Page 10 - 1963-03

sas mw

W W EEEeEBîW M Candidaţt i
ai F. D. P.
MmmSt Bel Fericirea copiilor noştri
SABIN GH10ANCĂ
unăstare Nu e dorinţă mai mare pentru oamenilor. Ca urmare am fost an­ miner, şef de brigadă !a ex­
un părinte decît aceea de a-şi ve­ gajată muncitoare la fabrica de ploatarea minieră Lupeni. A fost
Slnt muncitor miner. Am În­ dea copiii fericiţi, oameni demni blănuri „Vidra" din Orăştie. Co­ propus candidat al F.D.P. pentru
drăgit de tlnăr această meserie. Am de societatea în care trăim. Stră­ lectivul de aici m-a ajutat să mă circumscripţia electorală nr. 7 o-
venit la Brad dintr-un sat din raio­ daniile şi grijile părinteşti îşi gă­ calific, m-a încurajat în momen­ raş Lupeni.
nul Cîmpeni. M-am obişnuit aici. sesc întotdeauna satisfacţia în fe­ tele cele mai grele. Copiii au avut
’Alături de .tovarăşii mei, muncesc ricirea copiilor noştri. astfel cele necesare traiului şi au TOMA PARAOAN
cu drag pentru a-mi îndeplini şi de­ învăţat bine. Cînd au terminat prim-furnalist la uzina „Vic­
păşi sarcinile de plan. Munca mi-o Sînt mamă a doi copii. Rodica şcoala medie, statul m-a ajutat din toria“ din Călan. Propus oandiclat
desfăşor cu multă plăcere. Avem este acum studentă la facultatea nou. Ambii copii au intrat la fa­ al F.D.P. în circumscripţia electo­
create condiţii tehnice ’deosebite, de medicină din Bucureşti, iar Io­ cultate avînd burse acordate de rală nr. 18 oraş Călan.
pentru a putea lucra ai spor. nel, student la institutul politeh­
nic din Timişoara. Pentru a-i creş­ stat. Sînt conştientă că votînd AVRAM PLEŞA
După o zi de muncă, acasă mă te oameni sănătoşi, folositori so­ maistru miner la exploatarea
aşteaptă familia cu cei doi băieţaşi. cietăţii nu a fost un lucru uşor, candidaţii F.D.P., votez pentru vi­ minieră Barza. Candidat al F.D.P.
Locuiesc într-un apartament în bloc, mai ales că am rămas văduvă in circumscripţia electorală co­
construit de stat în oraşul nou. A- încă pe cînd copiii erau mici. In itorul fericit al copiilor mei, pen­ munală nr. 22 Crişcior.
partamcntul este compus din două faţa greutăţilor nu am descurajai
deoarece ştim că statul nostru tru înflorirea patriei. AURELIA MORAR
asigură condiţii de muncă tuturor colectivistă la G.A.C. din co
RAVECA PINTER muna Galda de .Tos, raionul Alba
muncitoare la fabrica „Vidra" candidată F.D.P. în circumscriu
ţin electorală comunală nr. 7.
Orăştie
MARIN CIUREA
camere, bucătărie şi baie. Din cîşti- O viajă noua şi fericită zidar pe şantierul T.R.C.H.
gul pe care îl realizez mi-am cum­ Călan, Candidat In circumscripţia
electorală nr, 31 oraş Călan.
*ë&jééik$u ¦>.Y•¦••¦•. Z&Sc3Ss& părat mobilă frumoasă.

