Page 9 - 1963-03
P. 9

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢT-VA!                                                          Un sa t ca m ulte altele

                                                                                                                                                                           Drumeţind prin satele regiu­ despre ele. Cit despre colecti­ mii trei ani n-a scăzut sub 25 lei.

                                                                                                                                                                           nii noastre, vei întîlni peste tot vă, cînd vine vorba oamenii nu Mulţi şi-au ridicat case noi. Apa­
                                                                                                                                                                           realizări cu care oamenii se mai prididesc să-ţi povestească. rate de radio întîlneşti la fieca­
                                                                                                                                                                           mîndresc. Poposind în oricare — La început, cînd s-a înfiin­ re din cele peste 200 de familii,
                                                                                                                                                                           din ele vei afla lucruri în stare    ţat gospodăria spunea colectivis­
                                                                                                                                                                           să mire pe cel obişnuit cu rea­                                                iar mobilă nouă, maşini de spă­
                                                                                                                                                                           lităţile din satele Hunedoarei de    tul I. Samoilescu, averea colec­          lat rufe şi de cusut, aragaze, au
                                                                                                                                                                           altădată. La îndemnul şi sub         tivei nu depăşea valoarea de              majoritatea.
                                                                                                                                                                           conducerea comuniştilor, păşind      50.000 lei. Cele 39 de familii au
                                                                                                                                                                           pe drumul marii gospodării, co­      început o viaţă nouă, pornind               Gospodăria s-a întărit pentru
                                                                                                                                                                           lectiviştii trăiesc astăzi o viaţă   cu o zestre săracă: 8 boi şi pa­          că paralel cu dezvoltarea secto­
                                                                                                                                                                           îmbelşugată, omenească. Să tre­      tru vaci, cîteva pluguri şi... cam        rului zootehnic au sporit şi pro­
                                                                                                                                                                                                                atît. Dar purtau cu ei ceva mai           ducţiile de cereale. Prin valorifi­

                                                                                                                                                                           cem bunăoară prin satul Pricaz puternic: încrederea în partid, carea lor, numai în 1962 au rea­
                                                                                                                                                                           din apropierea Orăştiei. Lăsînd credinţa că muncind bine şi cu lizat venituri de peste 1.200.000
                                                                                                                                                                           în urmă cîteva aşezări, pe par­ folos vor putea să-şi clădească lei.

                                                                                                                                                                           tea dreaptă, privirea îţi este a-    o viaţă îmbelşugată...                      — Ceea ce ne bucură mai mult
                                                                                                                                                                           trasă de o construcţie nouă, im­                                               — spun colectiviştii Alexandru
                                                                                                                                                                           punătoare şi frumoasă, cu fe­          Şi într-adevăr colectiviştii din        Lup, Viorica Popa, Petru Voina
                                                                                                                                                                           restre mari. Este noua şcoală        Pricaz şi-au văzut visul transfor­        şi mulţi alţii — este marea cin­
                                                                                                                                                                           alăturată de căminul cultural,       mat în realitate. An de an colec­         ste de care se bucură colectiva
                                                                                                                                                                           nou şi el Mergînd înainte, pe        tiva lor se mărea cu noi familii,         noastră, care în anul trecut,
                                                                                                                                                                           aceeaşi parte, pe frontispiciul      îşi întărea puterea economică. In         a fost distinsă cu Ordinul Muncii
                                                                                                                                                                           unei alte clădiri noi, citeşti:      1959 tot satul şi-a imit pămîntul         clasa a I-a. Aceasta este cea mai
                                                                                                                                                                           „Magazin mixt". In faţa rafturi­     în gospodărie. De la cei 8 boi şi         mare mîndrie a noastră. De a-
                                                                                                                                                                           lor cu bogat sortiment de măr­       4 vaci, la cele peste 400 bovine,         ceea, pentru continua înflorire a
                                                                                                                                                                           furi, zeci de colectivişti. Oame­    720 ovine, sute de porci şi păsări,       satului şi a colectivei noastre,
                                                                                                                                                                           nii solicită, primesc marfa, o       de la un fond de bază de 46.000           pentru viaţa îmbelşugată pe care
                                                                                                                                                                           privesc cu atenţie. întreabă de      lei cit era în 1950 la 2.000.000 lei

