Page 8 - 1963-03
P. 8
’ PAG. 4 Nr. 254§
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE¦^TlRI Recepţie In cinstea delegaţiilor ţărilor participante
ia Tratatul de ia Varşovia
.VARŞOVIA î (Agerpras). — ducători ai Ministerului apărării al
La 28 februarie preşedintele Con R P. Polone, generali.
siliului de Miniştri al R. P. Polone, Au luat parte, de asemenea, amba
J. CyrankiewiGz, a oferit o recepţie sadorii şi ataşaţii militari ai ţărilor
in cinstea delegaţiilor armatelor ţări ale căror delegaţii au participat la
lor participante la Tratatul de la Var consfătuire.
şovia. La recepţie, care s-a desfăşurat Sn-
La recepţie au participat conducă tr-o atmosferă cordială, au rostit
tori de partid şi de stat în frunte cu
S îe p e ie K ^ o s u iu i toasturi J. Cyrankiewicz, şi mareşa
W. Gomulka, prim-secretar al CC. al
*» s o s i i I«a V a r ş o v i a Lucrările Conferinţei pentru Şedinţa Comitetului special al O .N .U . P.M.U.P., cunoscuţi oameni politiei şi lul Uniunii Sovietice, A. A. Greciko,
d e z a rm a re d e !a G e n e v a pentru aplicarea Declaraţiei cu privire
VARŞOVIA 1 (Agerpres). — reprezentanţi ai opiniei publice, con- comandantul suprem al forţelor arma
Răspunzînd invitaţiei preşedin la acordarea independenţei ţărilor
telui Consiliului de Stat al Re şi popoarelor coloniale te unite ale statelor participante la
publicii Populare Polone, A. Za-
Tratatul de la Varşovia. ,
wadzki, la 1 martie a sosit la
GENEVA 1 (De la -trimisul special nucleare să continue în şedinţele In sprijinul consolidării coexistenţei
Varşovia, într-o vizită oficială, Agerpres — C. Benga): plenare ale comitetului pînâ cînd se paşnice dintre Finlanda şi U.R.S.S.
va încheia şl realiza un acord asu
Vineri dimineaţa a l avut . loc Ta Pa pra principalelor puncte ale acestei
latul naţiunilor din Geneva o nouă probleme.
şedinţă a Comitetului călor 18 state
regele Laosului, Sri Savang Vat- pentru dezarmare prezidată de'-Wil- Reprezentantul Canadei, Burns, a NEW YORK 1 (Agerpres). — dinte al comitetului a reprezentantu Declaraţiile lui A. Karialainen la postul de televiziune
hana, împreună cu primul minis liam Poster, reprezentantul • S.U.Â. subliniat în intervenţia sa necesita La şedinţa Comitetului special al lui unui stat african, care a obţinut din Moscova
tru al guvernului de coaliţie, S-a^ discutat problema încetării ex tea continuării discuţiilor privind în O.N.U. pentru examinarea problemei recent independenţa.
Suvanna Fumma şi alţi oameni perienţelor cu ârma nucleară. cetarea experienţelor nucleare. aplicării Declaraţiei cu privire Ia a- MOSCOVA 1 (Agerpres). •— Ocupîndu-se de relaţiile dintre cele
de stat ai Laosului. cordarea independenţei ţărilor şi po N. T. Fedorenko a subliniat impor In seara de 28 februarie, primul două ţări, Ahti Karialainen a remar-i
Primul a luat cuvîntul Kurka, re Şeful delegaţiei Marii Britanii, poarelor coloniale, care s-a desfăşu tanţa hotărîrii celei de-a 17-a sesiuni ministru al Finlandei, Ahti Karialai cat că ele constituie un model pen
Puternice mitinguri prezentantul R.S. Cehoslovace, care Godber, nu a adus nimic nou în rat la 28 februarie sub preşedinţia a Adunării Generale a O.N.U. în ur nen, a luat cuvîntul la postul de te tru că nu se bazează numai pe sim
şi-a exprimat regretul pentru fap intervenţia sa în care a încercat să reprezentantului Mali, Sori Kouliba- ma căreia componenţa Comitetului leviziune din Moscova, ple vorbe şi asigurări, ci sint spri
şi demonsfraiii în Japonia tul că situaţia favorabilă creată în justifice cererile occidentale de a li, au îost aleşi doi vicepreşedinţi al special a fost lărgită de la 17 la 24 In timpul convorbirilor cu condu jinite de fapte «onsrete. El a amin
urma propunerilor făcute de Uniunea se discuta problemele tehnice pri comitetului — Carlos Vclasguez (U- membri. cătorii U.R.S.S. —• a spus el printre tit să la 6 aprilie se împlinesc 15.
