Page 2 - 1963-08
P. 2

Pag.  2                                                                                                DRUMUL  SOCIALISMULUI                                                                                                       Nr.  2675


                                                                                                                                                                •'AL  VII-LEA  C O N C U R S   ARTIS~TIC
                                                                                                                         La  bibliotecă —

                                                                                                                      activitate  rodnică,                                                                      aar
                                                                                                                          mobilizatoare

                                                                                                                     In  perioada  ce  a  trecut  de  la  În­
                                                                                                                   ceputul  anului  şi  pină  In  prezent,                     Faza  regională—
                                                                                                                    biblioteca  raională  din  Haţeg  (bi­
                                                                                                                    bliotecar  şef  tov.  Nicolae  Stoica  şi
                                                                                                                    bibliotecara   tov.  Agafia  Belea)  a
                                                                                                                    obtinuî  frumoase  rezultate  in  activi­   nsemnat  eveniment  cultura
                                                                                                                    tatea  sa  Astfel,  numărul  cititorilor
                                                                                                                    a  crescut  în  ultimul  timp,  ajungînd
                                                                                                                    la  cifra  de  1.280.  De  asemenea,  nu­  Au  trecut  două  săptămîni  dc   capacitatea   sălii).   Alălunnd   dnmri,  simboluri  ale  ospilalilă-
                                                                                                                    mărul  volumelor  Împrumutate  este   cînd  scenele  lăcaşelor  de  cultu­  aceste  cifre,  vom  vedea  că  nu­  ţii  şi  bogăţiei  satului  nou,  colec­
                                                                                                                    mai  mare  cu  ]0.858  fală  de  aceeaşi   ră  din  Simeria,  Deva,  Cugir  şi   mărul  artiştilor  amatori  nu  nu­  tivizat.  Foi mafiile  corale,  ca  cele
                                                                                                   G R ! U   O IN   perioada  a  anului  trecut.      Brad  au  găzduit,  primitoare,  pe   mai  că  a  egalat,  dar  chiar  a  în­  ale  fabricii  ..Sebeşul"  din  Sebeş,
                                                                                                 NOUA  RECOL­        La  oblinereo  acestor  frumoase  rea­  cei  mai  buni  artişti  amatori  din   trecut   numărul   spectatorilor.   clubului  C.F.R.  din  Simeria.  că­
                                                                                                 TA.                lizări  nu  contribuit  tn  mare  măsură   raioanele  Iha,  Sebeş,  Brad  şi  din   Cită  strădanie,  cită  dăruire  pen­  minelor  culturale  din  Dohra,  Po­
                                                                                                                    acţiunile  de  popularizare  a  cărţilor   oraşele  regionale  Deva  şi  Hune­  tru  artă.  pentru  educaţia  mase­  iana,  caselor  dc   cultură   din
                                                                                                                    organizate  de  colectivul  bibliotecii,   doara,  promovaţi  pentru   faza   lor !  F.  vorba  aici  dc  o  reflec­  Sebeş  şi  Brad,  în  a  căror  reper­
                                                                                                                    dintre  care  amintim  cele  15  recenzii,   regională  a  celui  de-al   VI I-lea   tare  veridică,  pregnantă  a  fap­  torii  primează  cîntecul  de  masă,
                                                                                                                    crle  7  seri  literare,  11  expoziţii  de   concurs.  Spectacolele  prezenta­  tului  că  astăzi  masele  fac  artă   au  impresionat  prin  interpreta­
                                                                                                                    cărţi  precum  şi  alte  acţiuni  asemă­  te  cu  acest  prilej  au  constituit   pentru  mase.        re,  prin  puterea  dc  convingere.
                                                                                                                    nătoare  care  s-au  bucurat  de  o  lar­  adevărate  evenimente  culturale   La  cele  patru  spectacole  dale   Grupul  dc  dansatori  dc  ta  clu­
                                                                                                                    gă  participare  a  oamenilor  muncii.  în  viaţa  localităţilor  gazdă  şi  a   în  centrele  fazei   regionale  dc   bul  sindicatelor  din  Deva.  Cinic-
                                                                                                                      Printre  cititorii  fruntaşi  al  acestei   artiştilor  amatori.  Peste  tot  să­  artiştii  amatori  din  întreprin­  rasii  din  $ugag,   taratul  dc  la
                                                                                                                    biblioteci  se  află  şi  muncitorul  cefe­  lile  dc  spectacole  au  devenit  nc-   deri,  gospodării  colective  şi  coo­  f  C.S.  Hunedoara,  dansatorii  din
                                                                                                                    rist  Victor  Slancn,  care  a  citit  de   încăpăloarc,   îalîl ivirile   dintre   perative  meşteşugăreşti,  au  par­  Singătin  şa.,  au  slîrnit  admira­
                                                                                                                    Ia  începutul  anului  un  impresionant   spectatori  şi  artişti  mareînd  mo­  ticipat  peste  2 500  dc  oameni  ai   ţie  în  sală,  ropote  de  aplauze.
