Page 7 - 1963-03

N r . 2545 DRUMUL' SUUTJmUlül rah. i \
aywr«»-tZUjJ-'->'•CStSI
jg g g

In a c tiv ita te a sin d ica lă | 5Sîffi525ESEEESE52525E5E5a5ESE5H5tl5E5E5E5E555E5E55!

Sint folosite cu pricepere IPentru Ziua de 8 Martie

cadrele tehnice Cumpăraţi cu încredere cadourile

'Comitetul sindicatului de la Pre- acestor deficiente s-a organizat un oferite de magazinele

ţDaraţia Petrila reuşeşte să rezolve curs de ridicare a calificării. Lec­

cu multă competentă şi operativi­ ţiile au fost pregătite şi predate, in 6 ,6 .1 . PRODUSE ¦ U S T R iA L E HUNEDOARA

tate numeroasele sarcini ce-i revin. mod voluntar, de inginerii şi teh­ veţi putea gâsli
O mare atenţie acordă comitetul nicienii solicitat! în acest sens de

sindicatului problemelor de produc­ comitetul sindicatului. Astfel, teh­ SORTIMENTE BOGATE DE s
ţie, mobilizării oamenilor muncii pen­ nicianul Traian Moldovan n predat

tru realizarea sarcinilor de plan. cursanţilor cunoştinţe privind maşi­ — imprimeuri mătase;
in această direcţie s-a desfăşurat nile de ridicat, inginerii Ioan Ioni-
— lenjerie pentru femei;
d susţinută muncă organizatorică, tă şi Cornel Breazu au predat me­ — tricotaje;
punîndu-se în dezbaterea consfătui­ canica, matematica şi probleme în
rilor de producţie problemele cele legătură cu instalaţiile de transport,

mai importante ridicate de îndepli­ iar tehnicianul Nicolae Dulepa a — articole de marochinărfe;
nirea sarcinilor de plan, organizin- predat cunoştinţe de ungere o in­

du-se între secţii, echipe şi schim­ stalaţiilor. — încălţăminte şi diferite cotifec-]
buri o susţinută întrecere. Un factor Comitetul sindicatului a elaborat

de seamă care a dat posibilitatea unele măsuri pentru ca întrecerea \ţii, precum şi pachete cu cadouri pentru
comitetului sindicatului să rezolve socialistă să fie axată cit mai bine

bine aceste probleme, este folosi­ pe îmbunătăţirea calităţii produse­ cei dragi, pregătite din timp.
rea cu pricepere a cadrelor tehnice lor. Punctajul ce se acordă secţii­

