
trerupt aproape două luni.
Deficienţe mari am avut şi în apro­
vizionarea cu materiale. Aceasta nu
s-a făcut în mod ritmic, lipsind astfel
de pe şantiere în anumite perioade o
serie de materiale şi îri special materia­
le de instalaţii şi finisaj. Gu toate că si­
tuaţia a fost bine cunoscută, noi nu
am luat măsuri pentru ca serviciul dc
aprovizionare al frustului să lucreze cu
mai multă perspectivă, şi să asigure o
justă corelare, a planului dc aprovizio­
nare cu ccl de producţie.
Sîrit încă dese cazurile cînd unii
meşteri nu se ridică la nivelul sarcini­
lor şi a rolului lor. Dintre aceştia amin­
tesc pe Paul Dobozi din Deva, Aurel
Gîţ din Simeria, M. Valdman din Pe­
troşani şi alţii care nu se ocupă cu
toată răspunderea de buna organizare
şi coordonare a muncii, lucrează la în-
lîmplare. Ga urmare, lucrările conduse
de ei se desfăşoară într-urt ritm nesa­
tisfăcător, iar calitatea muncii lasă dc
dorit.
Daca trustul nu a putut raporta la
sfirşiful anului trecut îndeplinirea sar­
cinilor dc plan, aceasta se datoreşfe de­
ficienţelor semnalate pe fiecare şantier
in parte. Aşa, spre exemplu, la Gălan
(şef dc şantier M. Nica), durata dc exe­
cuţie a blocurilor punct a depăşit cu
mult prevederile deoarece conducerea
şantierului nu a reuşit să cunoască si­
tuaţia de pe teren a forţelor de muncă,
capacitatea dc lucru a acestora şi rit­
mul în care se lucrează. De aceea fini­
sajele mai ales au durat mult. La De­
va, toate blocurile date în folosinţă nu
s-au încadrat în termenele stabilite în
grafic. Aici a c-vstat o slabă preocupa­
re a conducerii şantierului (şef de şan­
tier ing. O. Oraviţan), pentru urmări­
rea obiectivelor în construcţie. Rău es­
te că în loc să se analizeze deficien­
ţele interne, conducerea şantierului a
căutat să justifice slaba activitate prin
lipsa unor materiale. Or, aceste mate­
riale, în majoritatea cazurilor se g ă­
seau fie în magazia proprie, fie in
cea a trustului. Pc şantierul din Petro­
şani (şef dc şantier ing. P. Badea), an
existat condiţii ca blocurile A, D şi H
să fie date în folosinţă în anul tre­
cut. Dar acest lucru nu s-a făcut deoa­
rece pe lingă slaba organizare şi re­
partizare a forţelor dc muncă s-a în-
tîrziat nejustificat terminarea centralei
termice şi deci nu s-au putut începe lu­
crările de finisaj. In mod cu toiul lîe-
iustilicat au fost amînatc termenele de
dare în folosinţă a blocurilor din Si­
meria, Lupeni şi Haţeg.
Nici calitatea lucrărilor, deşi s-au
făcut unii paşi spre îmbunătăţirea ei,
nu s-a ridicat peste tot la nivelul
cerinţelor. La unii meşteri şi tehni­
cieni, conştiinciozilaiea în muncă este
scăzută, ci nu fa.c un control siste-
maiic, organizat asupra formaţiilor pe
care le conduc. In aceasta îşi găseşte
\
explicaţia (aptul că la Lupeni, Călan,
Deva, Simeria şi Haţeg sînt execu­
tate încă multe lucrări de slabă ca­
şl asupra preţului de cost Ga urmare,
la preţul de cost s-au înregistrat de­
păşiri destul de mari. Printre alic
cauze trebuie să amintim aici ..şi slaba
folosire a forţelor de muncă mai ales
executarea unor lucrări dc calitate
nccorcspunzăfoarc Ia Simeria, inşufi-
îng. O. VELEHORSCHI
directorul T.R.C.ll.
(Continuare in pag,. 3-a)
K-NA-V'- ..¦«V'-'-vvv
Oamenii lucrau de zor. Ca­
blul masiv, înfăşurat pe loba
uriaşă, trebuia ridicat sus, la
peste 40 de metri, „ancorat"
pe molctele turnului şi de
acolo trecut în casa maşinii dc
extracţie. Treaba nu era deloc
uşoară. Şi neaua cădea tot
mai grăbită...
— Punem granicul Ianoşi-
baci. şi-l tragem mai uşor aşa
— spuse Iuliu Gali, un mun­
cilor cu faţa asudată şi cu
ochi sclipitori.
