Page 6 - 1963-03

PAG. 2 mmmdrumul Nr. 2545

Consfătuirea legumicultorilor gggHMHWgW g««jBWMBBB!appBBMMBW>fc
din regiune
O.

I

/V W W W W W N ÂpSicînd metode înaintate, Legumicultoare
> 7n s«/« 3c festivităţi a Sfatului popular regional a unele lipsuri care s-au manifestai anul trecut in acti- \
3 avut loc o consfătuire cu legumicultorii din regiune, vitatea unor unităţi. De asemenea, s-a trecut în revistă S
stadiul pregătirilor făcute în legumicultură pentru anul } obţinem producţii şi venituri mari - fruntaşe
^ organizată de Consiliul agricol regional.
-, In cadrul consfătuirii s-au scos în evidenţă realiză- 1963 şi s-att subliniat sarcinile ce revin consiliilor agii- 7
cote raionale şi orăşeneşti, unităţilor agricole socialiste t
< rile obţinute în dezvoltarea legumicultura regiunii în şi lucrătorilor din comerţul cooperatist pentru tradu- $ In urma studiilor făcut« s-& coiv îndeosebi sistemului de cultură In­ în răsadniţe («ra ghivece nutritive.
anul care a trecut, precum şi sarcinile ce revin unită­ cerea în viaţă a măsurilor stabilite prin recentele ho- ? statat că gospodăria noastră colecti­ tensivă, cu toate că solul grădinii Pentru obţinerea unor cantităti cil
ţilor agricole socialiste pentru producerea unor cantităţi lărîri ale Consiliului de Miniştri privind dezvoltarea ) vă dispune de condiţii pedo-clima- este în mare parte cu reaGţie aci­ mai mari de legume timpurii, în afa­
sporite de legume, pentru aprovizionarea ritmică a legumicultura şi asigurarea unei mai bune aprovizio- \ tice favorabile dezvoltării legumicul­ dă, pietros, arid şi insuficient apro­ ră da cele 5 ha. însămi»tate din
populaţiei oraşelor şi centrelor muncitoreşti cu legume. tura. Ţinînd seama de acest lucru vizionat cu materii fertilizante, la toamnă cu legume, vom iaroviza
Din referatul prezentat de tov. ing. N. Cîndea, şeful nări a populaţiei cu legume. / precum şi de tradiţia ce există in majoritatea culturilor am depăşit cartofii necesari pentru plantarea
secţiei hortivilicole a Consiliului agricol regional şi din Publicăm mai jos cîtcva din problemele principale \ cultivarea legumelor, concomitent cu producţiile planificate. a 5 ha. şi vom folosi la cel puţin
cuvîntul participanţilor la consfătuire a reieşit experien­ extinderea suprafeţei grădinii de le­ 3 culturi folii din polietilenă pentru
ţa bună dobîndită de multe gospodării colective in şi învăţămintele desprinse in urma dezbaterilor con- / In cadrul gospodăriei noastre cul­ protejarea răsadului in cîmp. Toto­
obţinerea unor 'producţii sporite de legume, precum şi gume producţiile şi veniturile rea­ turile succesive şi Intercalate s-au dată, am prevăzut ca in acest an
sfătuiţii. S lizate din legumicultură au crescut dovedit a fi deosebit de rentabile.