din întreprindere. lor şi schimburilor aflate în între­ 1SESH5ES2SH555Si5E5®E5EEiS5E5EE5525E5i5S5E5E5Ei2S3535i5i^i85ZSi&tS5HI
cere a fost elaborat tot cu ajutorul
Uneori în desfăşurarea procesului unui colectiv de ingineri şi econo­
'de producţie survin probleme com­ mişti, care au făcut calculele nece­
plexe ; trebuie îndeplinite sarcini
deosebite, care necesită in soluţio­ sare echivalării diferitelor produse
narea lor cunoştinţe tehnice şi eco­ din cărbune ce se prepară aici.
Comitetul sindicatului de la pre-
nomice amănunţite. Atragerea ingi­ paraţia Petrila a organizat în acest Veşti .din G o rasada ®a 'Ateliereul de emailat al Un- « s ilii
nerilor şi tehnicienilor în rezolvarea sn un concurs de inovaţii. Temele e™nei „Victoria“ din Călan. Echi- «°
lor permit comitetului sindicatului şi condiţiile pentru concurs au fost Mai puternică, mai bogată siliului de conducere al cooperativei şi “n pa condusă de Gheza Eroşş lu- jj. y /fAG AZIN SLC
să ia măsuri concrete şi eficiente, elaborate tot cu sprijinul unui grup reztdtatele obţinute în anul care a b" crează la emailarea unor piese «*
să iniţieze acţiuni mobilizatoare. de ingineri şi tehnicieni, din care Gospodăria agricolă colectivă din trecut. încă din luna septembrie unita­ pD sanitare. Lunar această echipă e /e -
au făcut parte inginerii Gheorghe Gurasada, raionul llia, a fost înfiin­ tea a devenit autofinanţată ca rezul­ n° îşi depăşeşte plantă de produc- b"
îmbunătăţirea calităţii produselor Mirică şi Eugenia Bobar. Unii teh­ ţată cu doi ani in urmă. Sectorul zoo­ tat al muncii rodnice desfăşurată in ţ fia. W . V . V . ’A W . W . W . ' . V .V . ,. W . V . V , % W . W , W , \ W » j
trebuie să constituie o preocupare nicieni şi ingineri îi ajută pe ino­ tehnic număra atunci doar 65 de ani­ această privinţă. In realizarea sarci­
de seamă a tuturor organelor sin­ vatori în realizarea propunerilor de male. In aceşti doi ani însă, gospo­ nilor de plan, cele mai bune rezid- ÍW . W . W M W . V . W M 1 Colectaţi şi predaţi fierul vechi
dicale. Pentru ducerea la îndeplini­ inovaţii. De pildă, inginerul Cornel dăria s-a dezvoltat mult. A ajuns să tale au fost obţinute de magazinele la depozitele I.C.M. dini
re a acestei sarcini comitetul sindi­ Breazu I-a ajutat pe inovatorul Iosif aibă 29S capete bovine, din care 76 alimentar şi mixt din Gurasada (ges­ I o d m l p re g -S flrS I
catului a întreprins acţiuni valoroa­ Maior să pună la punct dispozitivul vaci, peste 240 ovine şi un număr tionar tov. Cornelia Sorinca şi Mi­ te m e lH iIc e
se. Mai întîi a discutat problema pentru susţinerea roţii dinţate de la însemnat de porcine. ron Butaş). Lună da lună planul a
calităţii într-o şedinţă a sa. Mate­ malaxor, iar inginera Eugenia Bo­ fost depăşit aici cu 2-3 la sută. Comitetul sindicatului de Ia
rialul principal a fost pregătit de bar, I-a ajutat pe muncitorul inova­ Ca buni gospodari, colectiviştii din E.M. Ghelar a acordat o atenţie
un colectiv format din ingineri şi tor Constantin Unlaru la realizarea Gurasada s-au îngrijit să asigure şi Pentru colectiviştii deosebită pregătirii adunărilor
tehnicieni şi condus de tovarăşul şablonului de confecţionat capace condiţii bune de adăposlire pentru pentru dări de seamă şi alegeri
inginer Ioan Crăescu, membru al co­ la elevatoarele de bruţi. animale. In acest scop, şi-au construit fruntaşi în grupele sindicale. Ca urmare,
mitetului sindicatului. In urma dis­ 3 grajduri, un saivan, o maternitate frecvenţa la aceste adunări a
cuţiilor purtate cu acest prilej, co­ Străduinţele depuse de întregul pentru scroafe, iar pentru depozitarea Brigada artistică de agitaţie a că­ fost de 90—95 la sută, au luat