TOKIO 1 (Agerpres). — Sovietică în vederea înlesnirii în vind, controlul internaţional înainte ruguay) şi Vonsai Sonn (Cambodgia). altele — a avut loo un schimb de ani de Ia încheierea Tratatului da
„Cerem mărirea salariilor", „Să în cheierii unui acord ţ.rivind'.încetarea de a se ajunge la o înţelegere în Comitetul a examinat problemele N.T.Fedorenko a declarat că delega păreri asupra multor probleme, pre- prietenie, aolaborare şi asistenţă mu
ceteze concedierile minerilor“, „Jos experienţelor nucleare, continuă să problema fundamentală — încetarea privind organizarea activităţii sale. ţia sovietică va contribui la activita zenlînd interes pentru Finlanda şi tuală dintre cele două ţări. „Sinii
cîrdăşia japono-sud-coreeană“, — a- rămînă nefolosită rlin cauza atitudi experienţelor cu arma nucleară. In conformitate cu holărîrile celei tea rodnică a Comitetului special. El Uniunea Sovietică. El a arătat că foarte numeroase rezultatele practica
cestea sint lozincile cu care milioane nii puterilor occidentale, de-a 17-a sesiuni a Adunării Gene a chemat pe membrii comitetului să- printre acestea figurează sg!limbul obţinute în aceşti ani, datorită poli
de oameni ai muncii din Japonia au Simion Ţarapkin, reprezentantul rale a O.N.U., Comitetul special tre şi desfăşoare activitatea In conformi comercial dintre cele două ţări care ticii duse pe baza acestui tratat“, JL
ieşil la 1 martie pe străzile oraşelor Reprezentantul ameriGan William Uniunii Sovietice, a dat o ripostă buie să prezinte, printre altele, celei tate cu holărîrile Adunării Generale „poate fi dezvoltat în continuare",' subliniat el.
ţării. La mitinguri şi demonstraţii au Poster, după ce a comunicat Comi iiolărîtă încercărilor acelor reprezen de-a 18-a sesiuni a Adunării Gene a O.N.U. şi să sprijine năzuinţele po
luat parte peste 130 de uniuni sin tetului intenţia sa de a se întoarce tanţi ai puterilor occidentale de a rale a O.N.U, un raport care să cu poarelor spre eliberare de sub robia Declaraţia Agenţiei T.A.S.S. în problema
dicale care numără peste 6 milioane în S.U.A., a repetat născocirile peri prfezettta lucrurile ca şi cum Uniunea prindă propuneri şi recomandări pen colonială. asocierii Austriei la Piaţa comună
de oameni. mate privind „intransigenta Uniunii Sovietică s-ar opune încheierii unui tru traducerea cit mai grabnică în
Sovietice" si declaraţiile referitoare acord care să interzică experienţele viaţă a declaraţiei privitoare Ia acor Dar, după cum se subliniază In cer MOSCOVA 1 (Agerpres). — mai in repetate rinduri atitudinea ne*
Avinlul tradiţionalei ofensive de Io necesitatea inspecţiilor la faţa nucleare. darea independenţei ţărilor şi po curile O.N.U., reprezentanţii ţărilor gativă faţă de aderarea Austriei la!
primăvară a oamenilor muncii din Ja locului. poarelor coloniale. coloniale occidentale au desfăşurat In legătură cu planurile de a inclu C.E.E., a căreî activitate, după cum se
ponia pentru apărarea intereselor şi Reprezentantul sovietic a arătat Reprezentantul permanent al U.R.S.S. incă de pe acum o activitate Intensă de Austria în Piaţa comună a celor ştie, csle legată strîns de obiective*
drepturilor lor vitale, pentru menţi A luat apoi cuvîntul şeful dele că în prezent este dar pentru ori la O.N.U., N. T. Fedorenko, şi-a ex îndreptată împotriva traducerii în via şase ţări vest-europeno Agenlia TASS le politice-milifare ale blocului agrea
nerea păcii în lumea întreagă, creşte gaţiei R.P. Bulgaria, Tarabanov, care cine, că rezolvarea problemei înce primat satisfacţia profundă în legă tă a prevederilor declaraţiei sub ve transmite printre altele : siv N.A.T.O.