Noi blocuri de iocutnie, noi locatari. Cu doi ani in urmă, eie existau doar în proiectele arhitecţilor. Azi, Nimeni dintre ai mzi nu au putut Sărăcia, foamea şi necazurile Cum trăiesc azi ? Aşa cum
locatarii lor, mineri din Lupeni, se vor prezenta in fa|a urnelor pentru a-şi alege deputaţii in siatul popular visa măcar în trecut, la viaţa pe rn-au îndemnat să-mi părăsesc altădată nici măcar nu în­
care eu şi familia mea o trăiesc satul, părinţii şi cei şapte fraţi, drăzneam să visez. Cu ceea ce
orăşenesc. astăzi. ciştigăm, eu de la colectivă şi
cînd încă n-aveam 15 ani. Dar soţul de la gospodăria de stat,
Ş eful de brigadă Mihai Ştefan Mihtti Ştefan fi ortacii lui au a- da lui Pitula Constantin — 150 tone Gîndindu-mă la toate acestea, ală­ încotro s-o apuc ? Am pornit-o ne îndestulăm casa, ba ne mai
şezal in buchetul minerilor cel mai turi dc ceilalţi oameni ai muncii, spre Petreşti, gîndind că poate şi prisoseşte. Ne-am cumpărat
ara tare supărat. In abatajul cărbune. azi îmi voi da votul din toată ini­ voi fi angajată la fabrica de mobilă, lucruri de uz gospodă­
— Stau fain şi ei — intră în dis­ ma, pentru viitorul tot mai fericit birt ie. Dar nu m-a angajat ni­ resc şi toate cele trebuincioase,
său lucrurile nu mergeau aşa cum frumos trandafir, cules din adînctiri, pe care ni-l făurim sub înţeleaptă meni. Am început atunci să ne hrănim şi ne îmbrăcăm bi­
cuţie unul dintre vagonetarii brigăzii. conducere a partidului. bat ia toate porţile pentru a ne. Cît despre cei trei copii ai
ar fi dorit el. Cîleva capricii ale din abatajul de cărbune. Dur lot mai bine stăm noi. Avem găsi de lucru. Azi la unul din noştri, ei nu mai ştiu ce e
ttn randament mediu dc 8 tone de VICTOR PETRUŢA stăpîni, mîine la altul. Anii ti­ necazul, grija zilei de mîine.
zăcămîntului îi făcuseră pe mineri r n abatajul cameră din sectorul cărbune pe post. miner la sectorul II Musariu, Iată doar cîteva din bineface­
nereţii mele treceau fără să rile pe care familia mea le-a
să obţină randamente scăzute. Şi A III. în care lucrează brigada O altă floare, la fel de frumoa­ E. M. Brad .ştiu ce-i bucuria, ce înseamnă simţit din pîm datorită grijii
să, pentru buchetul minerilor. binele. Dar vremurile acelea, pe care partidul şi statul nos­
'bineînţeles planul de producţie ra- de mineri condusă de Laszlo Şte­ In numele de care mă leagă doar amintiri
f n întîmpinarea alegerilor de viitorului luminos tru democrat-popular o poartă
mmea nerealizal. fan, se face bilanţul muncii pe luna l rişte, s-au dus de mult pc „apa
sîmbetei". oamenilor muncii.
— Ijebuie să găsim ieşirea din februarie.
Acum muncesc în colectiva E limpede deci pentru ce
această situaţie — Ie spuse el în- — Cît credeţi că am dat în con­ din sat, la temelia căreia ală­
turi de toţi ceilalţi colectivişti