mitetul sindicatului şi conducerea colectiv de preparatori nu au întîr- recoltei s-au construit două pălule cu minului cultural a prezentat în faţa cuvîntul 186 de membri de sin­
întreprinderii au elaborat un cu­ ziat să-şi arate roadele. Planul de o capacitate de 10 vagoane. a peste 200 de colectivişti un pro­ dicat care au făcut 76 de pro­
prinzător plan de măsuri leunico- producţie pe prima lună a anului gram nou intitulat „Bună dimineaţa puneri valoroase pentru îmbună­
organizatorice destinat ridicării pe 1963 a fost realizat în proporţie de Adunarea cooperatorilor viaţă“. Programul a cuprins diferite tăţirea muncii de viitor.
o treaptă superioară a caracteristi­ 100.1 la sută la cărbunii preparaţi şi aspecte din gospodăria colectivă şi a
cilor calitative ale produselor. Pe 103.2 la sută îa brichete. Calitatea Peste 200 de membri cooperatori de fost dedicat colectiviştilor fnnţlaşi. IOAN BIDIGA
baza acestui plan s-au făcut încer­ pe raza de activitate a cooperativei Grupaj realizat de tov. AUGUSTIN vicepreşedinte al comitetului
cări cu diferiLe proporţii de reagenti cărbunilor preparaţi este în conti­ de consum din Gurasada au dezbătut
de flotatie (naftenat de sodiu, mo­ nuă îmbunătăţire. recent într-o adunare activitatea con- ANDRICA, corespondent voluntar sindicatului
torină şi apă), determinîndu-se ames­
tecul optim pentru obţinerea indici­ Concluzia care se "desprinde este Din a c tivitatea com itetelor §!1 Hunedoara, strada Traian nr. 41
lor tehnologici maximi de flotare. limpede: comitetul sindicatului poa­ şi com isiilor d e fe m e i
Prin aplicarea acestui procedeu s-a te contribui cit mai efectiv la rea­
oblinut o calitate corespunzătoare lizarea sarcinilor de plan dacă des­ Consfătuiri cu cipat marţi după amiază ia simpo­ muncii desfăşurate au fost însă des­ € Deva, strada Horia nr. 2
a şlamului, iar cenuşa a fost redu­ făşoară o muncă organizată, dacă zionul cu tema „Să ne cunoaştem chise 20 de lectorate.
să cu cca. 1,5 puncte. De asemenea, întreprinde acţiuni variate şi inte­ crescătoarele ele pasări patria“ organizat de comitetul co­ fS Alba Ialia, strada Tudor Vladimirescu nr. 38$
comitetul sindicatului, in colaborare resante, dacă in munca sa atrage munal de femei. In faţa hărţii R.P.R., Pentru ca temele predate în ca­
cu conducerea întreprinderii, au cu pricepere cadrele tehnice ale în­ Din iniţiativa Consiliului agricol tov. Artemiza Piţu, învăţătoare, Ele­ drul lectoratelor să fie expuse la l | Sebeş, strada Drumul Sibiului nr. 1 5
elaborat şi alte măsuri in scopul îm­ treprinderii. Desigur că pe această regional şi a Comitetului regional na Enescu, învăţătoare, Olivia Cis- un nivel corespunzător, s-a avut în
bunătăţirii calităţii cărbunilor spă­ linie se mai pot face încă multe. al femeilor Hunedoara, în aceste zi­ tnaş, profesoară şi altele, au vorbit vedere ca lectorii să fie recrutaţi m Brad, strada Avram lancu nr. 54 J
laţi. Aşa, de exemplu, în prezent Tehnicienii şi inginerii, care in şcoli le s-au organizat in raioanele şi o- participantelor despre principalele din rîndul cadrelor didactice, oameni
se lucrează Ia montarea unui auto- şi facultăţi au acumulat un bogat raşele regionale consfătuiri cu fe­ realizări obţinute în anii regimului de specialitate, cu bogate cunoştin­ H llia, strada 23 August nr. 52 S
deşistor pentru îmbunătăţirea spălă­ bagaj de cunoştinţe, pot fi atraşi meile crescătoare de păsări din ca­ de democraţie populară în diferite ţe şi o bună pregătire. Totodată
rii cărbunilor in jgheaburile Rheo de comitetul sindicatului şi în . alte drul G.A.S. şi G.A.C. In cadrul con­ regiuni ale tării. Tov. Constanţa A- s-a avut în vedere ca temele pre­ ! 1 Haţeg, comuna Sîntămăria Orlea !L