                                                                                                                    număr  de  cărţi:  03  I          mente  de  neuitat,  emoţionante.  muncii.                             Brigăzile  artistice  dc  a^îiatie
                                                                                                                      la  fel.  o  pasională  cititoare  s-a   Faza  regională  a  acestui  con­  încerc  să  reconstitui  impresia   se  impun  tot  mai  mult  îndeo­
                                                                                                                    dovedit  a  fi  şi  Iov.  Maria  Go|ia.  pen­
                                                                                                                                                      curs  are  un  specific  pe  care  sta­  lăsată  de   lulnicarele  din  Bul-   sebi  prin  contribuţia  pe  caro  o
                                                                                                                    sionară,  care  a  Împrumutat  In  acest   tisticienii  îl  surprind  în   cifre,   zcşii.  Coborite  din  Munţii  Apu­  aduc  la  îndeplinirea  sarcinilor
                                                                                                                    an  26  volume  şi  care  esle  evidenţia­  sec,  pe  coloane:  la  cutare  în­  seni.  ele  au  adus  pe  scena  du­  reieşite   din   documentele  de
                                                                                                                    tă  şi  ca  responsabilă  a  bibliotecii   trecere  au  participat  atîţia  ar­  hului  din  Simeria  un  repertoriu   partid  şi  dc  slat.  Oglinzi  ale  vie­
                                                                                                                    de  rasă  şi  a  cercului  de  citit  de  pe   tişti  amatori  şi  atîţia  spectatori.   dc  o  autentică  valoare  artistică.   ţii  colectivelor  din  caic  provin,
                                                                                                                    slrada  8  Mai.                   Dar  comparaţi  aceste  cifre  şi  o   Melodioasele  semnale  dc  tulnic,   brigăzile  artistice  dc  agitaţie  ale
                                                                                                                      Demn  de  semnalat  este.  de  aseme­
                                                                                                                                                      să  vă  convingeţi  cîte  noi  semni­  tradiţionale,  s-au  imnlcii!  cu  cele   sindicatelor  T.R C H.  Deva.  E M.
                                                                                                                    nea.  faptul  că  an  fost  înfiinţate  în
                                                                                                                                                                                         contemporane,  la  fel  de  frumoa­
            Se  urgsnfrm  pregătirea spatiilor  de însilozare!                                                      tolal  22  cercuri  de  citit  in   întreg   ficaţii  poartă,  cit  de  edificatoa­  se,  izvorîtc  din  sentimentele  şi   Teliuc,  colectiviştilor  din  Bră*
                                                                                                                                                      re  sînt  pentru  dezvoltarea  cul­
                                                                                                                                                                                                                           nişca.  cooperatorilor  de  la  coo­
                                                                                                                    oraşul,  care  reunesc  peste  350  de  ci­
                                                                                                                    titori.                           turii  noastre  dc  masă  La  Sime­  demnitatea  unei  vieţi  noi.  minu­  perativa   „Solidaritatea"   din
              Pentru  a  asigura  animalelor  pe   amplasate  în  locuri   unde   apa   lucru  a  permis  şi  instalarea  unei       NlCU  SBUCUEA    ria,  de  pildă,  au  venit  aproape   nate.  La  Prad,  dansatorii  dc  la   Deva  şa  au  arătat  în  cîntec  şi
            timpul  iernii  o  hrana  îndestulă­  freatică  se  află  la  mare   adîn-   linii  dccovil  cu  ajutorul  căreia          coresponlenl   600  de  artişti  amatori  din  raio­  I C S.  Hunedoara  au  adus  in  sce­  vers  că  astăzi  se  munceşte  şi  se
            toare  şi  de  bună  calitate,  gosp j-   cime  şi  pe  cit  posibil  in  raza  de   se  poate  face  alimentarea  direc­                 nul  Brad,  iar  In  spectacolul  pre­  nă  un  dans  cu  temă,  în  care  un   trăieşte  în  chip  nou.  Prin  cuvin­
            dăriilc  agricole  colective  tliu  ra­  activitate  a  grajdurilor.  tă  a  animalelor.   De  asemenea,                                  zentat  de  ci  au  participat  500   grup  dc  muncitori  este   primit   te  simple,  izvorîtc  din   inimă,
            ionul  Orăştic  şi-au  planificat  sâ   Astfel,  la  Blandiana,  ca  urmare   folosirea  furajelor  este  mult  mai   Tabără de studiu    de  oameni  ai  muncii  (alît  este  înlr-o  gospodărie   colectivă  cu  artiştii  amatori  au  adus  plini  de
            însilozeze  in  acest  an  peste  35 000   a  creşterii  efectivului  de  animale   raţională,  economicoasă  şi  fereş­  pentru profesori                                                                     recunoştinţă  mulţumiri  partidu­
            tone  de  diferite  furaje.  Deşi  este   şi  deci  şi  a  cantităţilor  de  furaje   te  restul  furajelor  de  aerul  care                                                                                   lui  pentru  viaţa  nouă,  îmbelşu­
            prevăzut  ca acţiunea de  însilozarc   ce  urmează  a  fi  însilozate,  s-a   ar  pricinui  alterarea  nutreţurilor   de geografie                                                                             gată,  creată  maselor.
