Page 2 - 1963-03
P. 2
PAG. t DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2544
lila, cu satele din Jur, n-n fost singur cămin cultural, astăzi sint 94. Grija pentru ocrotirea sănă
nlclcind ca astăzi. In urmă cu 20 da DUMITRU ŢOGOE Alte cămine culturale, printre Ccire tăţii oamenilor muncii s-a fă
ani, vechea plasă era renumită prin prim-secretar al Comitetului cele din satele Ţătărăşti, Răduleşti, cut din plin simţită şi în raio
starea el de înapoiere. Industria era raional Ilia al P.M.R. Leşnic, Visca, Strigoane 2tc., sint nul nostru. Aici fondurile aloca
aproape inexistentă. Pămtntul se lu în plină construcţie. O mare dezvol te acţiunilor de sănătate publi
cra neraţional, ai mijloace înapo lea Mureşului. Lucrat nerational cu tare a luat mişcarea artistică de a- că au crescut în fiecare an. Nu
iate. Cit priveşte viaţa oamenilor ani In urmă, rodul lui era destul matori. In raion activează acum pes mărul unităţilor şi al cadrelor
muncii, ea era plină de griji şi ne de sărac. Ţăranul Leontin Lung din te 90 formaţii corale şi de dansuri, medico-sanitare a crescut în ra
cazuri. Săcătnaş avea 1,88 ha. Pămintul lui ionul nostru considerabil. De a-
era împărţit in nu mai puţin de 14 80 formaţii de teatru, 30 brigăzi ar- semenea, dotarea cu aparatură
Ceea ce lntilneştl acutn prin ra parcele. Una într-o parte a satului, tislice de agitaţie. modernă s-a făcut pînă la nive
ionul Ilia, nu se mai aseamănă a- alta In altă parte. El nu era însă lul circumscripţiilor.
proape deloc cu ce era în trecut. singurul în această situaţie. Ase Cu ani în urmă cinematografe în
S-au organizat întreprinderi noi, satele raionului nu existau. Nu exis Dar mai bine să dau cîteva
p-av redeschis mine, s-a schimbat menea lucruri se întilneau în fieca exemple concrete. In anul 1950
felul de a munci şi viaţa oameni ta nici radioficare. Acum, în raion a luat fiinţă Ia Zam un spital cu
lor care lucrează aici. In întreg ra re sat. Exploatarea moşierilor şi a 2 secţii şi 70 paturi. Ceva mai
ionul s-au desfiinţat haturile, s-a există 25 cinematografe, iar nnilte
chiaburilor apăsa greu pe umerii ţă comune sint în întregime radiofica- tîrziu s-a deschis la Ilia un spi
ta. In multe sate, în locul opaiţu
colectivizat agricultura, pâmintul ranilor muncitori. Munceau oamenii lui s-a aprins becul electric. In ul tal cu secţii dc interne, chirur
fiind din ce în ce mai bine folosit. cu sudoare toată vara pe pămintul timii ani au fost electrificate satele gie, pediatrie şi T.B.C. cu 115
Oamenii care lucrează pe întinsul chiaburilor, iar in mijlocul iernii, Hondol, Leşnic, Boz, Abucea, Strelea paturi. Pe lingă spital mai func
ogoarelor se bucură din plin de lipsiţi de hrană, mergeau după îm şi altele. ţionează o policlinică cu 6 ser
rodul muncii lor. Şi în domeniul prumut. vicii de specialitate şi o staţie
culturii, sănătăţii, comerţului etc. Semnificativ este să arătăm şi
schimbările sint de neasemuit. La îndemnul partidului, ţărănimea faptul că numărul cadrelor medico- de salvare cu patru maşini. Spi
Datorită folosirii unor maşini şl muncitoare şi-a schimbat viata. In sanitare a crescut de la 15 cite exis talul este dotat cu aparatură
utilaje moderne, cu Indici de func 1950 au luat fiinţă in raion prime tau in anul 1944, la 110 in prezent. incul plugului de lemn a îmi luat de tractor. In ultimii fost in!liniată o staţiune de modernă. Cadre bine pregătite
ţionare superiori, din minele de la le gospodării colective. După aceea, Şi asemenea schimbări se pot în- asigură asistenţă medicală cali
C«Tt*j, SăcSrlmb se extrage de zeci in anii următori, alt* familii, convin- mu}ini si tractoare. Cileva dintre tractoarele de Ia S.M.T. Dobra in drum spre gospodăriile colective. ficată. Tot în ultimii ani a mai
tilni in fiecare domeniu. Oricine LV FOTOGRAFIE:
de ori mal mult minereu ; cariera gîndu-se de avantajele lucrării pă- compară astăzi trecutul cu prezen luat fiinţă un preventoriu T.B.C.