simţitor. Astfel, în anul trecut s-au De aceea, în anul trecut de pe 65 să extindem simţitor suprafaţa ocu­
obţinut peste 30.000 lei venituri la la sută din suprafaţa grădinii am pată cu suituri succesive şi inter­
hectarul de legume. Experienţa ne-a calate precum şi irigaţia pe Încă
s i SPORIM CONTINUU dovedit că la baza succeselor în le- obţinut cite 2 culturi, de pe 25 la 10 ha. De asemenea, se va pune
PRODUCŢIA UE LEGUME gumisultură stau mal mulţi factori, sută cite 3 suituri, iar pe 20 la sută un accent deosebit pe mecanizarea
intre care un loc de seamă îl ocupă am avut culturi intercalate. De la unui volum cit mai mare de lu­
In îndeplinirea sarcinilor trasate toare. S-au realizat în medie la ha. a- măsurilor necesare sporirii produc­ aplicarea metodelor Înaintate. aceste culturi am realizat cele mai crări in grădina de legume.
ţiei de legume, conducerile unităţi­ mari venituri. Astfel, de pe un ha.
de partid şi guvern privind sporirea nul trecut, doar 9.150 kg. roşii, 4.952 lor agricole, îndrumate de consiliile Iată ce s-a făcut practia în gos­ Paralel cu pregătirile ce s-au fă­
agricole raionale şi orăşeneşti, să a- podăria noastră anul trecut pen­ cultivat cu vinete după ceapă verde, cut in vederea producerii răsadu­
continuă a producţiei legumicole, în kg. ceapă, 6.293 kg. ardei, 8.949 kg. sigure respectarea indicatorilor de tru obţinerea unor producţii spori­ am realizat aproape 40.000 lei, iar rilor şi în cîmp, conducerea gospo­
pian privind structura culturilor în te de legume. In primul rînd, pentru de pe un ha. cultivat cu castraveţi dăriei a luat măsuri şi pentru re­
anul care a trecut s-au obţinut unele varză etc. vederea producerii cantităţilor nece­ cultura legumelor s-a ales terenul după ridichi de lună am obţinut organizarea brigăzii legumicole. Du­
sare de legume din specii valoroase potrivit, situat în lunca rîului Cugir, peste 60.000 lei. pă constituirea ei, sarcinile de pro­
realizări importante şi in regiunea Iată cîteva din cauzele care au de­ — roşii, vinete, ardei, ceapă, carloii fapt ce ne-a permis să irigăm 10 ducţie au fost prelucrate in cadrul MARIA FARCAŞIU
timpurii etc. — în concordanţă cu ha. prin gravitaţie. Cele 15 ha. care Pe baza rezultatelor obţinute şi unei consfătuiri cu legumicultorii. brigadieră legumicolă la
noastră. Referatul prezentat la consfă­ terminat obţinerea acestor producţii cerinţele de consum. au fost cultivate cu legume s-au ţinînd seama de experienţa unităţi­ De asemenea, pentru a-şi însuşi şi
pregătit şi îngrăşat cu gunoi de lor agricole fruntaşe în cultivarea aplica in practică metodele avan­ G.A.C. din Sebeş
tuire de către tov. igg. N. Cîndea, scăzute. In multe gospodării colecti­ In scopul preîntâmpinării deficite­ grajd din toamna anului 1961. In legumelor ne-am propus ca In acest sate de lucru in legumicultură, totl
lor de produse legumicole, resimţite primăvara anului 1962 acest teren an să mărim suprafaţa grădinii cu colectiviştii care fac parte din bri­
şeful secţiei hortivilicole a Consiliului ve nu s-a acordat atenţia cuvenită mai ales primăvara şi toamna, esle a fost menţinut în stare curată piuă 20 ha. şi să lărgim considerabil ba­ gada legumicolă au fost încadraţi
necesar ca unităţile agricole să se la cultivarea lui cu legume. za materială pentru sporirea conti­ la eercul legumicol care a funcţio­
agricol regional, sublinia, printre al­ executării arăturilor adinei de toam­ preocupe mai mult de însămînţarea nuă a producţiei de legume. In a- nat în cadrul gospodăriei noastre.
unor legume cum silit ceapa verde, De asemenea, o mare atenţie s-a
tele, că suprafaţa cultivată cti legume nă, iar acolo unde au fost efectuate, spanacul, salata etc. începind din acordat pregătirii şi utilizării raţio­ cest scop vom asigura, pe cit po­ Aplicînd în practică cele învăţate
primele zile ale lunii martie. De a- nale a răsadniţelor, care au fost ocu­ sibil din materiale prefabricate, pes­ la acest cerc şi ţinînd seamă de
şi zarzavaturi în gospodăriile agricole acestea nu au fost întreţinute pînă Ia semenea, să se urmărească folosirea pate în continuu cu culturi sensi­ te 100 m.p. răsadniţe pentru fiecare indicaţiile date de către specialişti,
intensivă a terenurilor irigate prin bile la temperaturi mai scăzute, cu hectar de grădină, fapt ce ne va in acest an vom obţine de la gră­
colective din regiune a crescut an însăminţare aşa cum regulile agroteh- culturi succesive, în tot cursul anu­ tomate pentru maturizare sau cu permite să producemi peste 1.200.000 dina de legume producţii şi venituri
lui, pînă toamna tîrziu. alte culturi tirzii. Pentru însămînţa- răsaduri. Do asemenea, în sera în- tot mai ridicate.
de an, ajungîndu-se ca In anul 1962 ţ nice o cer. Ca urmare, din sol s-au re s-au ales seminţe din speciile şi mulţitor care este in eurs de con­
Folosind din plin ajutorul acordat soiurile care au dat cele mai ridi­ strucţie se vor obţine peste 200.000 M. GLODEANU
cultura legumelor să ocupe 1.408 ha., pierdut mari cantităţi de apă. De ase­ cate producţii în cadrul gospodăriei fire de răsaduri, care se vor repica ing. agronom Ia G.A.C. din Vinerea
noastre. înainte de semănat ele au
cu 638 ha. mai mult défit în anul menea, fertilizarea solului prin apli­ fost tratate cu insecto-fungicide şi