10-80 mm., care va permite evacua-, acţiuni cum ar fi propaganda teh­ sfătuirilor s-au dezbătut probleme pri­ lexoî a vorbit despre realizările ob­ date să fie interesante şi cu un bo­
rea şistului din aceste jgheaburi şi nică, generalizarea metodelor înain­ vind activitatea desfăşurată în a- ţinute în regiunea noastră. gat conţinut educativ. Multe din a- € Orăştie, strada Lenin nr. 19 $
la menţinerea unei cenuşi corespun­ tate de muncă prin organizarea de nul trecut şi sarcinile ce revin în cesle teme au fost audiate cu un
schimburi de experienţă bine pregă­ dezvoltarea sectorului avicol în ur­ Simpozionul a fost deosebit de deosebit interes. Astfel amintim te­ W Petroşani, strada Ady Endre nr. 1 L
zătoare. tite, descoperirea şi[ valorificarea u- mătorii ani. Crescătoarele de păsări instructiv. mele „Bunăstarea poporului nostru"
nor resurse interne etc. Desigur toa­ fruntaşe au împărtăşit din experien­ sau „Părinţi şi copii“. Unele expu­ € Lupeni, strada Abatorului nr. 4 Ş
S-a constatat intr-o vreme ca la te acestea vor tiebui avute în ve­ ţa lor. S-a dezbătut şi hotărîrea VICTOR HANEŞ neri sînt urmate de scurte progra­
secţiile spălătorie si brichetaj se consfătuirii pe tară a crescătoarelor corespondent me culturale, citindu-se fragmente 1 1 Lonea, strada Pieţii nr. 2 ţ
ivesc unele neajunsuri in ce priveş­ dere in activitatea de viitor pentru de păsări. de lucrări literare s-au reeitîndu-se
te calitatea produselor, deoarece u- obţinerea de rezultate din ce în ce Lectorate de cultură Plata se face imediat în numeran L
mat bune in muncă. In cursul zilei de miercuri au a- poezii.
nii muncitori nu au suficiente cu­ vut Ioc consfătuiri la llia şi Brad, generală Toate acestea au făcut aa frecven­
GHEORGHE ECOBESCU iar joi s-au desfăşurat la Sebeş,
noştinţe teoretice, Pentru lichidarea tehnician la preparaţia Petrila Alba, Orăştie şi Deva. Una din formele de ridicare a ni­ ta femeilor înscrise la lectorate să
velului de cultură generală a femei­ fie ridicată.
Planul lunar a fost îndeplinit M. CREŢU Lupfînd pentru colectarea şl p red area flerului ?
corespondentă lor sînt şi lectoratele. Ele se orga­ Cele mai bune rezultate le-au ob­
Colectivul întreprinderii de pro­ anului. Planul producţiei globale pe ţinut lectoratele din Lupeni, condus vechi, contribuiţi la întărirea economiei naţionale. $
duse refractare „Ceramica“ din B.aru februarie a fost realizat în propor­ Simpozion nizează cu tovarăşele care fac par­ de tov. Maria Surcel, din Vulcan
Mare/ raionul Haţeg, organizîndu-şi ţie de 101,1 la sută, planul fizic a condus de tov. Zenovia Huruială, ,bV .V » V .V V .V .\V .V .V .% % V .V .V bV . W . V - W . V bVVY%V.VbÎ
bine munca în toate compartimentele fost depăşit ou 7 la sută, iar pro­ „Să ne cunoaştem patriaf te din activul comisiilor şi comite­ din Petrila condus de Adriana Hen-
(aprovizionare ca materii prime, pre­ ductivitatea muncii a crescut faţă dric şi altele. ÎNTREPRINDEREA PENTRU RECUPERAREA
de plan cu 1 1 la sută. Calitatea pro­ Peste 70 de femei din comuna Cîr- telor de femei. In urma indicaţiilor RECONDIŢIONAREA Şl VALORIFICAREA ’
parare, formare, uscare .şl ardere) şi duselor s-a îmbunătăţit mult, pro­ jiţi, oraşul regional Deva, au parti­ ANA GAŞPAR
centul de rebut fiind redus de Ia primite, comitetul orăşenesc al fe­ corespondentă AMBALAJELOR DEVA
'desfăşurând o Întrecere susţinută a 3,20 la sută admis, la 2,48 Ia sută.
meilor din Petroşani trebuia să or­ anunţă ocuparea următoarelor posturi
ienşit să Îndeplinească şl în luna IOAN DAN
corespondent ganizeze nouă lectorate. Datorită
februarie prevederile planului de