                                                                                                                                                                           cost şi plătesc. In faţa maga­ cît au acum, c o distanţă aprecia­ o ducem, pentru un viitor tot mai
                                                                                                                                                                           zinului se strîng grupuri de co­ bilă. Creşterea puterii economice luminos, noi toţi colectiviştii vom

                                                                                                                                                                           lectivişti, discută. Vorbesc des­ a GJV.C. a determinat şi mărirea vota candidaţii F.D.P.
                                                                                                                                                                           pre viaţa lor, despre ce este
                                                                                                                                                                           nou prin sat. -Ne oprim o clipă.     valorii zilei muncă care în ulti­                 R. BUDIN

                                                                                                                                                                           — ...Ce mai, bine că ne-am

                                                                                                                                                                           făcut magazinul — auzim noi pe

                                                                                                                                                                           unul dintre ei. Altfel, pentru o

                                                                                                                                                                           basma sau un kil de ulei or dc

                                                                                                                                                                           cuie, trebuia să mergem pînă la

                                                                                                                                                                           oraş, Ia Orăştie...

                                                                                                                                                                           — Magazinul, şcoala, căminul,

                                                                                                                                                                           şi lumină electrică — intervine

                                                                                                                                                                           un altul mai în vîrstă. Şi încă

                                                                                                                                                                           ce şcoală. Pe vremea mea se în­

                                                                                                                                                                           văţa într-o şcoală... Dar ce zic

                                                                                                                                                                           eu şcoală ? Că doar ştiţi cum a-

                                                                                                                                                                           răta. O casă, şi încă nu din cele

                                                                                                                                                                           mai arătoase...

                                                                                                                                                                           Ne-am apropiat intrînd în

                                                                                                                                                                           vorbă:

                                                                                                                                                                           — Dar cum le-aţi construit ?

                                                                                                                                                                           — întrebăm interesaţi.

                                                                                                                                                                           Povestind, oamenii îşi aduceau

                                                                                                                                                                           aminte cum propuseseră la o a-

                                                                                                                                                                           dunăre cu deputaţii să se facă

                                                                                                                                                                           şi în satul lor şcoală şi cămin.

                                                                                                                                                                           La o altă întîlnire cetăţenească

                                                                                                                                                                           au votat să construiască şi un       G, Ş. Hunedoara: Se toarnă o nouă forjă de oţel.

                                                                                                                                                                           magazin la care să-şi aducă toţi

                                                                                                                                                                           contribuţia. Apoi îşi aminteau

                                                                                                                                                                           Ode prima zi cînd deputaţii şi       nouăstradă

                                                                                                                                                                           comuniştii din sat i-au solicitat
                                                                                                                                                                           să participe la săparea fundaţiei

                                                                                                                                                                           pentru şcoală, cămin, apoi pen- I (i 1960.., Primăvară... Pa lingă fo-         ca. Soţul lucrează in cadrul 'direc­
                                                                                                                                                                           tru magazin. S-au dus cu toţii. S e tema ce urcă tpre oraşul munci-            ţiei I.C.S.H. Pe Ungă dragostea
                                                                                                                                                                           Şi aşa, prin muncă şi contribu­ i toresc, mulţime ele constructori.
                                                                                                                                                                           ţie voluntară, cu ajutorul sta­ r Excavatoare puternice muşcă p&-              faţă de profesia de constructor,
                                                                                                                                                                           tului şi al colectivei, au ridicat v mintul. In locul sutelor de metri         este un mare amator de turism.
                                                                                                                                                                           frumuseţe de construcţii. De
                                                                                                                                                                                                                cubi excavaţi se toarnă beton. Sînt       Adeseori cînd are timp liber, îm­
                                                                                                                                                                           aceea şi vorbesc cu xnîndrie > fundaţiile primelor blocuri de lo-              preună cu soţia, pornesc pe cărări­
                                                                                                                                                                                                                                                          le munţilor.