Ianoşi Ludovic, şeful de bri­
gadă, dădu din cap în sem n
de încuviinţare. Au ridicat ca­
blul subţire al grunicului peste
moletele turnului, l-au legat
strîns cu două cuple de cel
gros, care trebuia tras, şi...
C onsfătuirea. m iniş^iloa* A părării
ai spatelor p ariieip asite
la T ratatu l de fa V arşovia
Intre 30 ianuarie şi 1 februarie 1962 a avut Inc la Fraga
consfătuirea miniştrilor /Apărării ai statelor participante Ia
Tratatul de la Varşovia.
Consfătuirea a fost prezidată de mareşalul Uniunii Sovie­
tice A, A. Greciko, comandantul suprem al Forţelor Armate
Unite ale ţărilor participante la Tratatul de ia Varşovia.
La consfătuire au fost examinate problemele curente refe­
ritoare la întărirea Forţelor Armate Unite.
S-a hotărît să se solicite guvernelor ţărilor participante
la Tratatul dc la Varşovia să aprobe liotărîrile luate la o şe­
dinţă apropiată a Comitetului Politic Consultativ.
-------- ---------------------------------------------------------------------- -
La Reşiţa a început să producă
ai doilea furnal
de 700 metri cubi
La Combinatul metalurgic (lin
Reşiţa a început să producă cel
de-al doilea furnal de 700 mc.
Realizarea acestui important o-
biectiv al industriei siderurgice
constituie un succes de seamă
al constructorilor reşiţeni, al
proiectanţilor şi colectivelor în
treprinderilor industriei noastre
constructoare de maşini.
Noul furnal se caracterizează
printr-un nivel ridicat de meca­
nizare şi automatizare. El pre­
zintă unele perfecţionări faţă
de primul furnal de aceeaşi ca­
pacitate, care a intrat în func­
ţiune anul trecut. Capacitatea u-
lilă a celor două furnale noi este gajează să obţină noi succese pe
cu 900 mc. mai mare decît cea a
furnalelor vechi, iar indicele de
utilizare este cu circa 35 la sută
mai ridicat. Cele două furnale
m sa, 1.900 kg. porumb, 1.425 kg.
T E M E IN IC PREGĂTIŢI ,
Preşedintele gospodăriei a-
gricole colective din Mintia,
tovarăşul liiliu Zasloţi, ne
informează că membrii aces­
tei gospodării se pregătesc
temeinic pentru desfăşurarea
in bune condiţiuni a lucră­
rilor agricole din campania
agricolă de primăvară.
Ei au reparat piuă in pre-
lv
Ideea c coiripntă. Dar pc .!Ini a fi tradusă in viaţă c nevoie de documentare (elinică suplimentară, dc cunoş­
tinţe noi. luate acestea inovatorii Rtidolf Gzipzcr, Petru lirian, Nicolae Ispas şi Miron Pop la Uzina „V ictoria"
Călan Ic află la cabinetul tehnic, unde bibliotecara Vanilia Baba le pune la dispoziţie cărţile necesare.
C A B L U L A-V,'
— Uşor flăcăi — spuse şeful
de brigadă celor doi tineri
care se pregăteau să învîrtă
la granic.
O svîcnttură scurtă, dar toba
cu cablul înfăşurat pe ea con-
Din p o şta concursului
tinua să rămînă înţepenită pe
caprele de lemn. încă o smu-
citură. Caprele se frînseru.
Toba se rostogoli la pămînt.
Oamenii au rămas încremeniţi.
Pe chipul fiecăruia se citea
îngrijorarea. Cablul trebuia ri­
dicat chiar în ziua aceea. Ace­
sta le era angajamentul şi şu­
tul era apt cape pe terminate...
— Mai rămînem cîteva ove?
V'VVV'¦’V I W / '" 'v s ^
cauza dreaptă a Cubei
Mitingul siderurgiştilor hunedoreni
Ieri după-amiază, în marca sală a torul, nu convine domnilor din Wa­ El a condamnat în numele tovarăşilor
clubului muncitoresc „Siderurgistul“ shington. Ei au pierdut odată cu săi de muncă a tuturor siderurgiştilor
s-au adunat aproape două mii dc oţe­ Cuba beneficiile de miliarde de do­ hunedoreni, atacurile criminale pc care
luri, furnalişti, lnminatori, cocsari, oa­ lari stoarse de pc spinarea poporu­ le pregătesc imperialiştii americani
meni ai muncii din cadrul Combina­ lui cuban. Acum monopolurile impe­ împotriva poporului cuban.