pe zi ce trece. a declarat că delegaţia sa este în tării experienţelor nucleare depinde tură cu alegerea în postul de preşe chiul şl falsul pretext că popoarele
favoarea propunerii ca discuţiile re In ultima vreme forţele de extre Participarea Austriei Ia Piaţa co*
Sub firm a feritoare Ia încetarea experienţelor întru totul de poziţia S.U.A. Kenyei şi alle popoare „nu s-au ma mă dreaptă din Austria şi-au inten mună ar fi incompatibilă cu neutrali*
,,a ju to ru lu i“.., sificat acţiunile în sprijinul partici tatea ei, arată agenţia TASS, Sntrucît
Greva generală a minerilor francezi turizat încă pentru independenţă“. pării ţării la Conuinilalea economică ar situa-o de partea blocului militat
/" DJAKARTA i (Agerpres). — europeană (Piaţa comună). Acesle ac N.A.T.O., ostil Uniunii Sovietice şî
'Asociaţia cadrelor didactice din PARIS t Corespondentul Agerpres bune a Franţei, a fost între 98-100 la Mesajul preşedintelui Kennedy cu privire ţiuni se bucură de sprijin din partea celorlalte ţări socialiste. Asocierea!
transmite: sută. ta situaţia populaţiei de culoare dinS.U.A. unor oficialităţi care cheamă la ur Austriei la Piaţa comună ar veni, do
Indonezia protestează cu liotărire îm gentarea începerii tratativelor Aus asemenea, în contradicţie cu obliga
potriva eliberării vizelor de intrare La 1 martie în întreaga Franţă a ¦ir WASHINGTON 1 (Agerpres). — pleta studiile elementare şi de trei triei cu C.E.E. Se publică declaraţii ţiile ei care decurg din Tratatul de
în ţară unor profesori americani fost declarată greva generală a mi Tot la 1 martie au mai declarai gre ori mai mici de a-şi completa studii potrivii cărora participarea Austriei slat. Participarea Austriei la Piaţa co
membri ai aşa-zisului „corp al pa- nerilor francezi. Această grevă afec vă cei 30.000 de muncitori din coc- Agenţiile de presă anunţă că la le superioare. El riscă de două ori ia piaţa comună sub forma aşa-numi- mună, în care rolul conducător apar
cii". tează toate bazinele miniere (de căr serii. Greva a fost urmată în propor 28 februarie preşedintele S.U.A., Ken mai mult decit un alb să devină şo tei asocieri nu ar veni în contradic ţine R, F. Germane, ar însemna de
bune, fier şi potasiu), cuprinzînd aproa ţie de 100 ia sută. nedy a transmis congresului un me mer". ţie cu statutul de ţară permanent fapt stabilirea unei asemenea alian
Intr-o declaraţie dată publicităţii se pe 200.000 de mineri. Ameninţările gu In aceeaşi zi au mai declarat gre saj cu pri/ire la „condiţiile de trai neutră şi cu obligaţiile care decurg' ţe între Austria şi Germania occiden
subliniază că sub firma „ajutorului", vernului de ă recurge la rechiziţiona vă oamenii muncii din industria pe ale populaţiei de culoare din Statele Kennedy atrage în mod deosebit a- din tratatul de stat. tală, care ar încălca obligaţiile a-
acest corp intenţionează să intensifi rea forţată a minerilor dacă aceştia trolului, industria chimică şi a cauciu Unite". Rezultatele nefaste, dezas lentia asupra discriminării rasiale cu sumate de Austria. Acest punct de ve
ce acţiunea pe tărlm cultural împo nu se vor prezenta la lucru, nu -au cului, unde federaţiile sindicale, truoase si nedrepte ale discriminării prilejul angajării oamenilor la lucru, In1 presă şi în discursurile anumi dere al guvernului sovietic a îost co
triva Indoneziei. Asociaţia arată că intimidat pe mineri. Astfel, potrivit C.G.T., C.F.C.T. şi Force Ouvrîere au rasiale şi segregaţiei, se arată în ceea ce. după cum declară preşedin tor oameni de stat esle denaturată municat delegaţiei guvernamentale a
luturor surselor, inclusiv celor guver chemat Ia o grevă de 24 de ore. tele, „duce la o pierdere uriaşă a re poziţia Uniunii Sovietice în privinţa Austriei în timpul vizitei acesteia la
membrii corpului vor căuta să-i adu 24.000 de muncitori de la uzinele mesaj, continuă să se manifeste în surselor umane şi creează probleme intenţiei Austriei de a participa la Moscova în vara anului trecut, şi ră-
ce pe elevi în spiritul antipalriotis- namentale, procentajul minerilor gre de automobile „Peugeot“ au decla sociale serioase". C.E.E. Totodată se afirmă că în cursul rnîne neschimbat.