1961. Rezultate bune pe linia extin­ carea de îngrăşăminte organice şi

derii suprafeţelor de grădină au ob­ minerale nu s-a făcut pesle tot în

ţinut mal ales gospodăriile agricole mod raţional, iar Ia însăminţare sau

colective din localităţile Miceşti, To- plantare au fost folosite de multe ori

toi. Mihalţ, Geoaglu, Sîntandrei, Deva seminţe cu valoare culturală scăzută

şi altele. ori s-a plantat răsad slab dezvoltat,

Concomitent cu extinderea suprafe- îmbătrînit înainte de vreme.

ţelor cultivale cu legume a sporit Pe de al(3 parte, producţiile mici O ram ură aducătoare

in mod considerabil şi producţia aces­ realizate se daloresc în bună măsură de stat pentru dezvoltarea legumicul-
lurii şi obţinerea unor producţii spo­
tora. Dacă în anul 1960 gospodăriile faptului că suprafeţele de grădini i- rite de legume, unităţile agricole din stimulatori de creştere. Pentru a a- de mari venituri LIVIA POPA
i colective produceau doar 4.760 tone rigale au fost mult prea mici faţă regiunea noastră vor putea să con­ şefă de echipă la G.A.C.
de posibilităţi, iar sistemele de iri­ tribuie în măsură tot mai mare la sigtira obţinerea unui răsad vigu­ In ultimii ani colectiviştii podăriei, cultivarea legumelor pe
legume şi zarzavaturi. In anul 1962 gaţii existente n-au fost folosite în ros, de bună calitate, acesta a fost noştri au dobîndit o bogată ex­ suprafeţe din ce în ce mai mari din Teiuş
(an cu condiţii de climă nefavorabile) mod raţional. îndeplinirea sarcinilor trasate de întreţinut potrivit recomandărilor perienţă în cultivarea legumelor. joacă un mare rol, am hotărît
ele au produs 7.782 tone de asemenea parlid şi guvern pentru îmbunătăţirea tehnice, fiind udat, plivit, aerisit, în­ Aşa se explică şi faptul că am ca în acest an să extindem su­ MARIA POPA
produse contribuind în felul acesta Ia Una din măsurile care pot asigura aprovizionării cu legume a populaţiei grăşat suplimentar şi călit după re­ sporit an de an tot mai mult prafaţa cu legume la 25 ha. legumicultoare la G.'A.C.
o mal bună aprovizionare cu legume obţinerea de producţii ridicate, şi şl să realizeze venituri băneşti spo­ gulile stabilite. După plantarea ră­ suprafaţa grădinii de legume. A-
a populaţiei de la oraşe şl din cen­ care stă la îndemîna fiecărei gospo­ rite. sadurilor în cimp s-au executat cu r.ul trecut, spre exemplu, ea a Pregătirile pentru viitoarea din Orăşlie
trele munciloreşli. dării, o constituie metoda culturilor grijă toate lucrările de întreţinere. ocupat o suprafaţă dc 12 ha. de producţie de legume au început
succesive şi intercalate. Rău este însă pe care s-au obţinut 345 tone de mai bine de o lună. S-au
ia G.A.C. din Teiuş, spre exemplu, că această metodă a fost folosită de Astfel, datorită metodelor folosite, legume şi zarzavaturi. In me­ transportat pe întreaga suprafa­
prin aplicarea unor metode agroteh­ eălre gospodăriile colecţie e cu prea die, la hectar, s-au realizat ţă de grădină, arată încă din
nice adecvate, s-au realizat în me­ puţin curaj, pe suprafeţe mult prea REZULTATE OBŢINUTE S C CĂTRE 38.396 kg. varză de vară, 43.381 toamnă, mari cantităţi de îngră­
die 17.065 kg. roşii, 25.100 kg. varză mici faţă de posibilităţi. kg. varză de toamnă, 18.007 kg. şăminte naturale (cite 20 tone