tului siderurgic din Hunedoara. Ei au rialiste încearcă cu ajutorul marione­ Revoluţia înfăptuită în Cuba, a spus
venit să-şi exprime, în cadrul unui telor să pregătească un nou atac îm­ în cuvîntul său tovarăşul Adrian An-
miting, solidaritatea cu cauza dreaptă potriva Cubei. Incercînd să se folo­ driţoaie, oţelar, este scumpă nu nu­
4 pagini 20 bani a Cubei revoluţionare, să-şi arate opro­ sească de O.S.A. imperialiştii vor să mai popoarelor latino-amcricane, ci
biul lor faţă de acţiunile mîrşavc ale „legalizeze“ oprimarea Cubei. La Piui­ tuturor popoarelor libere din ţările so­
imperialismului american, care încear­ ta del Este însă cele mai mari state cialiste, tuturor oamenilor cinstiţi din
că să subjuge poporul cuban, să-l ale Americă Latine sub presiunea opi­ lume. Planurilor agresive puse la calc
priveze de libertatea şi independenţa niei ş-au abţinut de la votarea pla­ de imperialişti împotriva Gubci, noi
cucerite prin jertfe. nurilor S.U.A. Imperialiştii agresori le răspundem într-un g la s : „Jos ma­
nu trebuie să uite însă lecţia primită nile de pe Cuba 1“.
Luînd cu.vîntul tovarăşul Mihai în aprilie 1961 cînd numai în 72 de
Cerveiieovici, preşedintele consiliului ore a fost zdrobit atacul pirateresc Participanţii la miting au hotărît
local al sindicatelor, a vorbit despre împotriva Cubei, pus la cale de S.U.A. în unanimitate să trimită o telegra­
situaţia din Cuba şi din ţările Ame­ mă adresată Centralei oamenilor mun­
rică Latine. Victoria revoluţiei cuba- Popoarele Americă Latine şi alături cii din Cuba revoluţionară şi mişcării
nc — a spus vorbitorul —¦ a devenit dc ele toţi oamenii muncii din pa­ cabane pentru pace. In telegramă si-
un simbol al luptei şi speranţelor tu­ tria noastră, a spus în încheiere vor­ derurgiştă hunedoreni şi-au exprimat
turor popoarelor Americă Latine care bitorul, se ridică cu toată hotărîrca adeziunea faţă de cuceririle poporului
năzuiesc să scuture definitiv jugul împotriva acelora care încearcă să cuban, protestînd cu tărie împotriva
greu al mizeriei şi foametei. Cuba a calce în picioare cauza dreaptă a po­ complotului pus la cale de S.U.A. la
devenit piimul teritoriu liber din Ame­ porului cuban, îşi exprimă solidarita­ conferinţa dc la Panta del Este.
rica. tea cu revoluţia cubană.
Fruntaşi
Faptul că poporul cuban a rupt cu La tribună a urcat apoi tovarăşul în întrecerea socialistă
trecutul, a arătat în continuare vorbi­ Gheorghe Oismaş, maistru furnalist.
de la II. M. Cuyir
Pe drumul colectivei
întregul satooooooooooooo ooooooooooooo
o
o
De-o parte şi de alta a uliţei se tdor erau cu mult.mai mari. Intovără- x,
zăresc clădiri noi, zidite din cără­ şiţii vedeau cum în fiecare an veni- o
midă, eu ferestre mari, luminoase. tarile colectiviştilor cresc tot mai Lţ
noi vor da anual de patru ori Printre noile construcţii, se mai văd mult, faţă de cele realizate de ei. O
mai multă fontă decît s-a produs
în ţara noastră în anul 1938. însă pe ici-colo cîteva case gîrbo- Acest lucru a început să-i frămînte. ^
înainte de elaborarea primei vite de povara anilor, amintind Mulţi dintre ei, văzînd' realizările O
şarje, în faţa noului furnal a
avut loc o adunare cu prilejul parcă prin prezenţa lor despre viaţa colc tiviştilor, aseultînd îndemnul co- ^
căreia constructorii au fost feli­ grea din trecut a ţăranilor. Clâdiri- muniştitor care i-ati ajutat cu răb- O
citaţi de reprezentanţi ai condu­ v le noi sînt mărturii .care vorbesc în dare să vadă superioritatea muncii
cerii Ministerului Metalurgiei şi O mod semnificativ despre viaţa îmbel­ în comun, siau înscris în colectivă. O
Construcţiilor de Maşini, ai C. C.