tr-o zi ortacilor. Se apropie alege­ tul angajamentului luat 1 îşi între­ deputaţi in sfaturile populare In aceste zile de început de pri­ mă străduiesc să pun zi de zi votez.
măvară, trăiesc unul dintre cele mai cîte o nouă cărămidă pentru a o
rile de députait în sfaturile popu­ bă brigadierul ortacii, după ce făcu s-a muncit cu entuziasm şi în cele­ însemnate şi fericite evenimente din face tot mai puternică, tot mai MARI A VLAD
lalte abataje de la mina Pelrila. De viola mea: votez pentru prima dată. înfloritoare. colectivistă — G.A.C. Petreşti
lare fi avem datoria să contribuim o mică socoteală.
fi noi cu o floare la buchetul pt — Vreo 500 dc tone — răspunse­ Ia vagonetar la brigadier, toţi mun­ Sînt atît de bucuroasă !... Spre perfile institutului
citorii s-au întrecut pentru sporirea
4 care-l dăruiesc minerii din Pclrila ră ei. producţiei de cărbune, pentru con­ Ştiu că întregul popor tnlirnpinS încă de cînd eram mic. do­ cu toată seriozitatea pentru a
tinua îmbunătăţire a calităţii. In lu­ alegerile cu entuziasm, cu noi suc­ ream să învăţ o meserie. După da examen la facultatea de elec­
Î acestui eveniment deosebit. Ce spu­ — Nouă sule ! — se atui glasul na februarie din abatajele minei au cese în muncă. Eu, ca elevă, mă ce am absolvit 7 clase, m-am în­ trotehnică. Vreau să devin in­
neţi... Uite eu m-am fi gîndit la brigadierului. fost extrase peste plan circa 2.500 străduiesc să-mi însuşesc mai bine scris la şcoala de ucenici de la giner. Sînt sigur că dacă mă voi
ţ ceva. Să folosim din plin craţerul. — Nu ştiţi cum stau celelalte bri­ tone de cărbune. Producţia dată în materialul predat la şcoală, îmbinînd uzina „Victoria" Călan. Mie ca prezenta la examene bine pre­
t Pentru aceasta e bine să-l apropiem găzi din sector ? întreabă un ortac. acest timp a avut un conţinut de învăţătura cu activitatea cultural- şi tuturor ucenicilor nc-au fost gătit îmi voi realiza şi această
cit mai mult de ort. cenuşă cu 1 la sută mai mic decît artistică. Acum sintem In perioada create condiţii de muncă şi de dorinţă.
— 'Am fost pe la sector şi am norma admisă, lată buchetul oferit lucrărilor scrise şi mă ’pregătesc cu viaţă minunate. Datorită spriji­
— rAm fi eu o propunere — in­ luat şi realizările lor. Brigada lui 'ele minerii din Petrila alegerilor de seriozitate, ca să (ntîmpin primul nului primit din partea cadrelor Pentru condiţiile create nouă
terveni ttn miner. Să facem schim­ Cîşlarti toan — 200 tone peste plan deputaţi. Un buchet frumos, bogat, meu vot, numai cu note bune. didactice ca şi a muncitorilor şi tinerilor, pentm viaţa nouă de
bul la faţa locului de muncă. alcătuit din flori alese. maiştrilor am reuşit să mă ca­ astăzi votez cu toată încrederea
şi un randament de 6,4 tone căr­ Cind voi introduce buletinul 'de lific în meseria de electrician. candidaţii F.D.P.
— Să ne aprovizionăm cu ma­ bune pe post; brigada lui Bartok M. CONSTANTIN vot în urnă, voi sta eu fruntea sus, Apoi, am fost repartizat să lu­
terialele necesare încă de la începu­ mîndră c& mi-am îndeplinit cu crez la secţia electrică — furna­ PAVEL NICOLAESCU
tul fulului... Iosif •— 195 tone de cărbune fi un cinste 'datoria 'de cetăţean al pa­ le. Deci prima mea dorinţă a electrician, uzina „Victoria“ Călan
triei noastre. fost înfăptuită.
Şi una cite una, propunerile an randament de 6 tone pe post; briga­ Primăvara vieţii
In viitor voi învăţa cu fi mai Simţeam însă nevoia să-mi îm­
alcătuit soluţia iefirii din impas. multă sîrgtiinţă, voi munci cu tot bogăţesc cunoştinţele de cultu­ Tatăl meu este miner. Copi­
elanul fi entuziasmul meu tineresc ră generală, să învăţ. M-am în­ lăria lui. despre care mi-a vorbit
0 dală cu aplicarea acestor măsuri In anii puterii popu lare scris la şcoala medie serală din adesea, a fost tristă, lipsită de
minerii fi-au intensificat eforturile. pentru a putea 'deveni cît mai folo­ Călan pe care am absolvit-o în bucurii. încă de la o virstă fra­
anul trecut. Acum mă pregătesc gedă a fost nevoit să-şi ciştlge
t' i*?»4(• Intre schimburi ¦s-a pornit o însu-ţ 0 In ulllraii I0 anJ( J)enlru oa„ nii Hunedoara erau 197 cinematogra­ sitoare partidului şi patriei noastre singur existenţa.
fe pe bandă îngustă şl 4 cu bandă socialiste.
fleţită întrecere. \ menii muncii de la oraşe au {ost
DIACONU RODICA'
jj De la zi la zi randamentul a toi jj construite din fondurile stalului normală, care au prezentat 41.000 elevă, Şcoala medie „Horea,
Cloşca şi Crişan“ Alba Iulia
a crescut, piuă cînd a trecut de 5 tone.) aproape 20.000 apartamente. spectacole, la care au participai

J ’de cărbune pe post. Producţia pe} o Dc la an )a an creşte nlvelul peste 2.650.000 spectatori.