            a  furajelor  să  înceapă  abia   la   trecut  la  amenajarea  a  încă  două   însilozate.                                                            De  trei  luni...  nici  un  film!                         Dacă  ar  fi  să  vorbim  despre
            jumătatea  lunii   august,   totuşi   gropi  cimentate.  Dc  asemenea,  la   Vorbind  despre  silozurile  turn   Zilele  trecute,   în  Orăştic  sa                                                            toii  care  au  trecut  pină   acum
            unele  gospodării  ca  cele  din  Bc-   Tărtăria  spaţiul  de  însilozare  se   trebuie  spus  că  acestea  prezintă   deschis  o  tabără  de  studiu  pen­  In  anul  ce  n  trecui,  cot «Menii  co­  Situaţia  se  petrece  asemănător  şi   prin  emoţiile  întrecerii  în  cadrul
            rîu,  Aurel  Vlaicu,  Cugir,  Pricaz,   măreşte  cu  încă  250  tone  iar  la   avantaje  şi  mai  mari.  Astfel,  pe   tru  profesori   de  geografie.   La   munei  Slrnrţjan,   raionul   Sebeş,   in  comuna  Rîu  Alb,  raionul  Haţeg.   fazei  regionale,  şi  în  primul  plan
            Vinerea  şi  altele  au  însilozat  deja   $ibot  au  fost  deja  terminate  alte   lingă  faptul  că  presarea  furaje­  această  tabără,  cu  o  durată  de   aveau  posibilitatea  s.1  vizioneze  filme   Caravana  cinematografică  nu  a  po­
            peste  400  tone  furaje  timpurii  ca   trei  gropi,  numărul  lor  fiind  în   lor  şi  eliminarea  completă  a  ae­  14  zile,  participă  peste  40  cadre   cu  destulă  regularitate,  deoarece  ca­  posit  nici  atei  de  mai  mult  timp.  am  plasa  pe  soliştii  vocali  a  că­
            porumb  din  răntură,  costrci, paie   prezent  de  12.              rului  se  face  prin  însăşi  greuta­  didactice  de  specialitatea  amin­  ravana   cinemalo.   ______________       Comitetele  pentru   ror  repertorii  s-nu  îmbunătăţit,
            de  orz,  fin  recoltat  de  pe  mar-                                tea  acestora,  scoaterea  furajelor   tită,  din  întreaga  ţară.   o r a li   ii   vizita  a-   -----------------------  -    -  -   cultură  şi  artă  din  rindurile  de  faţă  ar  fi  mult  mai
            ginea  şoselelor,  căilor  ferate  şi   Asemenea  lucrări  se  execută  şi   în  vederea  alimentării  se   face   In  prima  săptămînă,  aici  vor   rlosca.  In acest  an   NOTA          raioanele   Sebeş   multe.  Se  poate  însă  aprecia  că
            a  drumurilor  de  hotar  şi   alte   în  alte  gospodării  agricole   co­  prin  cădere,  ceea  ce  elimină  o   fi  audiate  conferinţe  şî  expuneri   Îns3,  caravana  a-               şi  Haţeg  vor  trebui   formaţiile  prezente  la  faza  re­
            resturi  vegetale.                 lective  din  raion.  Toate  acestea   mare  parte  din  forţa  de  munră.  de  specialitate,  iar  în  cca  dc-a   mînlilă se pare că a   •■   ■  ■   — -    pe  v i i lor   să  al­
              In   vederea  unei  conservări   vor  permite  colectiviştilor  să  în-   Bineînţeles  că  deocamdată  r«s’_-   doua  se  vor  organiza   excursii   uitai  drumul  spre                  cătuiască  mai  judi­  gională  a  celui  de-al  VIMea  con­
                                               silozeze  cantităţi  însemnate
                                                                            de
            bune  a  furajelor,  peste  tot  s-au   furaje  in  vederea  hrănirii  anima­  fel  de  silozuri  trebuie  să  se  con­  cu  caracter  ştiinţific  în  diferite   Strungari.  Astfel,  au  trecut  mai  bine   cios  ilinerarinl  caravanelor  cinema­  curs  sînt  mai  bine  pregătite  de-
            luat  măsuri  pentru  ca  spaţiile  de                               struiască  numai  acolo  unde  suit   localităţi   ;i   întreprinderi   in­  de  trei  luni  do  cind  oamenii  mun­  tografice  şl.  ceea  ce  este  foarte  im­  cit  la  concursurile  anterioare
            însilozarc  să  fie  pregătite   din   lelor  pe  timpul  iernii  şi  astfel  să   posibilităţi.  Acum  însă,  este  ne­  dustriale  din  regiune.   Cadrele   cii  de  aici  au  vizionat  ultimul  film   portant.  să  controleze  în  cc  măsură   *   ‘    ,   ERNEST  USKAR
            timp.  Gropile  comune  şi  silozu­  poată  spori  continuu  producţia   cesar  să  se  continue  acţiunea  de   didactice  vor  avea   prilejul  să   şi  de  cînd  aşteapl.T  să  aducă  cara­  ilinerariile  stabilite  sini  respectate.
            rile  folosite  in  anul  trecut  au  fost   de  carne,  lapte,  lină  ele.  pregătire  a  spaţiilor  de  însilozare   cunoască  pe  teren   minunatele   vana  altul   Aştept,Mile  acestora  se
            curăţate  şi  stropite  cu  lapte  de   In  general  colectiviştii  din  ra­  în  mod  operativ,  cu  cheltuieli  cît   realizări  ale  regimului  dcmocrat-   dovedesc  însă  a  fi  zadarnice  deoa­
            var.  iar  paralel  cu  aceasta  s-au   ionul  Orăştic  sau  orientat  spre   mai  puţine  pentru  ca  depozita­  popular  în  regiunea  noastră,  pre­  rece  zilele  trec  una  după  alta  fără.,   A    IE N   B   A
            început  lucrările  pentru  amenaja­  amenajarea  de  gropi  comune  sim­                              cum  şi  caracteristicile  geografi­  film.