rat o grevă de două ore, pentru a mod practic in toate sferele vieţii ţă tratativelor cu o delegaţie guverna
mului, al ploconirii fată de America. vişti în bazinele Nord, Pas-de-Calais treia oară în curs de trei zile. Cei rii, in toate părţile ei“. Deşi recunoaşte profunzimea şi gra mentală austriacă, care au avut Ioc In cercuri sovietice competente»
40.000 de oameni ai muncii din in vitatea problemei rasiale in S.U.A., în vara anului 1962 la Moscova, gu arală agenţia TASS, se exprimă spe
şi bazinul Lorenci, care furnizează G0 dustria textilă continuă sub diferite Preşedintele Kennedy aminteşte că mesajul preşedintelui Kennedy nu vernul sovietic ar ii luat notă de
forme acţiunile în cadrul săptămînif conţine nici o măsură radicală pozi
la sută din producţia totală de căr- revendicative iniţiate la 25 februarie. In Statele Unite „un elev de culoa tivă, în stare să lichideze discrimi
narea rasială. Preşedintele arată că
Borin : Bundesratul a aprobat tratatul re are astăzi şanse de două ori mai
mici decit un tinăr alb de a-şi. corn-
franco-vest-serman „diversele măsuri care au fost în punctul de vedere al guvernului aus ranţa că în politica externă a Aus
treprinse sau care se preconizează în triei va precumpăni linia îndreptată
BONN 1 (Agerpres), — ratificării acestui tratat s-au pronun „Pentru o conferinţă economică mondială“ acest mesaj nu constituie o rezolva triac in problema asocierii la piaţa spre întărirea neutralităţii permaheft-
comună.
La ! martie, Ijundesratul (camera ţai atit social-democraţii, care şe tem Mitingul organizat la Londra de mişcarea „Anglia re definitivă a problemei discrimină In continuare agenţia TASS subli te a tării şi îndeplinirea întocmai a
Ianderelor a parlamentului vest-ger- că el poate dauna relaţiilor america- înainte“
man) a aprobat cu 29 voturi şi 12 no-vest-germand, cit şi unii menT ri rii rasiale în S.U.A.“. niază că Uniunea Sovietică şi-a expri Tratatului de stat.
abţineri tratatul franco-vest-german. ai guvernului A.denauer, ca vicecan LONDRA i (Agerpres). Briginshaw a criticat vehement po S c u rte ştiri — Scurte ştiri — Scurte ştiri
Acesta a fost remis spre examinare celarul Erhard şi ministrul de ex
Bundestagului, eare-1 va discuta in terne Schroder, care ar fi preieral La 23 februarie, a avut loc Ia Lon litica externă şi internă a actualului CANBERRA. — Inlilnirea de Ii
luna aprilie, o apropiere cu Marea Britanic. Canberra a şefilor statelor majora
dra un miting convocat din iniţiati guvern al Angliei. El a spus că gu ACCRA. — La Acera a sosit un atlantică şi la comerţul internaţional. ale Angliei, Noii Zeelande şi Austra
Modul in care s-au desfăşurat dis Votul Bundesratului are un carac va mişcării „Anglia înainte". vernului Angliei îi revine răspunde giup de lucrători de la Comitetul de SAIGON. —- După cum anunţă liei a luat slîrşit. Cu acest prilej,
cuţiile din Bundesrat oglindeşte ati ter consultativ. Hotărirea definitivă rea pentru stagnarea din industrie şi stat pentru învătăminlul profesional după cum relatează agenţia UPI, au
tudinea diferenţială a cercurilor con unnează să ¦fie luată de Bundestag Preşedinte' e acestei organizaţii. şomajul din tară. E( a condamnat, de şi tehnic de pe lingă Consiliui de agenţia Reuter, lingă ţărmurile Viet avut loc tratative în cadrul cărora
ducătoare vest-germane faţă de acest unde, după părerea observatorilor Briginshaw. a subliniat ca pentru re asemenea, cheltuielile exagerate pen Miniştri al U.R.S.S., in frunte cu namului de sud va staţiona încă a fost analizată situaţia creată in
tratat. Cancelarul Adenauer a asis politici de la Bonn, se vor pronunţa dresarea economică a Angliei, este tru înarmare subliniind că cheltuirea A. I. Şevcenko, vicepreşedinte al o navă portavion americană. Ea va Asia de sud-est, in legătură cu pla
tat pentru prima oară în opt ani la împotriva ratificării tratatului îna nevoie în primul rinei de lărgirea unor mijloace uriaşe pentru scopuri acestui comitet. Specialiştii sovietici servi ca bază plutitoare pentru 150 nul englez de creare a Federaţiei
o şedinţă a Bundesratului, cu scopul inte de admiterea Angliei în Piaţa prin toate mijloacele a comerţului militare împiedică Anglia să davină o vor purta convorbiri cu reprezen de elicoptere americane care acţio Malayeze.