Brănlşca, unde cu ani in urmă intîl- mintului în comun, au păşit pe acest tul, eeea ce a fost în urmă cu 15-20 pentru adulţi cu 100 paturi.
neai luorînd doar câţiva oameni, s-a drum. In 1962 întregul raion a fost ani şi este astăzi, poate spune că Asistenţa medicală se acordă
dezvoltat, s-a transformat. Aici s-au colectivizat. Peste 7.900 familii şi- raionul Ilia, oamenii săi harnici şi sinefta Mica, Ion Suba, Gh. şi prin cele 13 circumscripţii
Tărnaş şi alţi oameni harnici
instalat şi funcţionează staţii da au unit pămintul, luorîndu-1 in co pricepuţi, obţin succese deosebite, In viaţa comunei Ilia s-au fiinţă în 1950. A fost printre şi pricepuţi. Producţia obţinu sanitare rurale din care o par
ooncasare — granulare, ciururi vi mun. In prezent, in raion sint 26 fac, prin munca lor rodnică, să în petrecut în ultimii ani multe primele gospodării colective tă pc fiecare hectar este mult te au medici pediatri iar la pa
bratoare, elevatoare, electro-compre- gospodării puternice care merg pe florească satele, îşi înfrumuseţează schimbări. Dar cea mai însem înfiinţate în raion. Pe atunci mai mare de la un an la al tru din ele lucrează medici sto
soare etc. Pădurile, o mare bogăţie drumul unei continue înfloriri. viata, marg în mod hotărît pe dru nată a fost constituirea gos în gospodărie erau un mă tul. Avem în gospodărie 500 matologi. In raionul nostru mai
a raionului, 6înt îngrijite şi exploa mul luminat de partid. nunchi de oameni : 33 de fa bovine dintre care 136 vaci cu funcţionează două case de naş
tat® «hibzuit, ca un bun de preţ al Mari şi deosebite schimbări s-au podăriei colective. milii. Toată averea gospodăriei lapte, 199 porci şi peste 740 tere, două dispensare cu staţio
întregului popor; pădurile degra înfăptuit şi in alte privinţe. In ur Gospodăria din Ilia a luat valora 68 mii de lei. N-aveam oi. Am ridicat 4 grajduri, un nar etc.
date, au fost refăcute. Din exploa mă cu 15 ani, nu exista sat fără a- nici pricepere şi deprindere in atelier de fierărie şi alte con
tările forestiere de pe riul Bălrî- nalfabeţi. In unele, mai mult de ju Ci'esc oamenii organizarea muncii şi în con strucţii. Fondul de baza al In domeniul sănătăţii publice
nei şi Poiana Răchiţelei, unde se mătate din populaţie nu şlia să-şi ducerea treburilor unei mari gospodăriei se ridică acum la lucrătorii sanitari din raionul
scotea doar lemn de foc, se exploa sorie numele. In saiels de munte Cu citva timp in urmă colectiviş Munca lor o fost încununată de gospodării. Oamenii aveau însă, nostru au dat atenţie deosebită
tează fel de fel de sortimente care procentul lor se ridica la peste 80 tii din salul Boz, raionul Ilia, au succes. In toamnă s-a aprins becul- încredere nemărginită în partid. peste 1.500.000 lei. prevenirii şi combaterii îmbol
sint trimise spre prelucrare marilor la sută. Astăzi şi cei bătrîni au în hotărît să crească păsări. electric in majoritatea caselor co Pentru viitor avem planuri năvirilor. Numai în anul 1962
combinate şl fabrici de cherestea. In văţat să scrie şi să citească. Toţi co Cuvîntul ¦ partidului ne-a îm am efectuat peste 36.000 vacci
acest sector s-a introdus şi extins pii de virstă şcolară sint cuprinşi — Cine le va îngriji, se între lectiviştilor din Boz. bărbătat. învăţătura sa ne-a şi mai mari. Pentru 1963 ne-am nări la populaţia tînără şi a-
mecanizarea unor lucrări. S-au in in invăţămînf. Pentru aceştia, s-au bau colectiviştii. () altă propunere făcută de. că călăuzit paşii. Aşa am pornit propus să sporim producţia, dultă. Acestea sini. doar cîteva
stalat funieulare, se lucrează cu a- construit noi săli de clasă,' au fost faţă de realizările anului 1962, din realizările obţinute pe tărî-
jutorul troliilor, cojitoarelor meca trimise cadre didactice pînă în cele — O să mă ocup cu de păsări, tre cetă(eni deputatei Cornelia Caş la drum. cu 500 kg. grîu, 400 kg. po mul sanitar în raionul Ilia. De
nice, cu fierăstraie „Drujba". mai depărtate cătune. spuse cu modes par, a fost să Astăzi, ne mîndrim cu ceea rumb, să mai construim un sigur că pe viitor condiţiile de
tie Cornelia Gaş- amenajeze o ftn- grajd, două pătule, o magazie, tratament ale oamenilor mun
Bogat este şi pămintul de pe va- înainte de 1944, in şalele care for par, o femeie har tină pentru apă ce am realizat. Avem o gos să mărim numărul de bovine cii vor fi şi mai bune.