producţie aa şt în prima lună a

ss^ ssehekh

muncă al unui şcolar trebuie să intre vacante prin
neapărat şi recreaţia, căci altfel co­
UmSiesc w atenţie 'discuţiile care Cum instruim şi educăm tineretul şcolar pilul oboseşte,- 6e plictiseşte şi nu CONCURS:
Se poartă la rubrica î „Cum lnstruim
gl educăm tineretul şcolar". In arti­ DESPRE AJUTORUL DAT COPHLQR mai înregistrează aeea ce citeşte. Nu Pentru localitatea Deva
colele publicate au fost dezbătute trebuie însă să cădem în extremă, aşa
probleme Importante ale munoil noa­ cum este cazul părinţilor elevului # un p o st şe f contabil
stre, !an! fost împărtăşite metode şi
procedee bune folosite de organiza-! LA ÎNVĂŢĂTURĂ T; R: care lasă copilul toată ziua ® un p ost ş e f serviciu financiar şi contabilitate !
•tifle de partid, organizaţiile U.T.M., lă joacă, nu sînt exigenţi fată de ei
!conduceri do şcoli,- profesori clirigintl pentru ă-1 determina să înveţe regu­ 0 un p ost şe f serviciu plan J
©te: In nltimul articol, după părerea
mea, .a fost ridicată însă o problemă cu lenevie1, mîine cu ssurte salturi 'de In discuţiile purtate cu! părinţii bm copilul sâJ se’ 'străduiască, să-şi re­ lat şi după un program stabilit de co­ @ Ut1 Post plan ificator transporturi j
igittte actuală; de mare Importanţă efort,- creso cu goluri numeroase în arătat că este foarte primejdios ea zolve singur problemele iar dacă nu mun acord cu şcoala;
e-ii5' felul .cum părinţii stimulează co­ pregătirea lor, cu cunoştinţe superfi­ un copil să înveţe pe dinafară, fără poate ii orientează atenţia în direc­ # două posfuri contabili principali
pii Ia învăţătură: ciale şi incomplete; să înţeleagă conţinutul lecţiei; Atunci ţia în care se află soluţia, arătîndn-i Do asemenea, mai sînt părinţi care
o parte dintre părinţi m-au întrebat cam la ce trebuie să se gândească întrerup pe copil de la învăţătură, @ un p o st m e r ce o lo g cu a p rovizion area
In cele de mqi 'jos aş dori să arăt Mulţi părinţi au stabilit copiilor un cum pot să vină in ajutorul copiilor pentru a obţine rezolvarea ei. In fe­ folosindu-1 Ia treburi gospodăreşti
§i alte aspecte ale mim«Ii părinţilor regim zilnic, se interesează da orga­ în acest sens. Şi le-am explicat că tre­ lul acesta copilul îşi dezvoltă capaci­ sau lăsînd pe fraţii mai mioi să-l de­ Pentru localitatea Petroşani
tuf copiii lor, în mod special legate nizarea condiţiilor de lucru şi de buie să urmărească alent eum învaţă tatea de muncă, personalitatea, se în­ ranjeze ori vorbind tare în familie,
Se’ ajutorul pe «are aceştia 11 dau controlul activităţii copiilor lor. Ast­ copiii. Le-am arătat că foarte bine vaţă să lucreze independent. fără a tino seama de munca şcolaru­ 0 un p o st calcu lator principal
Copiilor Ia învăţătură; fel le asigură masa de lucru, lumina procedează mama elevului L. F. care
şl căldura, poziţia «orestă în timpul Părinţii sînt datori să creeze «o- lui; Concursul va avea loc în ziua de 15 martie
.Ca profesoară şi dirigintă m-ăm bu­ învăţăturii, nu-I împiedică să-şi facă urmăreşte ca fiul său să înţeleagă pilului şi un anumit climat familiar,- In preocupările părinţilor trebuie 19631a sediul întreprinderii comerţului cu ridicata