de a convinge pe membrii acestuia comună numeroşi adepţi ai vicadem- mondial. In acest scop, a declarat el. mare putere economică. Cerem de tanţi ai guvernului ghanez în pro nează în Vietnamul de sud. Porta
că este necesar să-l aprobe fără re celarului Erhard, considerat succe din iniţiativa organizaţiei „Anglia misia guvernului, a spus ( el în blema acordării de ajutor tehnic în vionul va sosi în apele Vietnamului & jim ia
zerve. După cum se ştie, împotriva sorul Iui Adenauer, înainte!“ ia 11 martie îşi va începe încheiere; şi organizarea neîntîrzia- vederea înfiinţării în Ghana a unor de sud in luna martie.
Îs Londra lucrările o conferinţă in 3 MARTIE 1963
DEVA : Balada husarilor —- ci- -,
ternaţională sub lozinca „Pentru o fă a unor alegeri libere. centre didactice pentru pregătirea nematograful „Patria“ ; HUNE
DOARA : Aventurile lui Huckle-
ră p ire e n ig m a tic ă conferinţă economică mondiala“, la Luînd apoi cuvîntul la miting Lei cadrelor tehnice naţionale calificate. A <& bery Finn — cinematograful Vic
şi. i f o p l i e a f i i l e e t care vor lua parte reprezentant! ai ghton vicepreşedinte aî organizaţiei, toria“; SIMERIA : Permisie pe
ţărilor Commonwealthului, ai Asocia a subliniat că dacă actualele restricţii TRIPOLI. — La 28 februarie, în 02adio farm — cinematograful ,./. Pinti-
ţiei, europene a liberului schimb şi a discriminatorii în domeniul comerţului capitala Libiei — Tripoli — s-a des lie“: PETROŞANI: Specialist in
ar fi anulate în cîtiva ani Anglia şi-ar chis cel de-al doilea Tirg interna toate — cinematograful „Al. Sa
ţional. In fata intrării principale, flu lcia“; Miracolul lupilor — cine
matograful „7 Noiembrie“; ALBA
unei serii de ţări sooialisle, inclusiv putea spori de 2-3 ori comerţul cu tură drapelele a 25 de tari din în 3 MARTIE 1963 IULIA : Regăsirea — cincniatogra-
treaga lume. R.P. Romînă participă fid ..Victoria’' ; Vară romantică —
Uniunea Sovietică. ţările comuniste. Programul 1: 6,00 Cintece şi cinematograful „23 August“;
pentru prima oară la acest tîrg in jocuri populare romîneşti; 6,35 SEBEŞ: Fetele — cinematograful
Concert de dimineaţă,- 7,00 Muzi „Progresul“; Doua reprize în iad
ternaţional cu un pavilion în care că: 8,15 Şcoala şi viaţa,- 8,30 — cinematograful „Ai. Sadoveanu" ,-
Muzică de estradă ; 9,00 Teatru la ORAŞTlE: O viată — cinema
tală se ocupă, 'de asemenea, de lă „Le Monde" dezvăluie eşecurile politicii sint expuse îndeosebi produse ale microfon pentru copii: „Cea mai tograful „V. Roaită“; Cetatea Hu-
murirea acestui caz. Totufi, presa industriei constructoare de maşini. frumoasă cupă,- 9,50 Muzică ,- 10,10 ramzamin — cinematograful „Fla
BONN 1 (Agerpres). — se îndoiefte că această problemă Muzică; 10,30 Formaţii artistice căra“; HAŢEG. Omul de lingă
Toată presa vesl-germană anun va putea fi rezolvată. Intr-adevăr, S.U.A. în Vietnamul da sud WASHINGTON. — La 23 februa de amatori de la oraşe şi sate; tine— cinematograful „Popular" ;
ţă sub titluri senzaţionale enigma nici Bonnul, nici Parisul nu sint 11,00 Program muzical pentru frun BRAD: Start, către necunoscut —
tica răpire din München a colone interesate ca scandalul să ia pro PARIS 1 (Agerpres). — modificarea politicii actuale a Wa rie a sosit în S.U.A., Walter Hal- taşii recoltelor bogate,- 11,30. Vor cinematograful ..St. roşie“; LO-
lului Argoud, una dintre căpete shingtonului, în adoptarea unei atitu lstein, preşedintele Comisiei Comu beşte Moscova,- 12,10 Muzică din NEA : S-a înlvmplat in ziua sol-
niile O.A.S.-ului, care a doua zi a porţii. Ziarul „Le Monde“ publică un edi dini mai realiste, care să ţină sea nităţii Economice Europene sau, opere cerută de ascultători; 12,40 slitiului — cinematograful „Mine