                                                                                                                                                                                   Manifestări                  i cuinţe ce se construiesc aici. In       fDoi soţi cu aceleaşi preocupări
                                                                                                                                                                                                                i altă parte au început să se înalţe
                                                                                                                                                                                                                ) cofrajele. Se munceşte intens, cu       locuiesc la apartamentul nr. 18
                                                                                                                                                                                                                y pasiune. Constructorii luptă, de-       din blocul 108. Sînt profesorii de
                                                                                                                                                                                                                                                          istorie, loan şi Dora Udrea. So­

                                                                                                                                                                           cukural-artistice                    f păşindu-şi planul. Graficul urcă. ţul, inspector la secţia de învă­
                                                                                                                                                                                                                \ 1962... Toamnă... La blocul nr. ţământ a sfatului popular orăşe­

(Datăm ştmtui ţLaet ţL. ţtm y w i                                                                                                   Cîntec                                    ® Corul, brigada artistică de     i 90, comisia de recepţie a părăsit       nesc, iar soţia profesoară la şcoa­
                                                                                                                                                                           agitaţie şi soliştii vocali ai Ca­   i ultimul apartament. A doua xi           la nr. 3.
' Milioane fie oameni ol muncii din       constructoare 'da maşini şi a cres­       de interes obştesc. Oamenii muncii        pentru alegeri                               sei raionale de cultură din Brad     fl de dimineaţă, locatarii se insta-
Braşele raionale şl comunele patriei      cut producţia de energie electrică. A     au o încredere mare în reprezentan­                                                    au prezentat în satul Zdrapţi,       i leaxă.                                    Seara, după ce micuţul adoarme,
noastre se prezintă azi In faţa urne­     crescut mult producţia industriei bunu­   ţii lor, aleşi pentru a conduce munca          de GEORGE LESNEA                        zilele trecute, un bogat program                                               (au un băieţel de 2 ani şi 7 luni),
lor. Intr-o atmosferă de mare bucu­       rilor de larg consum. Aşa cum a arătat    în sfaturile populare.                                                                 artistic. Cei peste 400 de spec­     J Pe harta Hunedoarei a apărut            aplecaţi asupra cărţilor, citesc şi
rie şl un entuziasm general, oame­        tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej                                                   Pentru-o viaţă cu temei,                      tatori au urmărit cu viu interes     4 astfel o nouă stradă. Locuitorii        discută împreună. Marţian Nistor,
nii munsil t~ muncitori, ţărani şi        în expunerea făcută la şedinţa so­          Ne prezentăm azf în faţa urnelor da    Fericită intrutotul                           cîntecele interpretate de cor şi     â ei, sînt tn majoritate tineri, con-     mecanic la I.C.S.H., Gheorghe
tnteleatuali, bărbaţi şl femei, tineri    lemnă a Marii Adunări Naţionale,          vot cu un bilanţ bogat, ce umple de      Noi in martie, in trei                        solişti, precum şi textul brigăzii   4 structori de la I.C.S.H. Pentru a       Stanca topitor la C.S.H., mecani­
sau vlrstnici, indiferent de naţio­       cu prilejul celei de a 15-a aniversări    bucurie inimile tuturor oamenilor, li                                                  de agitaţie intitulat „Votăm pen­    i cunoaşte pe ciţiva din locuitorii a-    cul Klush Pavel, .inginerul meta­
nalitate îşi dau votul lor fiilor de­     a R.P.R.: „Roadele politicii econo­       face să .privească cu toată încrede­          Ne vom da toţi votul.                    tru fericire". (MARIN STAN —         P cestei străzi, am vizitat cîteva a-     lurgist Mircea Moldovan şi alţii,
votaţi ai poporului — candidaţilor        mice a partidului nostru sînt ilus­       rea spre viitorul luminos, la perspec­                                                 corespondent).                       f partamente.                             sînt cîţiva din locatarii celor 554
Frontului Democraţiei Populare —          trate elocvent de faptul că în 1962       tivele minunate ce sînt deschise In      Vom alege oameni noi,                                                              \ Excavatoristul Ion Niculescu lu-        apartamente din cele 20 de blocuri,
oameni harnici şi cu prestigiu, gos­      producţia globală a industriei este       faţa patriei noastre.                    Iubitori de sat fi ţară                          • De curînd, în satul Sulighe-    i crează tn cadrul serviciului exploa-    care formează această nouă stradă.