$ schimb s-a dublat, ba chiar s-a in -i do trai al colectiviştilor. Prin des- o Agricultura regiunii noastre dis­

J 't>laL Mmusul fofS de plan a dispă-f chiderea de noi unităţi comerciale, pune în prezent de 687 tractoare fi­
\ rut, locul lăsîndu-l liber 'Pentru de-, prjn modernizarea şi aprovizionarea zice şi alte maşini agricole, Iar
pînă la sflrşitul anului 1963 numărul
păşiri de plan. La sfirfitul lunii fe -, !or ritmică, cooperaţia de consum a tractoarelor va creşte la 862.
bruarie brigada lui Mihai Ştefan aj des[^a lt jn mediul rural un volum

totalizat cele mai frumoase realizări) insemnat de mărfuri. Astfel, în anul Cită deosebire între copilăria

din tot sectorul l i S50 tone căr-ţ jgg2 au fost vîndute mărfuri in va- P I VALEA AMPOIULUI lui şi anii luminoşi, plin de as­
bnne peste plan, randament mediu \ piraţii şi împliniri ai copilăriei
rde peste '5 tone 'de 'cărbune pe ioare de 385.395.C00 lei.
şi adolescenţei mele. Regimul
post. Şi o dată cu acesta locul 1 în\ * In anul 1938 în mediul rural
democrat-popular, sub soarele
întrecerea pe fecior, existau doar 12 cinematografe. La StrSbătînd frumoasa Vale a Aropo- tn ultimii ani s-au construit peste 50 ţiel de consum, aprovizionate ra tin căruia am crescut, a adus oa
lului, fie cu maşina sau cu trenul, case din cărămidă. Colectiviştii Ioan bogat sortiment de mărfuri Industria­ menilor muncii, fiilor lor, cerţi
sflrşitul anului 1962 in satele regiu- întilneştl peste tot aspecte ale vie­ Hada, Iile Heius, Cornel Tuţuian şi- le şi alimentare. Lichidarea analfabe­ tudinea realizării celor mai în
ţii noi. De ia Şard şt pînă dincolo de au construit case noi. Analfabetismul tismului este o altă realizare impor­ drăzneţe visuri. Eu de mică nă
Zlatna se află sate cu oameni harnici, a rămas şi la Şard, ca de altfel în tantă. Toţi copiii de virstă şcolară sînt
buni gospodari. Deosebit de ospita­ întreaga ţară, ceva de domeniul tre­ încadraţi in invăţărainl. Pentru ei au zuiam să învăţ temeinic, să de
lieri, el povestesc a i multă mindrie cutului. Aici funcţionează o şcoală fost construite noi localuri de şcoli la rin profesoară. îmi plăcea mult
viaţa pe care o trăiesc astăzi. de 8 ani cu 12 cadre didactice, a fost Găurenf şl Poiana Ampolului, iar la profesia de educator. In trecut,
deschis dispensar medical cu doi Meteş esle tn construcţie un tocai un copil de muncitor nici nu
...Pe Octavian Brişcaş, brigadier la medici şi doi felceri... penfrip şcoala de 8 «ni. .In comună îndrăznea să gîndească la aşa
gospodăria agricolă colectivă din Şard fşi desfăşoară activitatea 18 cadre di­ ceva. Eu însă, ca de altfel toţi
l-am întflnlt la punctul de agitaţie din Multe lucruri frumoase spun cetă­ dactice. copiii patriei noastre, datorită
sat. ţenii din Şard şl despre felul cum grijii partidului şi guvernului