Iost descoperit la Paris de către Organele de presă pun în ge torial în care scoate în evidenţă eşe ma de starea de spirit a populaţiei cum mai este numit, preşedintele Muzică uşoară; 13,10 De toate rul“ ; TFJUŞ: Oameni şi fiare —•
politia, franceză. împrejurările ră curile înregistrate de politica State sud-vielnameze şi care să recunoas Pieţei comune europene, care va pentru to ti; 14,10 înfrăţiţi în mun seria l-Il — cinematograful .,V.
pirii nu lasă aproape nici o îndo nere sub semn de întrebare posi lor Unite în Vietnamul de sud, în spe că necesitatea unui regim neutralist duce tratative cu preşedintele Ken că, în cîntec şi joc — program de Roaită ; ZLATNA : Planeta furtu
ială că aceasta este o operă a ser cial aşa cum reiese din raportul în în Vietnamul de sud, care să încea nedy, cu secretarul de Stat D. Rusk muzică populară romînească şi a nilor — cinematograful „Muncito
viciului secret francez. Incidentul bilitatea răpirii lui Argoud în cen tocmit recent de senatorul american pă tratative pentru unificarea ţării. şi cu alte persoane oficiale în pro minorităţilor naţionale,- 14,40 In
dc la München ameninţă să se trul Miinchenului fără ştirea auto Mansfield. Acest raport, subliniază blemele referitoare Ia comunitatea terpreţi de muzică uşoară; 15,50 rul" ; ILIA : 9 zile dinlr-un an —
transforme intr-un marc scandal rităţilor vest-germane. Dacă des cinematograful ..Gh. Doja"; APOL-
politic care ar putea fi foarte ne crierea împrejurărilor răpirii co .Le Monde“ dă o lovitură serioasă DUL DE SUS: In noaptea dc
respunde realităţii, subliniază zia ajun — cinematograful „23 Au-
plăcut pentru Bonn. rul „Westfalische Rundschau", propagandei guvernului de la Saigon Guvernul R.A. Yemen protestează
Organele judiciare din München „Atunci cu greu îşi poate imagina care caută să lase impresia că se află
cineva cum s-au putut petrece lu
anchetează in prezent incidentul. crurile fără complici pe teritoriul într-o situaţie strălucitoare...“ împotriva acţiunilor agresive ale trupelor
Ministerele Afacerilor Interne fi
a! Justiţiei din Germania occiden- german“.- O adevărată soluţie pentru proble engleze Cintă orchestra de muzică popu
ma pe care o reprezintă Vietnamul lară a Ansamblurilor de cîntece şi
de sud în momentul de faţă, ar consta, NEW YORK 1 (Agerpres). — Harib, telegrama subliniază că po dansuri „Ciocîrlia“ ,- 16,15 Muzică
după părerea ziarului „Le Monde", in uşoară,- 16,40 Drag mi-e cîntecul
Guvernul Republicii Arabe Yemen porul vemenit este hotărit să-şi ape
şi jocul —- program de cîntece şi
a adresat preşedintelui Consiliului de re teritoriul metru cu metru. jocuri populare romîneşti,- 17,00
Securitate o telegramă în care îi cere Totodată, preşedintele Republicii Din viaţa satelor patriei,- 18,00
să ia măsuri imediate pentru a opri Cintă orchestra de estradă a Ra-
agresiunea britanică împotriva Yeme Arabe Yemen, Abdallah As SallaL a diotelaviziunii sovietice,- 18,26 Ră
nului. Reamintind iaptele în legătură remis la 28 februarie însărcinatului cu sună cîntecul şi jocul pe melea
cu acţiunile agresive ale trupelor en afaceri al S.U.A. Ia Sanna, care re gurile patriei; 19,35 Melodii,... me
gleze din Aden care au lansat un atac prezintă interesele Angliei în Yemen, lodii... — emisiune de muzică u-
sprijinit de tancuri şi aviaţie împo o notă de protest împotriva acţiu şoară romînească; 20,00 Teatru la
triva poziţiilor yemenite din regiunea nilor agresive ale trupelor engleze microfon : „Titani« vals“ ; 22,25
din Aden împotriva Yemenului.