            rea  unor  noi  spaţii  de  însilozare   ple  sau  cimentate.  Fără  îndoială   rea  furajelor  să  se  facă  în  tim­  ce,  antropologice  şi  geologice.                                                     tnuşhi  —  cinematograful  „Grădi­
            în  raport  cu  necesităţile  fiecărei   că  acestea  sînt  mai  economicoase   pul  optim  şi  în  bune  condiţiuni.  Pro!,  GEORGE  HUZOIU                VIRG1L  BARnU               (R a d io -            na  de  varaa 7  SIM ERIA;   Vio­
            gospodării  în  parte.  In  această   dar  timpul  lor  de  folosire,   în               I.  MANEA                    corespondent                            corespondent                                     lentă   in   piaţă  —  cinemato­
            direcţie  se  ţine  seama  de  con­  special  al  gropilor  comune,  este                                                                                                              2  AUGUST  1963         graful   „1.  Piniilie" t   PETRO­
            diţiile  şi  posibilităţile  locale  dar   oarecum  limitat.  De  aceea,  con­                                                                                                   Programul  1:  5,07  Cinlcce;  5,20   ŞANI ;  Virsta  dragostei  —  cinema­
                                               siderăm  că  este  necesar  ca  acolo                                                                                                       Emisiunea  penlru  sate;  5,30  Viată   tograful  „Al  Sabia"  ;  Lanterna  cu
            si  de  experienţa  bună  cîştigată                                     n  comună  se  ridică  o  nouă  şcoată
            în  decursul  anilor  de  către  gos­  unde  sînt  posibilităţi  să  se  con­                                                                                                  nouă,  cîntec  nou;  6,45  Valsuri  in­  amintiri  —  cinematograful  „7  No­
                                                                                                                                                                                           terpretate  de  fanfară;  7,10  Prelu­
            podăriile  mai  vechi,  Astfel,   se   struiască  silozuri  turn  sau  îngro­                                                                                                                                  iembrie" 7  'ALBA  IULIA  :  Drumul
            construiesc  silozuri  turn,  semiîn-   pate şi compartimentate.  Acestea   Era  prin  luna  lin  mărţişor.  Alunei,   tăţenii  care  s-au  evidenţiat  în  mod   ciuim)   Mi-amivtesc  r.ă  nu   avram   dii,  antracte  şi  dansuri  din  ope­  spre  chei  —  cinematograful  „Vic­
            gropate,  la  suprafaţă,  îngropate   prezintă  mari  avantaje  atit   în   in  comuna  Micrcmca  a  luat.  fiinţă  un   deosebit  in  acţiunea  dc  ridicarea  sco­  cărfi  fi  eram  obligaţi  sâ  învăţăm  lec­  rele;  7,30  Sfatul   medicului;  8,00   toria" ;  Poveste  despre  o  fată  —
            cu   compartimente    precum  şi   ceea  ce  priveşte  conservarea  fu­  comitet  tic  ini[iativă  care  sâ  se  ocupe   lii  se  numără  lonn  Schcau.   Petre   ţiile  unul  de  la  altul.  Dc  cele  mal   Sumarul  presei  centrale;  8,08  Mu­  cinematograful  „23  August"  ;  Fii
            gropi  comune.                     rajelor,  folosirea  lor   raţională,   dc  construirea  localului  şcolii  de  S   Presecan,  Gbeorghe  Loinnăşan,  Marin   multe  ari  invăfălorii  ne  bateau   Inii   zică  uşoară  interpretată  la  diferi­  fericită   Ani   —  cinematograful
                                                                                                                                                                                           te  instrumente;  9,3t  Melodii  popu­
                                                                                 ani.  lonn  Schcau,  Rot  Simion,  Nico-
              Asemenea  spaţii  de  însilozare   timpul  de  folosinţă,  cit  şi   din   luc  Hun ea  fi  ceilal(i  membri  ai  comi­  Morar.  Rozinn  Cimpcan,  Botesch  Eli-   pare  bine  că  acum  se  clădeşte  o  fcoa­  lare;  10,23  Muzică  de  estradă;  11,34   „Grădina  'de  vară* ;  SEBEŞ;  T i­
                                                                                                                    saheta.