— Mergem la vot cu dragă inimă s-a dezvoltat gospodăria agricolă co­ Asemenea înfăptuiri se Jntflnesc în am avut condiţii dintre cele mai
— spunea colectivistul din Şard. Păi lectivă. Deşi este ttnără ea are un Ampoiţa şl în celelalte comune de bune pentm a păşi pe calea în­
şti dumneata aim trăim noi azi ? Ia fond de bază ce se apropie de un mi­ pe Valea Ampoiului.
văţăturii şi a-mi înfăptui năzuin­
stai colea să-ţi povestesc. lion lei şi un sector zootehnic puter­ Zlatna, cunosait centru minier, îţi ţele. După absolvirea şcolii am

Avem în sat lumină electrică. Cu nic. Pentru adăpostirca animalelor au oieră multe noutăţi. Prin grija parti­ intrat în învăţământ, Ia şcoala
doi ani în urmă ne-am sfătuit ai de- fost construite două grajduri, o ma­ dului şi guvernului nostru, minerilor din Ghelar. Curînd însă voi pre­
puiaţii noştri şi am hoiărit să intro­ ternitate şi multe altele. le-au fost create condiţii bune de da cunoştinţe copiilor într-o
viaţă. Aici s-au construit bloairl in-
ducem electrificarea. Am pus cu to­ Cu aceeaşi mindrie vorbesc despre sumind 93 apartamente şi un cămin şcoală nouă. Pentru că alături
ţii umărul şi înir-un timp scurt s-a realizările lor şi cetăţenii din comu­ cu 193 locuri pentru nefamilişti. In de numeroasele construcţii ridi­
aprins becul electric. Peste 400 fami­ na Meteş. In anii întunecaţi ai regi­ anii din urmă s-a construit un local cate In ultimul timp, pentm fiii
lii din satul nostru folosesc astăzi cu­ mului burghezo-moşieresc oamenii din de şcoală medie cu 16 săli de clasă, minerilor din Ghelar se va con­
rentul electric. Printre ei mă aflu şi Meteş duceau o viaţă grea. Cind apă­ a fost deschis un spital etc. La fieca­ strui, în anul acesta, şi o şcoală
eu. Mi-am cumpărat şi aparat de ra­ reau primele semne ale primăverii, re secţie aparţinind E. M. Zlatna e- cu 8 săli de clasă. In viitor in­
dio. Dar nu numai eu ci aproape 150 zeci de oameni părăseau satele în xistă sală de cultură înzestrată cu
cetăţeni. căutare de lucru. Se mai întorceau bibliotecă, aparal de radio, jocuri de tenţionez să urmez cursurile u-
acasă toamna sleiţi de puteri. şah etc...
Octavian Brişcaş, colectivistul aces­ nui institut pedagogic pentm
ta care a trecut de 40 de ani/ cu­ Acum viaţa lor este alia. Casele nu Sînt doar cileva exemple care ilus­
noaşte bine realizările din sat. Căci mai sînt învelite cu paie, iar opinci­ a-ml ridica calificarea.

Votez acum întiia oară. Pen­

satul Şard şi-a schimbat înfăţişarea le au rămas obiecte de muzeu. îna­ trează viaţa nouă pe care o trăiesc tru primăvara mereu fierbinte
în anii regimului democrat-popular. inte era un singur aparat de radio în locuitorii de pe Valea Ampoiului, a- şi generoasă a vieţii mele, a pa­
Mai cu seamă de cînd a luat fiinţă toată comuna, acum sînt peste 80. In colo unde in trecut a domnit mize­ triei dragi.
Ultimele finisări, şi secţia de votare din oraşul Simeria e gata. împo­ gospodăria colectivă viaţa oamenilor 7 sale aparţinătoare comunei Meteş, ria. Toate acestea au puiuţ li reali­
a devenit şi mal îmbelşugată. Numai au fost deschise unităţi ale coopera- zate datorită grijii partidului şi gu­ LUCIA PUPĂZA
dobită, ea primeşte azi sărbătoreşte alegătorii. vernului nostru pentru creşterea bu­ Învăţătoare la Şcoala de. 8 ani

năstării celor ce muncesc. din Ghelar

menta noi maiştrii Carol Jurj şl Cor­ ,V. ALBU

A ltădată şi acum nel Boca, zidarul Ioan Both, turnă-
toarea Florica Vînturlci.