curat întotdeauna, aşa cum se bucu­ lecţiile chemindu-î. atunci la altă tot ce învaţă. Cum procedează etevul favorabil muncii lui. Atmosfera de pentru produse alimentare Deva strada 23 August
ră de fapt iotl educatorii, atunci cînd treabă sau făcînd gălăgie. Cum ter­ L. F. la învăţarea lecţiei î Mai in­ bună dispoziţie din familie, de opti­ să stea şi aceea de a povesti copii­ nr. 14.
am văzut că părinţii se interesează mină de învăţat la romină sau de tri citeşte în întregime lecţia, îşi, ex­ mism şţ încredere, are o mare im­ lor în mod plastio diferitele aspecte
permanent de felul cum copiii lor scris la matematică, copii nu trec ime­ trage ideile principale şi numai după portantă; întăreşte capacitatea de mun­ din fabrica în care muncesc, despre Informaţii suplimentare se pot cere la servi* \
învaţă; A te Interesa de felul cum diat la alte lecţii ci se odihnesc pu­ ce a pătruns bine despre ce este vor­ că a copilului. Dimpotrivă, o atmo­ întrecerea în muncă, despre inovaţii, ciul personal I.R.V.A. Deva, telefon nr. 334.
copilul tău învaţă şi cum se com­ ţin. după care încep Iar munca. ba, o spune cu cuvintele lui proprii. sferă mohorîtă, tristă, descurajantă, despre staţiunile de odihnă în care
portă la şcoală, a-I ajuta să obţină In timpul învăţării foloseşte notiţele, slăbeşte forţa de muncă a copilului. au fost trimişi, despre fruntaşi, des­ y .v .v .v .v M w .v .v A W M v .w .'.m v u v .m v .^
rezultate bune în munca lui, care nu In fiecare zi eînd vine de la şcoală, sahemele, hărţile, ilustraţiile, re­ Cea mai importantă condiţie morală pre metodele lor de muncă etc. Toa­
asie tocmai uşoară, « o datorie a de pildă, eleva N. S. prezintă părinţi­ petă cu regularitate Ieetiile anteri­ pentru succesul la învăţătură a copi­ te acestea lărgesc orizontul eopiilor / n aten ţ ia
fiecărui părinte. lor carnetul de şcolar în care sînt oare. lului o constituie însă exemplul de şi-i pregătesc pentru a înţelege ma­
trecute notele şi observaţiile în le­ muncă şi de cinste, de energie, punc­ teria care se predă la obiectele de G ospodăriilor miopie colective şi ie stat ii
Am auzit uneori pe site un pă­ gătură cu purtarea sa. Eleva s-a de­ Unii părinţi vrînd să-şi ajute co­ tualitate şi curaj pe care-1 dau pă­ învăţămînt. In felul acesta procedea­
rinte spunînd i „Copilul meu nu poate prins să-şi înceapă lecţiile la tirnp piii la învăţătură, greşesc profund. Ei rinţii. ză părinţii elevilor D. M„ L. F. care l O.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE \
să înveţe" „sau eu n-am ce-i face“, si să-şi pregătească fiecare temă cu nu înţeleg bine sensul noţiunii de sînt mineri în localitate.
ori, în alt caz „eu pentru asta l-am tragere de inimă, cu perseverentă şi ajutor. A ajuta pe copil să înveţe In decursul activităţii mele ca pro­ i d in h u n e d o a r a , \
dat la şcoală să vă ocupaţi dumnea­ grijă. Este adevărat că nu toti pă­ nu înseamnă nicidecum a munci Îd fesoară am putut constata multe lip­ Pentru a ajuta copiii la învăţătură,
voastră de el“ şi altele. Din experi­ rinţii pot să verifice conţinutul a- locul lui. Elevul trebuie să prezinte suri în comportarea şi situaţia la la şcoala noastră se organizează con­ i v i oferă sortim ente va ria te de m ateriale deconsfruefm Î
enţa mea de profesoară şi de di­ cestor teme dar pot aprecia dacă ele­ întotdeauna la şcoală rezultatul cins­ învăţătură a elevilor, acolo unde sultaţii şi meditaţii. Mulţi părinţi se oB *