mează astăzi raionul Ilia era un nică şi pricepută. potabilă. Cetăţe podărie mare şi puternică. Co cu încă 100 capete, să plan
Consiliul de con lectiviştii din Ilia cu cci din tăm 5 ha. cu pomi fructiferi. VIRGIL G1ŢU
Mina Certej în anii noştri ducere a acceptat nii au partici Săcămaş, Cuie.ş .şi Bacea s-att Avem convingerea că şi aceste medic şef al raionului Ilia
pat şi la înfăp prevederi din plan se vor în
propunerea. ?i ca tuirea acestei înfrăţit, formînd din cileva
propuneri. Cu gospodării mai mici, una ma făptui.
să nu dezmintă sprijinul comi rc. 640 de familii muncim îm IOACHIM ORŞA
tetului executiv preună mai bine de 1.100 ha.
încrederea, colec al sfatului pofiu- In rîndurile noastre lucrează preşedintele 'gospodăriei colective
lar comunal, ca colectivişti ca Ion Miheţ, Ma-
tivista din Boz, a ria Romcea, Viorica Dănilă, A-
dus la îndeplinire a fost dusă Ia
îndeplinire. 7 oc-
Zâcămînlul din Certej-Săcă- anul 1959 la 50 m.c. ]3e minut. aşa cum se cuvine mai pentru aces Păşunifg for
rîffib, descoperit cu peste 200 A fost săpat un puţ de extrac te motive la a-
de ani în urmă, a fost exploa ţie care a fost dotat cu echipa sarcina încredin dunarea care a mează o mare
tat în anii regimurilor trecute ment modern. Introducerea dc avut loc cetăţe bogăţie a raio
cu aviditate, în goana după pro ventilatoare electrice pentru ae- ţată. Dar Cornelia nii din circum nului. Pe întin
fituri cît mai mari. Modul de rajul artificial al lucrărilor în scripţia electora sul lor pasc tur
exploatare rudimentar, munca fund de sac a contribuit de ase Caşpar avea de re lă nr. 10 Boz an mele de oi ale
fizică caracteriza, ca de altfel menea la îmbunătăţirea condi susţinui din toa gospodăriilor co
în majoritatea unităţilor minie ţiilor dc muncă ale minerilor. zolvat şi alte tre lective.
re, exploatarea crudă a capita Mecanizarea perforării la secto tă inima can
liştilor. Dar la 11 iunie 1948, rul 1 şi la orizoantcle inferioa buri. Ea este de In fotografie :
prin actul naţionalizării se pu re ale sectorului II, introduce didatura colectivistei Cornelia Gaş- Cileva din oile
ne capăt pentru totdeauna tra rea perforajului umed precum putată. La una din par in alegerile care vor avea loc gospodăriei co
iului mizer şi muncii istovitoa şi a troliilor pneumatice pentru la 3 martie. lective din ‘ Lă-
re. Dreptul la muncă devine o transportul materialelor în sui întîlnirile cu ale buşnic.