Pe harta regiunii noastre oraşul delaten pe acţiuni Titan-Nâdrng-Că- bune. Ca urmare a dezvoltării uzi­ Tot în oraşul nou a fost construi­
nou Călan esle notat oa un puternic lan, căreia ii aparţinea uzina, era in­ nei s-a ajuns ca valoarea producţiei tă o şcoală modernă cu 8 săli de cla­
centru industrial. Şi pe bună dreptate. teresată să obţină cit mai multe pro­ globale pe anul 1962 să fie mai ma­ să, au fost deschise magazine. Loca­
Aici se află uzina „Victoria“ în sec­ fituri prin orice mijloace. Interesant re cu sută la sută fală de anul 1959. tarii vor să facă oraşul lor pe zi ce
ţiile căreia se produc tontă, semi- de arătat este faptul că in 90 de ani Acum se produce de 11 ori mai multă trece mai frumos. Din iniţiativa depu­
cocs, piese turnate etc. Harnicul co­ de proprietate capitalistă in uzină taţilor şi cu sprijinul cetăţenilor au
lectiv munceşte cu însufleţire pentru s-au investit mai puţine fonduri decît fontă faţă de anul 1948, . fost plantaţi pe strada principală
traducerea in viaţă a sarcinilor tra­ inire anii 19)8-1961. pomi ornamentali şi flori, au fost
sate de partid privind îndeplinirea O dată cu dezvoltarea uzinei au create zone verzi. Locatarii vor însă
ritmică a planului de producţie. Con­ In anii regimului democrat-popular fost create condiţii lot mai bune de ca oraşul lor să fie şi mal frumos.
diţiile noi de nmncă nu creai posibi­ uzina din Călan s-a dezvoltat mult, locuit muncitorilor, tehnicienilor şi Pentru aceasta au fost proairaţl 500
litatea desfăşurării nnri activităţi şi-a schimbat complet înfăţişarea. inginerilor din Călan. Miaiţa colo­ trandafiri şi 200 pomi ornamentali
rodnice. Dar nu inioldcauna a fost Aici s-a construit un nou furnal iar nie muncitorească s-a transformat care vor fi sădiţi o dată cu venirea
aşa. capacitatea furnalului nr. 1 s-a mă­ . intr-un oraş mare, înfloritor. Pe celă­ primăverii. Vor fi amenajate noi zone
rit. Au fost construite turnătoria do lalt mal al Streiulul s-n construit un şi spaţii verzi.
De fapt.în anii regimului burghezo- lingoliere, uzina de semicocs, termo­ oraş nou. Ce era cu citiva ani in ur­
Astăzi oricine vizitează uzina „Vic­
moşieresc? _nu se putea numi uzina. centrala, au fost modernízale ţoale mă pe locul unde se află noul oraş ? toria“ sau oraşul nou Călan rămine
plăcut impresionat. Toate acestea s-au
Era un furnal mic, de 150 m.c. şl o secţiil3 vechi. La furnale, la turnăto­ Un teren viran. Pe acest teren, con­ putut realiza dalorilă grijii partidu­
lui şi guvernului nostru pentru crea­
baracă acoperită eu soinduri unde se ria de lingotîere şl la celelalte secţii structorii au înălţat zect de blocuri rea unor condiţii btine «asiMillor
muncii din Călan;
turnau, în condiţii deosebit de grele, a fost introdusă, pe scară largă, me­ moderne sare însumează 786 aparta­
" & ,VA«M0
piese. Aproape în întregime se mun­ canizarea, muncitorii desfăşurindu-şi mente. In ele s-au mutat muncitori, ROMAN NAN URINA CSIBI
preşedintele comitetului exe­ gospodină din oraşul Simeria.
cea manual şi irite f i ore pe ai.- Şo- activitatea Ia coadtţil jlţa jseîe nţat tehnicieni şl Ingineri de la uzina gVio- cutiv »1 Sfatului copular Gura- Candidată in circumscripţia elec-

torţa" fâglanr ffimrtsi 5sî- JM -S im e ria ,