            care  să  asigure  depozitarea  can­  punct  de  vedere  ' al   cheltuirii   tetului  de  inifiativâ,  au  stabilii  ca  lu­  Mult  <i-au  dorit  wiercurenii  o  şcoa­  lă  nouă.  Pe  mine  părinţii  nit  an  avut   Dansuri  din  opere;  12,00  Muzică   nereţea  lui  Maiacovski  —  cinema­
                                                                                                                                                                                                                            tograful  „Progresul";  Cetatea  din
             tităţilor  de  furaje  prevăzute  se   forţei  de  muncă.  La  gospodăria   crurile  la  şcoala  dc  S  ani,  cure  sc  va               cu  r.e  să  mă  dea  la  şcoală  mai  de­  populară  din  Oltenia;  12,30   Mu­
            construiesc  la  G A C.  din  Aurel   din  Orăşlie  de  pildă,  s-au  con­  ridica  fi rin  contribuţie  voluntară,  sâ   lă  nouă.  Necesitatea  aceasta  imperi­  parte.  deşi  niî-a  plăcut  să  învăţ.  Aici.   zică  uşoară  interpretată  de  forma­  Huramzamin   —   cinematograful
            Vlaicu,  Blandiana,  Tărtăria  şi  în   struit  numai  silozuri  îngropate   înceapă  in  luna  aprilie.  S-au  procu­  oasă  ne-o  arată  fi  crefterca  număru­  în  comuna  noastră,  copiii  vor  avea   ţii  vocale  si  instrumentale,*  14,00   „M.  Sadoveanu*  ;  Milionul  —  ci­
            alte  părţi  ale  raionului.  De  men­  şi  compartimentate  în  capacitate   rat  materialele  necesare,  s-au  confec­  lui  elevilor.  In  I93S  aici  erau  doar   posibilitatea  să  înve(e  şi  aceasta  este   Concert  de  prînz?  15,45  Solişti  sl   nematograful  „Grădina  de  vară"  ;
             ţionat  că  toate  aceste  spaţii  sînt  totală  de  800  tone  furaje.  Acest                         cifiva  zeci  de  elevi,  iar  tn  anul  şcolar   bine".                                                0RĂST1E:   Idiotul  —  cinemato­
                                                                                 ţionat  12.000  bucali  cărămidă,  au  fast   1902—1963  numărul  elevilor  care  an                       formalii  artistice  de  amatori  —  în   graful  „V.  Roaită"  ,*  Cazacii  —  ci­
                                                                                 mobilizate  şi  satele  din  jur  la  trans­  frecventai  cursurile  a  fost  de  400.  In   .  Acum  SO  dc  mit  la   Miercurea   program  muzică  populară;   16,15   nematograful  „Flacăra'  ;  Van  Gogh
                                                                                 portul  balastului.  Locuitorii  comunei   anul  fcotar  1903—1964  numărul  ele­  exista  un  singur  învăţător  si   cîtiva   Vorbeşte  Moscova;  17,30  In  slujba   —  cinematograful  „Grădina   de
                                                                                 Miercurea,  mobilizaţi  de  organele  lo­                            copii  care  învăţau  intr-un   făgâdăn   patriei;  18,00  Solişti   de   muzică   vară" ;  HAŢEG ;  Inelele  gloriei  —
                 Productivitate  ridicată  pe  şantierele                        cale,  de  deputali  fi  cadrele  didactice   vilor  se  va  ridica  la  603  prin  infiin-   verde.  Astăzi,  a  luat  fiinţă  n  şcoală   uşoară;  18,40  Cîntă  orchestra  de   cinematograful  „Popular" ;  BRAD ;
                                                                                                                    tar eu  a  incă  trei  clase  a  V lll-a.
                                                                                                                                                      medie  unde  învaţă  sute  de  copii,  avind
                         de  construcţii  industriale                            au  pornit  cu  entuziasm  la   ridicarea   Inh-una  din  zile  am  întâlnit  la  şan­  cadre  didactice  bine  pregătite  fi  ma­  muzică  populară,  „Lazăr  Cernes-   Petre  cel  isteţ  —  cinematograful
                                                                                 noului  local  al  şcolii  de  S  ani.  S-a
                                                                                                                                                                                            cu“  din  Caransebeş;  19.45  Cinlă
                                                                                                                                                                                                                            „Steaua  roşiem  ;  LONEA  ;  Pămîn-
                                                                                 trasat  conturul  viitoarei  clădiri,  s-au   tierul  şcolii  dc  3  ani  pe  ţăranul  co­  terial  didactic  fi  pedagogic  corespun­  formaţia  de  muzică  uşoară  «ondu-   iul   îngerilor  —  cinematograful
               Constructorii  de  pe  şantierul   vitate  cu  15  la  sută  mai   marc   supat  gropile  de  lunda(ie,  apoi   s-a   lectivul  Vasile  Rarbn.  iu  vîrslă  de  31   zător.  Peste  puţin  timp  va  fi  termi­  s*  de  Horia  Ropcea;  20,15  Cîntă   „Minerul"  ;  TEIU St  Misterul  ce­
            nr.  1  al  I.CS.  Hunedoara  des­  decît  cca  planificată.  Realizări   turnat  I undat ia  de  beton.  Anul  acesta   ani.  Am  intrat  cu  el  in  vorbă  fi  ne-a   nată  fi  construcţia  noului  local  al  şco­  corul  Uzinelor   „Vistoria"  Călan;   lor  doi  domni  ,,N“  —  cinemalogra-
             făşoară  o  susţinută   activitate   deosebite  au  obţinut  în  această   se  vor  termina  lucrările  de  roşu  fi   relatat  o  scrie  de  amănunte  despre   lii  dc  3  ani.  Peste  doi  ani  pe  porţile   2030  Noapte  bună  copii:  „Rtul  ti­  graful  „V.  Roaită";  ZLATNA:  Că­
             pentru  a  preda  obiectivele   in­                                  acoperirea  fcnlii.  urniind  ca  in  anul   felul  cum  a  învălat  cu  am  in  urmă.   şcolii  medii  de  11  ani  va  ic fi  prima   nereţii*';  20.40  Muzică  cerută  de   zută  din   lună  —  cinematograful
             dustriale  încredinţate  înainte  de   direcţie  brigăzile  conduse  dc  co­  viitor  să  fie  dată  in  folosinţă.  La  con­  Cu  voce  dumoalii.  băi rinul  a  început   promofie  dc  absolvenţi  aî  şcolii  medii.  ascultători;  21  15  Jurnalul  satelor;   „Muncitorul";  IL lA ;  Mirajul  —