realitate iar munca o chestiune tori şi abataje au făcut munca La palia timp alegătorii din cir
de onoare, de eroism. Tezaurul minerilor mai spornică şi mai gătorii, cetăţenii cumscripţia electorală nr. 10 s-au
ştiinţei şi culturii, devenind un uşoară. an propus electrificarea salului. După iiUilnil din nou cu candidata Cor
bun al întregului popor, a în ce deputata a stat de vorbă cu ce neli:! Caşpar. Cu acest prilej au
S-au înregistrat progrese deo tăţenii şi a cerut părerea comitetu discutat alte probleme ce urmează
lui executiv, al sfatului popular co a fi înfăptuite. Printre altele, cetă
munal. a ajuns ta concluzia că a- ţenii au propus candidatei lor să se
ccustu propunere ponte fi dusă la
îndeplinire. După aceea. deputata
din Boz a antrenat cetăţenii la în
deplinirea acestei hotăirîri. In pri
măvara anului trecut au început lu
ceput să lumineze viaţa mineri sebite şi în ceea ce priveşte asi crările. La chemarea deputatei au termine electrificarea întregului sat.
lor şi a celorlalţi oameni ai răspuns Cheorghe Dobrei, Cătălina să se repare drumurile comunale pe o
muncii. Exploatarea minieră gurarea securităţii şi protecţiei Crişan, Cheorghe Cismaş şi uliii caic lungime de 3 km. etc. Candidata
Cerlej-Săcărîmb a fost reorga au participat la transportul şi plun Cornelia Gaşpar s-a angajat să
nizată, creîndu-se condiţii de muncii. Muncitorilor li se acor tului stilpiler, săparea gropilor. în lupte pentru îndeplinirea propune
lucru şi de trai din ce în ce mai dă haine de uzură şi protecţie, tinderea sîrmelor. El au prestat pes rilor alegătorilor.
bune. Au fost alocate importan alimentaţie specială etc. Numai
în cursul anului 1962 s-au chel te 4.000 ore dc muncă patriotică. V. ALBU
tuit pentru protecţia muncii la
te fonduri de investiţii în fieca E. M. Certej — Săcărîmb 436.500
re an pentru punerea în valoa lei. A ş a m u n c e s c şi tră ie s c
re de noi rezerve de minereu,
pentru efectuarea de construcţii
miniere şi construcţii social-cul-
turale Ia suprafaţa minelor.
In subteran s-au realizat de
asemenea mari îmbunătăţiri în
ce priveşte condiţiile de muncă.
Astfel, sectorul I Certej a fost
electrificat, ceea ce a permis in
troducerea pe scară largă a me
canizării. S-a construit o staţie
f o r e s t ie r iie
Condiţiile bune de muncă şi Binefacerile ştiinţei de carte ştiinţa de carte luminează 910 elevi nu au reuşit să Pentru muncitorii forestieri, care leagă Dobra de masivul Po
viaţă create în anii regimului de se revarsă astăzi asupra sate minţile tuturor copiilor de îşi însuşească nivelul de cu- prin grija partidului şi guvernu iana Ruscă. Incepînd din comu
democraţie populară asigură lor şi cătunelor raionului nos virstă şcolară. Pentru ei au noştinţe '— foarte puţin pre lui nostru, au fost create condi na Roşcani, drumul are râmi
succesele harnicilor mineri de tru. In sate de munte, înde- lost înfiinţate în anii regimu tenţios pe acea vreme — cate ficaţii pe Valea Casagului, Sălă-
la Certej, care îşi exprimă prin părtate cum sint Visca, Vorţa, lui nostru şcoli de 4 ani, aici să le permită promovarea din- ţii de muncă şi de viaţă minu truc şi Valea Ţiganului. Acum
eforturi susţinute în producţie Muncelul Mare, Bătrîna, Al- în creierul munţilor, unde in tr-o clasă în alta. nate. Această grijă s-a manifes camioanele circulă în condiţii
recunoştinţa faţă de Partidul maş Sălişte şi altele au luat trecut stăpînea bezna neştiin- bune contribuind la îndeplini
Muncitoresc Romîn, a cărui po fiinţă în anii de democraţie ţci de carte. In anii regimului de demo tat din plin şi în cadrul între
litică înţeleaptă ne conduce din populară şcoli de 7 ani, care craţie populară nivelul lecţii prinderii noastre. Cîteva exem rea sarcinilor de plan. Datori
victorie în victorie. In prezent, pe cuprin lor şi exigenţa faţă de însuşi ple sint edificatoare în acest
se transformă în şcoli de 8 sul raionului funcţionează rea cunoştinţelor predate a tă introducerii unor maşini şi
90 de şcoli elementare în
ani. In cătunele aşezate pc crescut foarte mult. Ca ur
de compresoare în subteran cu ing. PĂUN CODRESCU creste de munte, la Dclani, care sint cuprinşi 2.788 elevi. inare numărul elevilor pro sens. utilaje noi, construirii de noi
o capacitate de 28 m.c. aer pe Faţa Roşie, Merişorul de Mun Condiţiile materiale de viaţă movaţi este incomparabil mai
minut, care a fost amplificată în şeful exploatării miniere Certej te şi în alte asemenea aşezări, bune ale oamenilor muncii din O atenţie deosebită a fost a- drumuri, a folosirii unor me
— Săcărîmb raion permit ca toţi copiii de mare faţă de anul şcolar
virstă şcolară să urmeze cursu cordată înzestrării parchetelor tode noi de muncă, productivi
1942-1943. La acest rezultat a
contribuit din plin asigurarea cu maşini şi utilaje moderne ca tatea muncii a crescut an de
rile şcolilor cu o frecvenţă dc bazei materiale a irtvăţămîntu- re să uşureze munca oamenilor an.