şl 11.033 kg. ardei la ha., la G.A.C. iTATIUm EXPERIMENTAU VENITURI roşii, 16.868 kg. ardei, 24.566 kg. gunoi de grajd la ha.) şi au
din Oarda de Jos peste 21.400 kg. Deficienţe serioase s-au semnalat vinete, 20.916 kg. ceapă, precum fost asigurate seminţele nece­
morcovi la ha„ iar la G.A.C. din Mi­ şi în ceea ce priveşte desfăşurarea HORTICOLĂ 8 EBĂNEŞTI LA Aa şi producţii sporite de alte le­ sare. Pe lingă acestea, pentru
ceşti şl Rapoit cite 11.756 şi respec­ acţiunii de preluare a produselor de gume. Veniturile realizate din producerea de răsaduri cores­
tiv 15.000 kg. cartofi timpurii la ha. eălre unităţile contractante. Faptul LA CULTURA TOMATELOR, punzătoare calitativ şi cantita­
că anul trecut nu s-a preluat o vînzarea producţiei de legume tiv, am asigurat tocurile de ră­
Obţinerea unor producţii ridicate a parie din cantităţile de legume con- PLAtiTATE ÎH CIMP LA 30 APRILIE. s-au ridicat la 365.600 lei, ceea
permis mirilor gospodării colective să Iractale se datoreşte — pe de o ce înseamnă peste 30.400 lei la sadniţe necesare reparîndu-lp pe
realizeze şi însemnate venituri bă­ parte — nerespectăril graficelor de li­ m CULTURA ha. Aproape întreaga cantitate cele vechi şi ^confecţionînd alte­
neşti. La gospodăria colectivă din vrare întocmite de gospodăriile colec­ le noi, ăm pregătit paturile cal­
Vinerea, spre exemplu, de pe 15 ha, tive cu unităţile cooperaţiei de con­ PROTEJATĂ de legume produsă de gospodă­ de şi am început semănatul în
de grădină s-au recoltat 277.600 kg. sum Iar — pe de aliă parte — neres- ria noastră a fost valorificată răsadniţe.
legume care, valorificate, au adus a- ©
. cestei unităţi venituri de 451.000 lei, pectării obligaţiilor contractuale de prin unităţile cooperaţiei de Cu alte cuvinte, am asigurat
revenind in medie un venit de pesle către unităţile cooperaţiei, care au PRO D U C ŢIA LA h consum. condiţii corespunzătoare pentru
. 30.000 lei la ha. Şl exemple de acest întîrziat preluările. U 1 S S Ë CULJUKA . a obţine producţii sporite de le­
fel s-ar putea da încă de la G.A.C. Convinşi de rezultatele obţi­ gume şi în anul 1963.
din Balomir, Bobiina, Sîntandrei ele. Pentru asigurarea aprovizionării O A ^ O O K g .J f$ E p ® Q T E U A T A
unde veniturile băneşti la hectarul mai bune şi mal ritmice a nute, de faptul că în sporirea Potrivit planului de producţie,
cultivat a i legume au întrecut suma populaţiei de la oraşe şl din S S taa în acest an vom cultiva roşii pe
de 20.000 Iei. centrele muncitoreşti, gospodării­ veniturilor băneşti şi întărirea 3 ha., ceapă arpagic şi usturoi
lor agricole colective din regiu­ pe tot atîtea hectare, ardei graşi
Există însă numeroase gospodării nea noastră le revin sarcini sporite. economico-organizatorică a gos- şi gogoşari pe 4 ha., varză de
colective linele producţiile obţinuie Producţia marfă ce va trebui livrată vară şi de toamnă pe 7 ha., cas­
de la grădtină au lost sub nivelul po­ anul acesta prin un ităţile cooperaţiei M etode practice pentru obţinerea traveţi pe 3 ha., vinete pe 0,5
sibilităţilor ceea ce a făcut ca şi se ridica la 29.000 tone de legume. de legum e tim purii ha. etc.
producţiile medii pe regiune la prin­ In vederea îndeplinirii acestui obiec­
cipalele legume, să lie nesalisiăcă- tiv, se impune ca, pe lingă luarea Valorificată, producţia de le­
gume ce o vom obţine, după
calculele preliminare, ne va a-