al Uniunii sindicatelor pe ra­ şugată pe care o trăiesc astăzi co­ Mai existau însă pînă nu de mult o
mură, ai organelor regionale de lectiviştii. ' şi unii ţărani individuali. Munteanu <>
partid şi sindicale, ai conducerii
combinatului metalurgie. ...Sînt 7 ani de cînd-a luat fiinţă llie, un harnic gospodar, îşi lucra o
Constructorii noului furnal au gospodăria agricolă colectivă „Nico- singur petecul de pămînt moştenit Y
trimis o telegramă C. C. al
lae Bălcescu“ din satul Şard. In din tată în fiu. Dar. în siiie se fră- o
P. M. R., tovarăşului Gheorghe
acest, timp, în viaţă ţăranilor de. aici mintă. Vedea cum rămîne în urmă ^
Gheorghiu-Dej, prin care se an­
au avut loc multe prefaceri. Au de faţă de alţii. Uneori, trecînd pe stra- d
calea desăvîrşirii construcţiei so- an, viaţa lor a devenit mai frumoa­ dă, ocolea privirile oamenilor şi o
cialisic în patria noastră. să. iar traiul mai îmbelşugat. parcă nu se simţea în largul Iui. ^
(Agerpres)
La sfirşitul anului trecut, odată Intr-o zi a asistat la împărţirea ve­ O TRAIAN T.RIC
rectificator. In fiecare lună îşi
cu împărţirea roadelor muncii în niturilor în gospodărie. Parcă nu-i ^ depăşeşte norma de producţie
comun, cei mai harnici colectivişti venea să creadă văzînd belşugul de O cu 10-15 la sută.
au obţinut şi cele mai multe produse. bucal' din carele colectiviştilor. A- ^ EMIL MĂRGINEAN]
sculer. Îşi depăşeşte norma cu
Ţăranul colectivist Meteş Cornel, cest fapt i-a întărit convingerea că O 18-20 la sută şi dă in acelaşi
timp lucru de bună calitate.
bunăoară, care în trecut slugărise în gospodăria colectivă se munceşte ^
la boieri pentru o nimica toată, este mai cu spor, se cîştigă mai bine. O
acum ce! mai bun îngrijitor de a- Apoi, Chec-.-,rea Consfătuirii pc ţară O
nimale. LI a primit pentru cele 475
de ?!le-muncă pe care Ic-a efectuat a ţăranilor colectivişti, i-a mers la o
în gospodărie împreună cu familia
inimă. Drept rezultat, el a înaintat ®
grăi, 100 litri vin, mari cantităţi de cererea d» intrare în rîiidul colecti- o
alte produse; şi importante sume de
bar' D: asemenea, colectiviştii Si- viştilor. De atunci se simte mai ^
bişan .Marian, Rusii Vasile, Angliei
loan, ileiuş llie au contribuit prin uşurat. De acum trece pi drum eu O
munca depusă la întărirea colectivei, pasul hotărît, privind în ochii oa- L
ze'nt 10 pluguri. 8 semănători la creşterea fondului de bază al menifor cu nffrîdrie, mulţumit. Ur- 9
de porumb, 8 prăşitori şi 3 gospodăriei care se ridică acum la mitul îndemnul partidului, au depus O
tăvălugi. Au pregătit de ase­ 775.000 lei. Acest lucru a contribuit cereri şi întovărăşiţi! Macarie Tra- L
menea sumînţa dc porumb şi la sporirea bunăstării familiilor,
lor, colectiviştii amintiţi realizînd în­ ian, Nana loan. Angliei Traian si O
necesară însăminţărilor. tre 300 şi 485 zile-muncă.
Pentru fertilizarea soiului, mulţi alţii. Numai în ultimele două ^
In comună exista şi o întovără­
colectiviştii au transportat'pe şire. în care s-au obţinut recolte săptămîni, au b s t depuse 126 noi ce- C
ctvip peste 700 tone gunoi de mulţumitoare. Dar, cele ale colecliviş- reri de înscriere în gospodăria co- V
grajd. lectivă. 0
Oamenii se simt acum mai veseli. J
Ei merg cu siguranţă şi mmdrie pe $
drumul nou ai colectivei, împreună L
cu milioanele dc ţărani muncitori o
™7J u—) i— / i —_/ »— f u _ / w / i—«/ u - J i tu / i 1— t <* care păşesc hriărîji spre o viaţă tot ^
'0 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOV mai îmbelş igatâ. 1D bună dreptate O
se pot mîndri azi colectiviştii din L
Şard cu faptul că întregul sat merge O
acum pe acelaşi drum- q
VIOREL' STRAUŢ, o
>0000000000000000000000000
flT T ttJ i
« UNITATE C.FJR. FRUNTAŞA
Datorită realizărilor remarcabile obţinute pe linia îndepli­
nirii sarcinilor de plan, recent, staţia C. F. R. Alba Iulia a fost
declarată staţie fruntaşă pe Direcţia regională C.F.R. Timişoa­
ra, pe trimestrul IV al anului 1961.