Un grup de mun După vizita lui Adoula ia Bruxelles Muzică de dans ,- (Buletin
citori poştali din
Programul I I : 8,30 Clubul vo
Buenos Aires, Ar Noi incidente la Leopoldville şi Elisabethville ioşie) ,- 9,10 Solişti şi formaţii ar
gentina, în cea tistice de amatori; 9,30 Valsuri;
de-a şasea zi a BRUXELLES 1 (Agerpres). — anumitor rămăşiţe ale vechii domi 11,10 Muzică de balet; 11,30 Con m e te o r o l o q îe
grevei foamei, de După o vizită de patru zile la naţii, vizita lui Adoula la Bruxelles cert de muzică populară romî
clarată în semn de Bruxelles, primul ministru congolez s-a înscris în realitate pe linia re nească ; 14,05 Cîntă Gică Petres- PENTRU 24 ORE
protest împotriva Adoula e. plecat spre patrie. In în concilierii intereselor americane cu cu; 15,15 Din folclorul popoare
hotărîrii autorităţi cheierea vizitei a fost dat publici cele belgiene Sn exploatarea bogă lor; 17,25 Muzică uşoară cerută de Vremea se menţine rece cu cerul
lor de-a concedia tăţii! un, comunicat comun belgo-con- ţiilor congoleze. Departe de a fi în ascultători; 19,30 Concert de muzi mai mult senin. Temperatura va
p serie de tovarăşi golez în care se vorbeşte de „'re chisă, disputa dintre vechii şi noii riabilă, ziua între —1 şi —5 grade,
ai lor. . , conciliere“» se stabileşte trimiterea colonialişti cunoaşte în acest mo că populară romînească; 20,30 iar noaptea între —7 şi —13 gra
de- tehnicieni belgieni în Congo, şi ment o acalmie ce nu poate fi de- de, local mai coborîtă. Vlnt mode
se precizează că fn curind vor în cît temporară. Jocuri populare . romîneşti 22,00 rat cu intensificări din nord-est
cepe !.ratativ# fnencîare Intre cele Muzică de dans. şl est.
Paralel cu încheierea - vizitei lui
două ţări. Adoula ia Bruxelles, din Congo s-a Buletine de ştiri şl radiojur PENTRU URMĂTOARELE
Prezentată că o manifestare a tra 3 ZILE
anunţat izbucnirea unor incidente nale: 6,30; 8,00: 10,00; 12,00; 13,00;
tatului dintre Belgia şi Congo, sem Vreme nesfabilă, cu temperatu
nat în 1960 imediat după proclama alît Ia Leopoldville cit şi la Elisa 14,00; 19,30; 22,00; 23,50 (pro ra la început staţionară, apoi tn
rea independentei tinerei republici creştere uşoară.
african® «are prevede menţinerea bethville ceea ce indică faptul că si gramul I) ; 7,00 ; 9,00 ; 11,00 ;
tuaţia este departe de a ii limpezită. 13,00; 14,00; 18,00; 20,00 ; 23,00
(programul II).
Redacjia şi administraju warulm :*Şr. ţ Marti* «r. 9. T*i*l«wit i4l. FW, Ji, 67-i T«w pW*U U S « w ar Militar« aprobării Direcţiei General« P.l.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparuh întreprinderea Poligrafiei fcl Mai* — Dsyi,