rigintă pot să spun că elevii slabi vul şi-a scris tema «urat şi frumos, tit al muncii lui. Am întilnit cazuri părinţii se poartă acasă brutal, unde interesează îndeaproape de aceste
la învăţătură, sint slabi nu pentru dacă lucrarea a fost făcută în grabă, cînd unii părinţi, motivînd că îşi a- tatăl se tine de beţii, îşi bate copilul meditaţii şi consultaţii, urmăresc fe­ g — cherestea răşinoase şi foioasa; \
că n-ar putea să înveţe; «1 pentru cu ştersături şi pete. Părinţii pot cere jută copiii, Ie rezolvă el problemele cînd acesta primeşte note rele la în­ lul cum copiii lor frecventează şi în­
Bă ori nu muncasc suficient, ori că de matematică, le faa compunerile, văţătură. Bătaia n-a rezolvat şi nici vaţă la aceste meditaţii şi consultaţii, i — ciment şi var;¦:
nu ştiu să înveţe, ori că părinţii atunci copilului să-şi refacă tema, referatele, desenele, hărţile. Este nu rezolvă problema învăţăturii, E- ajută diriginţii în munca lor, răspund
nu se ocupă suficient de ei. De a- lesne de înţeles că ud asemenea „a- levuî are nevoie de un sprijin mo­ chemărilor acestora, participînd la l — ipsos şi ţiglă;i
ceea, de cîte ori am avut prilejul Mulţi părinţi nu îngăduie copiilor să jutor“ este dăunător pentru copil. ral, de îndrumări date la timp şi mai şedinţele cu părinţii sau la lectora­
ara arătat părinţilor că ei au un mare ales de un control sistematic şi exi­ tele pe şcoală. Păcat însă că mai sînt — cărămidă şi trestie; :i
rol în educarea copiilor. Le-am ară­ plece la şcoală cu unele lecţii neîn- Mulţi părinţi ştiu să procedeze just gent dar în aşa fel incit acesta să nu şi părinţi eare nu dau importantă
tat că este necesar să împartă cit atunci cînd îşi ajută copiii. De pil­ observe. Este cit se poate de gre­ acestor aspecte ale muncii. I; ~~ sticlă-geam pentru sere, în canti-:>
mai bine timpul copiilor, adică să le văţate sau cu ¦teme neefectuate. dă. părintele elevului N. B. îşi lasă şită atitudinea acelor părinţi, care,
organizeze viata după un regim cu Părinţii au datoria de a fine legă­ ?dăti mari şi diferite dimensiuni, precum?
ore fixe pentru masă, somn, muncă, Elevul B. G. din clasa a VII-A, unde sub pretextul că învăţătura ar fi o tura cu şcoala şi organizaţiile de
odihnă. Apoi, că trebuie să se îngri­ tineret, de a colabora împreună pen­ > şi unelte agricole a
jească de respectarea acestui regim sint dirigintă, pentru adaptare, îşi în­ treabă a şcolii şi a copilului, nu se tru a găsi cele mai eficace mijloace
pentru a areşte copii sănătoşi, pre­ care să ducă la rezultate frumoase
gătiţi pentru viată. Copiii lăsaţi să cepe lecţiile pentru a doua zi eu o îngrijesc de acest lucru. Alţi părinţi în munca instruetiv-educativă, pentru
înveţe la întâmplare, dezordonat, azi formarea viitorului cetăţean al patriei
temă de greutate mijlosie, apoi trece greşesc altfel: tio copilul numai In noastre socialiste.

la cel? mai grele ca: matematică, fi­ casă, lipsindu-1 de dreptul de a se piof. DORA HADA
Şcoala medie „J. A Komenski“
zică, gramatică, iar după aceea, pe juca. Or, se ştie că în regimul de
Deva
măsură ce oboseşte, trece Ia cele mai

uşoare.

A V V i V A W . W . V A V . W « W . V M W » W V V V W J W »W! l M fli