100 la sută. In cele 20 dc şcoli lui. Toate şcolile din raion sint şi să contribuie la creşterea pro
de 8 ani din raion şi la şco dotate cu materialele intuitive ductivităţii muncii. Printre alte Rezultate frumoase s-au obţi
lile medii din Ilia şi Certejui necesare şi au mobilier cores le, amintesc instalarea a patru nut şl în ce priveşte condiţiile
de sus — înfiinţate in anii re punzător. Ele sint încadrate cu de viaţă ale muncitorilor fores
gimului democrat-popular — profesori şi învăţători cu o funieulare care scot materialul tieri. In locul colibelor de altă
învaţă alţi 2.272 de elevi. In bună pregătire. Din 316 cadre
In fotografie : total, în şcolile din raionul nos didactice, 134 sint profesori. lemnos la rampa de încărcare. dată, au fost construite pentru
Şcoala de 8 ani tru învaţă 5.060 elevi. Compa Alte două parchete sint prevă el 11 cabane cu o capacitate de
construită re ri nd această cifră cu cea de Grija deosebită a partidului zute cu trolii cu ajutorul căro 510 locuri. Cabanele sînt înzes
cent în satul O- 2.700 care reprezintă numărul şi guvernului pentru continua ra se face încărcatul mecanic al
haba. elevilor înscrişi în anul şcolar dezvoltare a învăţământului este materialului lemnos. Pentru co- trate cu 9 aparate de radio iar
1942-1943 ne putem da seama oglindită şi în hotărîrea prin jirea celulozei, operaţie destul caravanele cinematografice pre
ce dezvoltare a luat învăţămîn- care elevilor din clasele I-VII de grea, depozitul Grind a fost zintă des filme. Muncitorii fo
li se distribuie manualele şco înzestrat cu un cojilor mecanic. restieri sint abonaţi la ziare şi
tul în anii puterii populare, lare în mod gratuit. Toate a- Multă atenţie a fost acordată reviste, citesc cărţi din biblio
Dar comparaţia nu se opreşte ceştea arată că pentru fiii oa mecanizării încărcării lemnului teca întreprinderii, pentru ci au
menilor muncii şi-au deschis aşa cum se face la depozitul din fost deschise unităţi alimentare.
aici. In anul şcolar 1942-1943, larg porţile toate instituţiile de Dobra. Dar, acestea sint numai cîteva
din numărul total al elevilor 1 Sume mari au fost cheltuite din măsurile luate pentru îm
înscrişi, 418 au avut peste 61 învăţământ, de la şcoala ele şi pentru construirea unor dru bunătăţirea condiţiilor de mun
zile absentate, din pricina si muri accesibile transporturilor. că şi de viaţă ale muDcRorilor
tuaţiei materiale grele care ii mentară, la institutele de în- forestieri.
obliga să muncească, în Ioc să văţămînt superior şi că sint
meargă la scoală. Ca urmare,
aceştia au fost consideraţi re create cele mai bune condiţii
traşi. Din aceleaşi cauze, la care dc studiu.
se adăuga lipsa manualelor şi ANDRONIC PLICĂ In ultimii ani a fost construit
şciul secţiei invâţămint PETRU ILINCARU
a rechizitelor şcolare, alţi a sfatului popular raional un drum pe o lungime de 32 km. directorul I. F. Dobra