Sămînfă dinculturi propriiExperienţa a 'dove’dit Că printr-o rile, precum şl unele lucrări spe­ lie şl obţinerea primelor recolte la duce anul acesta venituri în va­
alegere potrivită a soiurilor de le­ ciale, spesifice fiecărei culturi. sfîrşitul lunii Iunie, deci cu cel puţin loare de cel puţin 700.000 lei.
'Paralel eu 'extinderea suprafeţei gră- o lună mai devreme. Aceasta va permite gospodăriei
Ufnti 'de legume, atenţia colectiviştilor rietăţile rde legume înrudite intre ele gume şl aplicarea unui complex a- Măsurile generale se referă la ale­ noastre ca pe de o parte să-şi
W* Şîntarîdrei a fost şi este îndrep­ să nu fie semănate în apropiere. Te­ grotehnic adecvat, unităţile agricole gerea soiurilor celor mal potrivite, La staţiunea experimentală Geoaglu sporească şi mai mult fondul de
tăţii tn permanenţă şi spre produce­ renul astfel ales se pregăteşte şi se din regiunea noastră pot obţine can­ cu o perioadă de vegetaţie scurtă, şi metoda s-a experimentat doi ani şi bază, să împartă colectiviştilor
rea şi asigurazsa din culturi proprii îngraşă din toamnă. tităţi apreciabile de legume timpurii. la alegerea terenului. Acesta trebuie s-a elaborat o tehnică simplă cu re­ la ziua-munca sume importante
a seminţelor ’de legume necesare. Aşa, de pildă, la Staţiunea experi­
O mare atenţie se acordă efectuării mentală din Geoagiu se obţin în me­ să fie puţin înclinat, de preferinţă zultate bune, stabilindu-se totodată de bani, iar pe de altă parte să
'Experienţa pe care am acumulat-o la timp şi de calitate a lucrărilor de die, în condiţii de producţie, 35— a H E P P ispre • sud, să fie uşor permeabil, şi epoca cea mai potrivită de semă­ contribuie în măsură şi mai ma­
fes această privinţă ne-a dovedit că întreţinere precum şi combaterii dău­ 40.000 kg. tomate şi 16—18.000 kg.
obţinerea unor seminţe 'de bună cali­ nătorilor pe parcelele destinate pentru ardei graşi la ha., recoltarea înca- adăpostit contra vînturilor reci de nat n tomatelor pentru regiunea noas­ re la aprovizionarea oamenilor
tate riepinde 'de mai mulţi factori in­ producerea de seminţe. pfnd din prima decadă a lunii iulie. primăvară prin adăposturi naturale tră. Experienţele făcute se referă la muncii de la oraşe cu tot mai
tre tare un loc însemnat îl ocupă ale­ sau' artificiale. Toate aceste însuşiri
gerea terenului, irigarea lui, calitatea Avînd asigurată sămânţa 'din pro­ La fel, G.A.C. din Bobiina a reali­ au ca urmare o scurgere rapidă a apei obţinerea de producţii timpurii de multe legume, de bună calitate. ROMAN1ŢA BABIUC
răsadului folosit la plantare, executa­ ducţie proprie, în toamna anului tre­ din zăpezi şi ploi, svintarea şi încăl­ roşii 10 x Bizon şl Termnoorasnîi prin
rea lucrărilor de întreţinere, combate­ zat 34.000 kg., iar G.A.C. din Geoa­ protejarea lor cu folii de polietilenă. MARIA I.UNGU legumicultoare la G.A.C
rea la timp a dăunătorilor, recoltarea cut am cultivat cu spanac, ceapă stu- zirea terenului mai devreme primă­ Iată practia cum s-a procedat. Insă- legumicultoare la G.A.C. din Simeria
culturilor în epoca optimă şi uscarea fat şi salată o suprafaţă de 5,5 ha., giu 32.000 kg. tomate la ha. Aceasta Miercurea, raionul Sebeş
seminţei. vara. mînlarea în răsadniţă s-a făcut în
De asemenea, aratul şi fertilizarea jurul datei de 20 februarie. După ră­
In legătură cu alegerea terenului după recoltarea cărora pe suprafaţa demonstrează că există posibilităţi terenului destinat culturilor timpu­ sărirea plantelor, s-a aplicat precăli- Din propunerile
vreau să arăt că noi destinăm pen­ rii este absolut necesar să se facă rea prin coborîrea temperaturii în
tru producerea de seminţe parcelele respectivă vom cultiva alte legume, pentru extinderea culturii legumelor din toamnă, iar primăvara, îndată ce răsadniţe timp de 6—7 zile. In felul
cele mai fertile, cu posibilităţi de iri­ sporind astfel veniturile realizate de timpurii, îndeosebi a speciilor solici­ timpul permite, să se afineze solul cu acesta s-a frînat alungLrea răsadului participanţilor consfătuire