Prin munca întregului colectiv al staţiei, planul global a
fost depăşit cu 35,75 la sută, regularitatea circulaţiei a fost de
100 la sută, planul Ia tone nete expediate s-a depăşit cu 32,6
la sută, la osii încărcate planul s-a depăşit eu 14 la sută, iar,
sarcina statică a fost îndeplinit ă în proporţie de 105,6 la sută.
In tot cursul trimestrului IV nu s-a înregistrat nici un acci­
dent de muncă. J
yy y.-î.sss.: vX.;p:.XvXvx-xx« Reparaţii în S.M.T.
v;X'
’Antrenaţi în între­ termenul stabilit re­ cerii se situează
cerea socialistă, me­ pararea întregului mecanizatorii loan
canizatorii Staţiu­ utilaj agricol. Ţăranu, loan şan-
nii de maşini şl dru, Gheorghe Ene-
tractoare din Alba Pînă în prezent, şel, Schaser Martin,
Iulia, înregistrează ei au reparat 95 la Simion Marcu şi
:<iiiliiillllillilii!lii:= zilnic noi succese sută din tractoare, Adam Petroiu.
85 la sută din se­
în munca ce o des­ mănători şi toate Ing. S. BRADEAN U.
făşoară pentru a
realiza înainte de plugurile planifica­ corespondent
te. In fruntea între -
— îşi întrebă ianoşi ortacii, bore. Iată-l, acum se rostogo­
întrebarea era de prisos. leşte peste violetă... Iată-l le­
gat de tamburul maşinii de ex­ Excursie de studiu
Făcură în grabă alte capre. tracţie. Acum e simplu. Mo­
Cum să ridice însă toba de 8 torul maşinii de aproape 300 Din iniţiativa comitetului U.T.M. de la U. M. Gugir, pentru zilele dc
tone, să bagi caprele sub ea ? cai putere îl va învirti destul 9, 10 şi 11 februarie a.c. a lost organizată prin filiala din Deva a O.N.T.
Garpaţi, o excursie la care vor participa 45 de utemişfi din uzină. Scopul
Au fost aduse trei vinciurî. şt de uşor pe tambur. excursiei este ca tinerii muncitori, maiştri şi ingineri să facă un rodnic
Inserarea coboară brusc. Oa­ schimb de experienţă pe teme de producţie cu muncitorii uzinelor „Steagul
roşu“ şi ai uzinelor de tractoare din Braşov.
menii se pregătesc să plece
acasă. Mai aruncă o ultimă Pe asemenea, pentru a cunoaşte frumuseţile patriei, participanţii la
excursie vor vizita localităţile Predeal şi Sinaia.
in mai puţin de trei sferturi privire asupra cablului, acolo
de ceas, toba a fost aşezată sus, deasupra pumîntului, la Concursul pionieri!or şi şcolarilor
pe caprele noi. 40 de metri înălţime. Brigada
de lăcătuşi montori de la
— La granic flăcăilor — I.C.M.M. Petroşani, şantierul
spuse inimosul şef de brigadă. Dîlja, a montat cablul aşa cum
şi-a luat angajamentul. Şi La Vulcan s-a desfăşurat faza Vulcan, brigada artistică ele a-
Un uruit scurt şi toba înce­ aceasta constituie pentru ei o orăşenească a concursului cultu- gitaţie a Şcolii de 4 ani din car-;
pu să se învîrtă lin pe rolele mare satisfacţie: satisfacţia da­ ral-artistic al pionierilor şi şco. tierul Crividia, Prundaru Elena
fixate P§ caprele de lemn. Ca­ toriei împlinite. tarilor. In faţa celor 600 de spec­ şi Ionescu Adela, recitatoare pre­
blul o luă în sus, unduindu-se
ca un şarpe care caută să se MARIN I. CĂLIN tatori s au perindat pe scenă pes­ cum şi solistele Praţa Eugenia
înfăşoare de tulpina unui ar­ te 300 mici artişti amatori. Pe şi Inelizan Trandafira.
primele locuri s-au s itu a t: corul I ARAMA
de 160 copii şi echipa de dan­
corespondent
VVV N/VV V*V —’V/V suri ale Şcolii medii mixte din