podari buni, care vor rezolva ai          de 8 ori mai mare decît În 1948“.                                                  Traiul să ne fie-n toi                        te, cu prilejul unei adunări ce­     # tari utilaje a I.C.S.H. împreună
pricepere treburile obşteşti.             Aceasta este o urmare a faptului că         Dlnd votul nostru candidaţilor                                                       tăţeneşti, artiştii amatori din lo­  4 cu soţia şi cei doi copii, locuicş-       La parterul celor patru blocuri
                                          oamenii muncii au desfăşurat o                                                          Ca o primăvară.                          calitate, împreună cu elevii şco­    f te în blocul nr. 117, apartamentul      tip N şi M au fost amenajate ma­
   In această zi, minerul şi siderur-     muncă susţinută pentru îndeplinirea       Frontului Democraţiei Populare, vom                                                    lii, au prezentat un reuşit spec­    f 3. Este printre ultimii care s-a mu-    gazine cu o suprafaţă totală de
gistul, metalurgistul şl textilistul,     şi depăşirea an de an a sarcinilor                                                 Vom vota al muncii spor,                      tacol. Cîntecele interpretate şi     L tat pe noua stradă. Apartamentul        2.700 m.p. Utilate cu mobilier
mecanizatorul şi colectivistul, toţi                                                tratări şi mai mult regimul de demo­     Vom vota cu-ndcmnuri bune,                    poeziile recitate cu acest pri­      f are trei camere.                        modern, bine aprovizionate, maga­
cei ce muncesc în oraşele de sub­         de plan.                                                                           Bucuria tuturor,                              lej au fost închinate partidului,                                              zinele alimentar, textil, electrome­
ordonare raională şi la sate îşi dau                                                craţie populară, ne vom exprima Încă                                                   vieţii luminoase de astăzi. (OC­     > Blocul nr. 89, apartamentul 7.          canic, magazinul copiilor şi alte­
su încredere votul in semn de recu­         Profunde transformări s-au înfăp­                                                     Horele străbune.                         TAVIAN BOTICI — corespon­            I Aici locuieşte instalatorul Titi        le, pun la îndemîna locatarilor
noştinţă pentru tot ceea ce au fău­       tuit şi în satele noastre. Urmlnd cu      o dată hotărlrea de a merge, sub con­                                                  dent).                               ţ& Brănişteanu, împreună cu Sabina,       cele necesare.
rit cu mîinile lor sub conducerea         Încredere linia politică a partidului,                                             Vom vota cu-acest pătnînt,
Înţeleaptă a partidului, pentru ceea      de transformare socialistă a agrioil-     ducerea partidului, spre noi izblnzl,    Cu recoltele bogate,                             9 De curînd, membrii brigă­       I soţia şi cele două fetiţe Rodica          Intorcîndu-se 'de la muncă, ’de
ce vor face In viitor, pentru viaţa       turii, În primăvara anului 1962 a fost                                             Cartea care-i lucru sfint                     zii artistice de agitaţie a Sfa­         şi Georgeta. S-au mutat in apar­      pe şantier, de la cuptoare, de la
nouă, fericită şi prosperă.               înscrisă o pagină glorioasă in isto­      pentru desăvlTşirea construcţiei so­                                                   tului popular orăşenesc-Deva au          tament din 1961. Mobilată cu          planşa cu hîrtie de calc sau de
                                          ria ţării — terminarea colectivizării     cialiste în patria noastră. Votlnd can­       Şi lumina-n sate.                        urcat pe scenele căminelor cul­          mult gust, locuinţa are o atmos­      la catedră, locuitorii străzii George
                                                                                                                                                                           turale din Simeria Veche şi Bă-          feră plăcută. In colţ, un aparat      Enescu din Hunedoara, găsesc aca­
                                                                                    didaţii F.D.P. votăm pentru pace şi      Şi fiind pe veci stăpini                      cia. în faţa unui public nume­           de radio.                             să o ambianţă plăcută în aparta­
                                                                                    progres.                                 Ai unitelor ogoare,                           ros, aceştia au prezentat un                                                   mente frumoase şi confortabile.
                                                                                                                             Vom sălta cu-aceste mîini                     text bogat în conţinut, care s-a            Din apartamentul 18, blocul 92,
                                                                                       Trăiască victoria în alegeri a Fron­                                                bucurat de succes. (I. BERCA —           se aud sunete de pian. Tovarăşa         Sînt toţi oameni ai muncii care
                                                                                                                                                                           corespondent).                           Mariana, soţia inginerului construc­  contribuie din plin la făurirea vie­
                                                                                                                                                                                                                    tor Gheorghe Moldt, iubeşte muzi­     ţii noi.