             termen.  Ca  urmare  a  bunei  fo­  muniştii  Lupu  Nicolae,  Mitrana   struirea  şcolii  acordă  sprijin  şi  comu­  să-şi  depene  amintirile.  „Cind   am   Acum,  la  Miercurea  au  început  să   22,25  Muzică  de  dans.  cinematograful  „GA.  Doja";  APOL­
             losiri  a  timpului  de  lucru  şi  a   Marin,  Laszlo  Francisc  şi  alţii.  nele Poiana, Jitia, Apoldul dc  Jos, Apol-   mers  sâ  învăţ  carte  n-aveam   local   prindă  viafă  visele  celor  care  cu  ade­  Programul  II:  10,10  Melodii  popu­  DUL DE SUS;  Start către necunoscut
             utilajelor,  în  luna  iunie  pe  acest         TRAIAN  STELIAN      dul  de  Sus,  Lndcrş,  Girbova.  care  au   pentru  fcoală.  Lecţiile  le  ţineam  la   vărat  iubesc  ftiinfa  de  carte.  lare  din  ţări  socialiste;  11,00  Arii   cinematograful  .,23  August"  ;  VUL­
             şantier  s-a  realizat  o  producti­               corespondent      alocat  suma  de  120.000  Ici.  Printre  ce­  un  făgâdăn  verde  (localul  unei  cir-  GEORGE  CIORANU  rlin  opereta   Muzică  uşoară;  13.02   C A N ;  Cursa  de  100  hm  —  cine­
                                                                                                                                                                                                        „Culegătorii  de  ste­
                                                                                                                                                                                                                                                    vară"  :
                                                                                                                                                                                                                            matograful  „Grărtina  de
                                                                                                                                                                                            le";
                                                                                                                                                                                                 11,30
                                                                                                                                   \ PeiTITE                                                Din   folclorul   popoarelor;  14,35   CĂLAN ;  Gardianul  —  cinemato­
                                                                                                                                                                                                                            graful  „Grădina  de  vară" :  STRE1-
                                                                                                                                                                                            Muzică  uşoară;  16,30  Melodii  popu­
                                                                                                                                                                                                                            SINGEORGIU :  A  fost  chemată  şi
                                                                                                                                                                                                              de
                                                                                                                                                                                                                   estradă;
                                                                                                                                                                                            lare,-  17.00  Muzică
                                                                                                                                                                                                                            clasa  U-a  —  cinematograful  „Gră­
                                                                                                                                                                                            18,30  Cfnlece  si  jocuri;  19,00  Mu­
                                                                                                                                                                                            zică  populară;  19,30  Teatru  la  mi­
                                                                                                                                                                                            crofon  „Vreau  să  fiu  nevasta  ta";   dina  de  vară".
                                                                                                                                                                                            21,15  Muzică  de  dans;  22.00  Con­  rBuUtin
              O  dstâ  cu  Încheierea  procesului  dc   raionul  Alba  să  fie  recrutaţi  cei  mai   cunoştinţe  în  cadrul  şcolii  să-şl  or­  Pentru  ridicarea  calificării  cadre­  colectiviştilor.  S-a  dat  indicaţia,  ca
             colectivizare,   agriculturii   din   ţara   buni  colectivişti,  oameni  recomandali   ganizeze  mai  bine  munca,  să  aplice   lor  de  conducere  din  G.A.C.  6-a  cău­  ele  să  6e  tină  cu  regularitate   să   cert  de  muzică  popular.1,-  22.30  Mo­
             noastrA  i  s-au  deschis  largi  perspec­  de  către  organizaţiile  de  bază   din   o  scrie  de  reguli  agrotehnice,  să  exe­  tat  să  se  popularizeze  si  extindă  me­  dezbată  cele  mai  importante  proble­  ment  poetic:  Victor  Eftimlu;  24.00   mete&f'olflqie
             tive  de  dezvoltare.  Aceasta  impune   cadrul  G A C.,  tovarăşi  cu  largi  pers­  cute  la  timpul  optim  lucrările  agri­  todele  bune  folosite  de  unele  consilii   me  pe  care  le  ridică  activitatea  din   Muzică  de  dans.