gare, avîndu-se totodată grijă ca va­ către gospodărie la hectarul de gră­ tate mai mult pentru consum. cultivatorul sau plugul fără eormană. şl 1 s-a mărit vigurozitatea şi rezis­
dină. Lucrările speciale diferă de la o tenta la temperaturi scăzute. Cînd
Dar, pentm producerea unor canti­ specia la alta şi după modul de cul­
I. BORDEIANU tăti sporite de legume timpurii tre­ tură. Iată practic cum se poate pro­ răsadul a avut 2—3 frunze a fost In cadrul consfătuirii, numeroşi să fie obligate "de către organele
brigadier legumicol la G.A.C. buie aplicate o serie de măsuri ge­ ceda pentru obţinerea de producţii repicat în cuburi nutritive. In timpul participanţi au făcut propuneri competente să preia la timp pro­
timpurii la cîteva culturi. vegetaţiei s-au aplicat două îngrăşări preţioase privind măsurile ce tre­ dusele şi să le desfacă in stare
din Sîntandrei cu superfosfat, azotat şi sare pota­ buie luate pentru continua spori­ proaspătă.
Varza timpurie. Răsadul pentru a- sică. Ultima îngrăşare s-a făcut cu re a producţiei de legume, pentru
nerale, valabile pentru toate cultu- ceastă cultură se produce în răsad­ cîteva zile înainte de plantare, mă­ o mai bună şi mai ritmică apro­ TRAIAN DAN. preşedintele
niţe calde. Semănatul în răsadniţe rind astfel rezistenţa răsadului la scă­ vizionare a oraşelor şi centrelor G.A.C. din Miceşti.
se face la jumătatea lunii februarie, derile de temperatură. Plantarea îri muncitoreşti cu legume proaspete, t
iar după răsărire se face o precălire cîmp s-a făcut în 4 etape diferite in sortimente variate şi de bună Fiind, rezistente şi in acelaşi
a răsadului, menţinîndu-1 la o tem­ pentru a se stabili care este epoca timp economicoase, să fie luate t
peratură da 8—10 grade C timp de cea mai potrivită. calitate. măsuri pentru extinderea confec­ t
5—6 zile. înainte de scoaterea lui Redăm mai jos cîteva din pro­ ţionării pe scară largă a răsad­ t
in cîmp, răsadul se repică şl i se Terenul a fost arat din toamnă şi niţelor din beton şi prefabricate. i
aplieă 2 ingrăşări cu superfosfat, a- îngrăşat cu 600 kg. superfosfat la ha., punerile făcute. In acest scop, unităţilor care pot !
zotat şi sare potasică. In felul acesta iar plantarea s-a făcut in gropi, fă­ M1RCEA GLODEANU, inginer să-şi confecţioneze singure aseme­ t
se poate produce varză timpurie care cute eu sapa, în care s-au adăugat nea răsadniţe să li se asigure ma­
se recoltează în prima jumătate a înainte de plantare 500—700 gr. mra- agronom la G.A.C. din Vinerea. terialul necesar. «
lunii iunie, producţia variind intre niţă, asigurîndu-se circa 50.000 fire Unităţile agricole situate pe va­ t
25—35.000 kg. la ha. la ha. îndată după plantare s-au mon­ VIRGIL BICA - şeful secţiei t
tat adăposturile de material plastic. lea rîului Cugir să fie încadrate hortivilicole o Consiliului t
Folosind adăposturile de polieti­ După ridicarea adăposturilor, cultura intr-un sistem unic de irigare a agricol raional Alba. i
lenă, varza timpurie şi conopida se s-a îngrijit în mod obişnuit, iar re­ culturilor de legume, cu posibili­
pot planta în cîmp în jurul datei de coltarea fructelor a fost făcuta la tăţi de extindere şi la alte culturi Pentru amenajarea la timp a te­
20 martie, obtinîndu-se primele pro­ 2—3 zile, in pîrgă. renurilor cu posibilităţi de irigare.
duse pentru consum la sfîrşitul lunii de cimp. O.R.P.OT. Deva să întocmească
Folosirea adăposturilor de polieti­ IOAN BORZA, inginer lo timp proiectele solicitate prin
mai. lenă, combinate cu încălzirea solului la G.A.C. din Hărău. comenzi ferme de către unităţile
Cultura tomatelor timpurii. Folo­ cu gunoi, dă rezultate foarte bune şi agricole.
întreprinderea nr. 12 din Si­
sind adăposturile de polietilenă a- meria sa dovedească mai multă De asemenea, întreprinderea a-
preocupare pentru procurarea şi mintită să ia măsuri pentru apro­
vem posibilitatea să beneficiem de la cultura castraveţilor timpurii. livrarea la timp a utilajului, co­ vizionarea unităţilor cu utilajele
mandat, necesar G.A.C. pentru iri­