                                                                                                                                                                                                                                                                              M. RUGÍNESCU

Entuziasmul şi însufleţirea eu care agriculturii. Lucrînd pe ogoarele ti­ tului Democraţiei Populare !                       Satul pin la soare.

masele de oameni ai muncii au par­ uite, cu ajutorul maşinilor staţiunilor
ticipat la campania electorală a de­ de maşini şl tractoare şi aplicînd ce­
monstrat ataşamentul de nezdrunci­
nat al celor ce muncesc faţă de po­       le mai înaintate reguli agrotehnice,      GRAIUL CIFRELOR
litica Partidului Muncitoresc Romin,      colectiviştii obţin recolte tot mai bo­
faţă de Republica Populară Romină.        gate, sporesc veniturile lor.             S>OOOOOOOC                                                             OOOOOOOOO
                                                                                          • Prin construirea şi darea tn                                                o
  Cu prilejul adunărilor pentru pro­        O dată cu creşterea şt dezvoltarea      $ folosinţă în anii noştri la Combi­
punerea candidaţilor Frontului De­        industriei şi agriculturii, a crescut şi  ni natul siderurgic Hunedoara de noi     gullle agrotehnice, ţăranii colectl- ^
mocraţiei Populare, la întiinirile cu     nivelul de trai material şi ailtural      L agregate moderne de mare pro-          viştt din regiunea noastră obţin re- $
aceştia sau în adunările electorale       al oamenilor muncii. In toate oraşe­      0 ductivitate, producţia a crescut       colte bogate. Prin obţinerea unor ^
au participat sute de mii de cetă­        le patriei se construiesc pentru ei lo­   o considerabil. In anul 1962 produc-     recolte sporite la ha. au crescut atît o
ţeni, Cu acest prilej s-au trecut in      cuinţe confortabile. S-a dezvoltat mult   x ţia de fontă a crescut faţă de anul    veniturile colectiviştilor cit şl ton- $
revistă realizările întregului nostru     reţeaua unităţilor de învăţăniînt, ail-   0 1947 de 31,52 ori, iar cea de oţel     durile de bază ale G.A.C. Dacă în C
popor obţinute pe drumul de-a lun­        turale, sanitare şi comerciale. La sa­    0 de 63,20 ori. In anul trecut, C. S.    anul 1955 fondul de bază al G.A.C. $
gul anilor de construcţie socialistă.     te un mare număr de colectivişti şi-      O Hunedoara n realizat în numai 12       era de 8.793.314 lei, în anul 1962 L
Şi tuturor ni se umple inima de bu­       au construit case noi. De asemenea,                                                fondul de bază s-a ridicat la
curie atunci cind privim ţara noas­       s-au construit un maie număr de           O zile producţia de fontă egală cu       128.218.447 lei.