             Insa   luarea   celor   mai   cores­  pective  de  creştere.  Pină  în  prezent   cole.  să  obţină  producţii  sporite  la   de  conducere,  preşedinţi  şi  briga­  gospodărie.  In  majoritatea  gospodă­         PENTRU  24  O RE
             punzătoare   măsuri   care   6ă  ducă   dc  la  cele  22  gospodării  colective  din   hectar.         dieri.  La  indicaţia  Comitetului raional   riilor  colective  datorită  atenţiei  ce  se   C in e m a   Vremea  se  menţine  nestabilă,  cu
             la   Întărirea  continuă  economică  şi   raionul  Alba  au  fost  şcolarizaţi  20  Aplicînd  cele  Învăţate  la  cursuri.  de  partid  s-a  organizat  sprijinirea  de  acordă  adunărilor  generale,  acestea   cerul  noros  după-amiază,  dnd  vor
             organizatorică  a  gospodăriilor  agri­                                                                                                   au  devenit  un  minunat  mijloc  de  îm­   2  AUGUST  1963          II  condiţii  pentru  producerea  aver­
             cole  colective.  O  deosebită  impor­                                                                                                    bunătăţire  a  muncii  consiliului   de   DEVA  .  Salul  via(ă  —  cinemato­  selor  dc  ploaie  insolite  de  des­
             tanţă  are  in  această  direcţie  şi  pro­                                                               f i                            conducere,  de  educare  a  colectivişti-   graful  „Patria"  ;  Stolul  captiv  —   cărcări  electrice.  Vintul  va  sulla
             movarea  in  conducerea  gospodăriilor   m o ţ ii                                                                                         lor,  de  ridicare  a  gradului  de  con­  cinematograf ul  „F.  Sirbu"   Cen­  moderat  cu  Intensificări  lempora-
             agricole  colective  a  celor  mai  har­                     cu                                                                          ştiinţă.  Esle  un  lucru  ilustrat  de  alt­  trul  înaintaş  a  murit  in  zori  —   re  din  sud-est  şl  sud.  Temperatura,
             nici  şi  pricepuţi  colectivişti,  oameni                                                                                                fel  de  nivelul  si  competenta  cu  care   cinematograful  .,Grădina  de  vară";   ziua  va  fi  cuprinsă  Intre  25  şi  31
             capabili  să  conducă  au  succes  trebu­                           ECONOMICO DRGĂNimORIClw                                              ei  discută  problemele  gospodăriei,  de   HUNEDOARA  ;   Cercomuşhi  —   grade  iar  noaptea  intre  10  şl  16
             rile  din  gospodărie,  să  rezolve  cele                                                                                                 răspunderea  ce  o  manifestă  fată  de   cinematograful  „Victoria"  ;  Ccreo-  grade.
             mai  complexe  probleme  pe  care  le                                                                                                     propunerile  ce  le  faa  penlru  Îmbună­
             ridică  munca.  Tocmai  de  aceea,  co­  preşedinţi.  41  contabili.  84  brigadieri   brigadierii  zootehnici  din  G.A.C.  Te­  către  preşedinţii  unor  G.A.C.  ou  ex­  tăţirea  muncii  de  viitor.
                                               de  cîmp  şi  19  brigadieri  zootehnici.  iuş,  Galda  de  Jos  şi  Alba  Iulia  au
             mitetul  executiv  al  sfatului  popular                                                               perienţă  mai  îndelungată,  a  preşedin­  Nu  peste  tot  tnsă  cadrele  de  con­
             raional,  Ia  indicaţia  dată  de  comi­  Cele  invălatc  la  cursurile  scolii  dc   obţinui  rezultate  bune  in  creşterea   ţilor  mai  noi  aleşi  Astfel  tov.  Mihai   ducere  din  G A.C  s-au  ridicai  la  ni­
             tetul  raional  de  partid  a  dat  o  deo­  G  si  10  luni  au  constituit  o  bază  pre­  animalelor  şi  sporirea  productivităţii   Dobîrtă,  preşedintele  G A C.  din  Os­  velul  sarcinilor.  Deşi  au  fost  şcola­  ÎNTREPRINDEREA  DE  producţie  INDUSTRIALA
             sebită  atenţie  creşterii  cadrelor  de   ţioasă  penlru  munca  de  viitor.  Pre­  acestora.         iei,  a  fost  de  mii   multe   ori   la   rizaţi,  brigadierii  Simion  Breazu  de  la
             conducere  a  gospodăriilor  agricole   şedinţii,  brigadierii  si  contabilii  care   Toate  acestea  au  făcut  să  sporeas­  G.A.C.  Bcnic,  unde  a  ajulal  consi­  G.A.C.  Mihalţ  şi  lacob  Abrudean  dc   $1  PRESTAŢII  DEVA
             colective.                        au  absolvit  această  şcoală  au  dat   că  veniturile  gospodăriei,  a  tuturor   liul  .ie  conducere  si  pe  prcscdlnle  tn   la  G.A.C.  Vintu  de  Jos,  nu  au  făcut
                                               dovadă  de  mai  multă  pricepere  in                                munoa  sa.  La  fel  au  procedat  şi  iov.