garea suprafeţelor cultivate cu le­ necesare executării lucrărilor de *
t
intervalul cu căldură şi lumină, ia- Astfel se pot obţine legume de gume. combatere, a dăunătorilor. t
vorabile vegetaţiei din primele de­ consum iacă din luna mai, Întocmai 70.IA' TUDOUEL. vicepreşedin­ 10AN CIOBANU, inginer i
cade ale lunii aprilie pentru planta­ ca şi din culturile semitimpurii din *
rea speciilor timpurii de tomata şi răsadniţe, cu un consum mult mai te: al Uniunii regionale a coopera­ agronom la G.A.C. din Brad.
să le trecem cu succes peste pragu­ tivelor de consum. Staţiunea experimentală hortico­ t
lă din Geoagiu să organizeze şt in t
Pentru evitarea pierderilor de

rile cu brume şi îngheţuri uşoare, mic de fonduri şi materiale decît la recoltă şi o aprovizionare ritinică, cadrul G.A.C. din raionul Brad C
unităţile agricole să respecte întoc­
ce survin la sfîrşitul lunii aprilie şi cultura tn răsadniţe. mai graficele de livrare a legume­ puncte de sprijin în vederea sta- t
în prima jumătate a lunii mai. Aceas­ lor şi zarzavaturilor contractate,
Rezultatele obţinută la cultura tomatelor, protejată cu polietilenă, îi interesează îndea­ tă metodă face posibilă plantarea fng. Gr. POPLĂCINEL iar unităţile cooperaţiei de consum biliiii soiurilor şi speciilor de le- L
tomatelor în cîmp, în condiţii nor­ cercetător la Staţiunea experimentală
proape pe participanţii la consfătuire. gume potrivite condiţiilor de sol *
lată-î, în fotografia de faţă, pe cîţiva dintre ei, Solicitînd tovarăşului ing. Grigorie Poplă-
şi climă de aici. ţ

cinei uneie amănunte în legătură cu această problemă, male,. încă de îa începutul lunii apri­ hortivltieolă din Geoagiu