                                                                                                                               o O dovadă elocventă a spori­

tră, frumoasă şi bogată. Pentru noi       şcoli, cămine culturale, dispensare,      $ cea a anului 1938.                     rii veniturilor oamenilor muncii
a rămas ca un vis urît imaginea ve­       magazine săteşti, iar lumina electrică    O ° Şi munca minerilor din Va-           din mediul rural fi constituie şl
chii Romînii aservită puterilor im­       şi radioul pătrunde în tot mal multe      a lea Jiului s-a schimbat. Au iost       faptul că mulţi dintre el şi-au
perialiste, exploatată şi jefuită în      case.                                     v mecanizate mare parte din proce-       construit locuinţe noi. Din anul
mod barbar, cunoscută ca o ţară                                                     0 sele de muncă, s-au redeschis mi­      1951 şi pînă In anul 1962 în regiu­
înapoiată economic, lăsată pradă să­        Ca urmare a creşterii veniturilor                                                nea noastră s-au construit 15.713
răciei şi mizeriei. Astăzi cînd po­       oamenilor muncit a crescut mult pu­          nele lăsate în părăsire. Ca urma­     case noi.
porul nostru, harnic şi talentat, este    terea de cumpărare a acestora. La             re, producţia de cărbune a crescut
stăpin pe munca sa, pe bogăţiile          oraş ca şl la sat oamenii se hrănesc          an de an. In anul 1902 producţia       • O grijă deosebită s-a acordat
                                          şl se îmbracă mai bine, duc o viaţă           de cărbune a fost cu 55 Ia sută      îmbunătăţirii asistenţei sanitaro la
patriei, eforturile tuturor sînt Îndrep­  demnă, civilizată.                            mal mare faţă de anul 1955.          sate. In prezent, In mediul rural
                                                                                                                             există 99 circumscripţii sanitare
tate spre continua dezvoltare a eco­        La înflorirea oraşelor şi comune­             • Exploatarea minieră Teltuc a     deservite de 244 medici.
                                                                                        fost dotată cu excavatoare, fore­
nomiei şi culturii Întregii ţări. A-                                                    ze şi alte maşini, ceea ce a per­      • Astăzi lumina electrică îşi fa­

plicînd cu consecventă linia leninis­

tă de industrializare sodalistă, în lor noastre o contribuţie importan­             mis ca numai în 18 zile din anul ce tot mal mult Ioc tn satele re­

ţara noastră s-a dezvoltat puternic       tă şi-au adus-o deputaţii, sfaturile      1962 să se extragă o cantitate de        giunii. Dacă pînă în anul 1945 e-
industria siderurgică şi minieră, a                                                 minereu ce echivalează cu întrea­        xistau doar 49 sate electrificate,
apărut o nouă ramură industrială In       populara. Cu sprijinul maselor de ce-     ga producţie a anului 1038.              astăzi prin grija partidului şl gu­
plin nvînt — industria chimie* —                                                                                             vernului au fost electrificate 283
6 sporit mult producţia industriei        tfiţesi, s-au organizat largi acţiuni de    * Uniţi in G.A.C, lucrind pă-          sate.                                                Tinerii Virgil Helgiu fi Ana Got din secţia marochinărie 1 a fabricii ,?simian B&rnuţiu" din Sebeş
                                                                                    m!nitU mecanizat şi după toate rb-                                                     tşS depăşesc noma lunar «w 15-16 la tută, sxecutbid lucrări de bună calitate.
                                          înfrumuseţare şi gospodărire a loca­
                                                                                                                                                                                  )N FOTQQEA.FIE: Brigadierul Nicolae Prăţilă face. controlul de calitate, la portononeele. executate ’de cei
                                          lităţilor, do înfăptuire .«  lustri                                                                                              «tal
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14