               Datorită  preocupării  organizaţiilor                              colectiviştilor.                                                     faţă  sarcinilor  $i  ca  urmare,  aduna­    strada  Horia  nr.  II,  telefon  2145
                                                conducerea  treburilor  din  gospodă­                               Gligor  Timiş,  preşedintele  G.A  C  din
             de  partid,  în  conducerea  gospodării­                              Si  în  prezent  noi  acordăm  aceeaşi                              rea  generală  a  colectiviştilor  a  ho-
             lor  au  fost  promovaţi  cei  mai  buni   rie,  de  iniţiativă.  Ca  urmare  şi   a   alentie  şcolarizării  cadrelor  de  con­  Teiuş  şî  Ciban   Mihai,  preşedintele   tărtt  schimbarea  lor  Prea  puţin  do­  .4  i\  G  A  J E   H    A :
             colectivişti,  oadre  cu  perspectivă.  A-   sprijinului  primit  din  partea  ingine­  ducere  a  G.A.C.  Astfel  la  cele  două   G A  C.  dîn  Alba  Iulia,  care  au  dat   vedesc  că  aplică  cele  învăţate   la
             ceasts  însă  nu  a  rezolvat  totul.  Făp­  rilor  in  multe  gospodării  s-au  apli­  cursuri  partiolpă  acum  doi  preşedinţi   un  real  sprijin  consiliilor  de  condu­  cursuri  si  preşedinţii  loan  Jieărcanu   penlru  sectoarele  din Valea  Mureşului ţi  Valea  Jiului
             tui  că  tn  fata  cadrelor  de  conducere   cat  cele  mai  avansate  metode  agro­  de  G.A.C.  şi  17  brigadieri  si  contabili,   cere  ale  G.A.C.  din  Streml  si  Vinlul   de  la  G A.C.  Vintul  de  Jos  si  Ion  Ha-
             e  G.A.C.  se  ridică  zilnic  noi  proble­  zootehnice,  s-a  Îmbunătăţit  organiza­  încă  de  pe  acum  unii  cursanţi  cum   de  Jos.  legan  de  la  G.A.C.  Oarda.  Acest  lucru   —  Ingineri  meeanien
             me  de  organizare  a  muncii,  de  apli­  rea  muncii  în  brigăzi  si  echipe.  Con­  sînt  tov.  Ioan  Piesa,  Ileana  Picoş,   Din  iniţiativa  G  A.C  Cistei  între   este  dovedit  si  de  slabele  rezultate
             carea  celor  mai  avansate  metode   siliile  de  conducere  ale  G.A.C.  din   Pavel   Mustaţă,   Francisc  Taraas  st   gospodăriile  colective  din  raion  a  por­  obţinute  dc  cele  două  gospodării  în   —  Ingineri  consIriii'ţSî
             agrotehnice,  de  evidentă  contabilă  şl   Teiuş,  Gailda.   Cistei  si  altele  şi-au   alţii  dovedesc  preocupare  pentru  în­  nit  o  vie  întrecere  pentru  obţinerea   diferitele  sectoare  de  activitate.
              multe  altele,  s-a  impus  ca  o  necesi­  tmbunâtălit  mult  stilul  si  metodele   suşirea  de  cunoştinţe  cît  mai  temei­  de  cit  mai  bune  rezultate  în  întări­  Comitetul  executiv  al  Sfatului  popu­  —  Lcononiist
              tate  calificarea  lor.  Prin  grija  Consi-   de  lucru.  In  acelaşi  timp.  gospodăriile   nice.    rea  si  dezvoltarea  lor.  întrecerea  s-a   lar  raional  Alba  sub  permanenta  în­
              IlU'Iul  agricol  regional,   pe   lingă   au  obţinui  producţii  sporite  de  ce­  La  îmbogăţirea  cunoştinţelor   ca­  dovedit  rodnică.  In  acelaşi  timp  ca   drumare  a  Comitetului   raional   de   —  Tehnician  1  construcţii
              şcoala  agricolă  din  oraşul  Alba  Iulia   reale  la  hectar.     drelor  de  conducere  din  G.A.C  au   a  constituit  sl  un  valoros  6Chimb  de   partid  va  acorda  şi  în  viitor  o  aten­
              au  luat  fiinţă  două  cursuri,  unul  cu   Si  în  munca  brigadierilor  s-au  În­  contribuit  în  mare  măsură  şi  cursu­  experienţă.  Cu  prilejul  analizării  pri­  ţie  sporită  ridieării  continue  a  cali­  —  Tehnician  I  mecanici
              o  durată  de  6  luni  unde  sînt  şcola­  registrat  salturi  calitative.  De  pildă   rile  agrozootehnice.  Preşedinţii   Si   mei  perioade  de  întrecere  ce  a  avut   ficării  cadrelor  de  conducere  a  G.A.C.,
              rizaţi  preşedinţii  si  brigadierii   si   brigadieri  de  oîmp  cum  6Înl  Aurel   brigadierii  au  participat  cu  regulari­  loc  la  G.A.C.  Telus.  6-a  organizat  st   penlru  a  asigura  astfel  creşterea  st   Informaţii  defailafe  pentru  angajare  se  primesc
                                                                                                                                                  cu
                                                                                                                     un  larg  6chimb  de  experienţă
                                                                                                                                                       întărirea  ,  ermanentă  a  acestor  unilăli.
              unul  de  10  luni  unde  sînt  şcolarizaţi   T  izăr.  de  la  G.A.C.  Teiuş,  Irimie  Dra-   tate  la  cursurile  învălSmintulul  agro­  consiliile  de  conducere.  GRIGORE  MURE$AN
              contabilii  din  gospodăriile  agricole   nomir,  de  la  G A.C  Alba  Iulia,  lacob   zootehnic,   unde  au  căpătat   cuno­  In  atenţia  noastră  a  stnt  în  această   preşedintele  Comitetului   zilnic  la  sediul  întreprinderii  la  serviciul  adminis­
              din  inlreaga  regiune.  Noi  am  avut   Dobîrtă,  de  la  G.A.C.  Cistei,  au  reu­  ştinţe  noi  pe  care  apoi  le-au  aplicat   directiv  şl  felul  oum  slnt  pregătite  sl   executiv  al  Sfatului  popular   trativ  personal.
              tn  vedere  ca  la  aceste  cursuri  din  şit  datorită  ridicării  nivelului  lor  de  cu  bune  rezultate;  se  desfăşoară  adunările  generale  ale  raional  Alba
   1   2   3   4   5   6   7