Page 7 - 1963-08

Mr. 2674
MDMDl' SOCUlISHIflOI Pag. i

Veşti din tran sp o rtu ri P rin

Trenuri cu tonaj sporit
0
Remorcarea trenurilor cu to­ ţie pleacă zilnic trenuri cu to­ Rele râtul — aceşti munţi de o Retezatul, cu al său piesa} sobru fi acest amfiteatru, înlîlnim sumedenie 0
naj sporit şi reducerea consumu­ naj sporit. frumuseţe maiestuoasă, se află acolo impunător, atrage an do rvs tot mai de tauri şi Incuri alpine înşirate pe 0
lui de combustibili sînt preocu­ De la începutul anului şi pînă unde lanţul Carpaţilor Meridionali mulţi drumeţi care ii străbat poteci­ sub Slăvciul — lacurile Pin. Ama., 0
pări principale ale mecanicilor în prezent mecanicii de locomo­ face un cot larg înspre sud, indrep- le. văile, admirind frumuseţea cir­ Viorica fi IToricu. Undeva mai. sus, 0
0
de locomotivă de la depoul tivă din Petroşani au remorcat tindu-sc spre Dunăre. curilor şi lacurilor alpine, culmile pitulat între blocuri enorme dr gra­ 0
C.F.R. Petroşani. Deşi au de 1.603 trenuri cu tonaj sporit. Cetatea de piatră, axând aproape uvîntale cutie cer. In Retezat se \n- nit, în decorul ‘1 untului Poiţii şi al 0
străbătut secţii grele ale circu­ Tonajul transportat în plus se SăO kilometri pair aii, este dominată tilncsc frumuseţi montane nccgalate Judelui se află gingaşul Tău /Igfl- 0
laţiei, la cererea lor, din sta­ ridică la 224.000 tone. dc silueta semeaţă a virfulue Rete­ nicăieri in ţară. ţat.
zat. Ea include peste 20 de alte vîr- „Cetatea Retezatul ni9 poate fi cu- Retezatul este împodobit cu S0 de
Fier vechi pentru oţel nou (ari mai înalte de 2 '100 m> şi aproa­ ceiită mai uşor trccînd prin „poarta" asemenea lacuri. După numărul aces­
pe 40 de 2 200 m ; altitudinii medii, de la Nucşoara, de aici prin, poiana tora, el se situează pc primul loc in
Deseori, după orele de servi­ 388.000 kg fier vechi. pe care nu le atinge nici unul din ce­ Clinic, uimind poteca ce şerpuieş­ Car păţi.
ciu, lucrătorii secţiei L 5 Pe­ In acţiunile de colectare a lelalte masive din Carpaţi. te pe malul sting al pir ud ui Nuc­ Unul dintre cele mai frumoase
troşani efectuează munci patrio­ fierului vechi s-au evidenţiat lu­ E nona setea sălbatică n munţilor a şoara printre păduri de fag ţi brad, masive din Retezat este Pclcnga. al
tice pentru colectarea şi încăr­ crătorii din districtele L Pe­ înflăcărat fantezia populară. I.egeu- spre cabana Pietrele. Vrând pe va­ cănit vii f cu cci 2. vj ui, săi _ se
carea fierului vechi în vagoane troşani, Baniţa, precum şi ccî dele spun eă prin acesle lacuri au. lea Rtiniţnara, după un diurn grea numără printre ade mai înalte din
ce uiTTiează a fi trimis Hune­ trăit cindva uriaşi ni un singur nclti ajungi în Sima Retezatului, ţi de Cur păţi. Dc aici. dc la inălţhnea
doarei. Astfel, de la începutul drn sectorul „clădiri" care au in frunte. Ciad mergeau, hune un ins aici, peste blocuri mari din granit, norilor, privsica cuprinde larg zări­
acestui an şi pînă în prezent, ei prestat cele mai multe ore dc picior in Rnuna şi altul pa Pfl(‘aga, pe sar fu! lăturalnic, teşit, al Rete­ le. piscuri şi văi în sclipiri multi­
au predat I.C.M.-ului peste muncă patriotică. apoi păţeau dincolo de custura, toc­ zul ui ui. Truda drumeţului este răs­ colore. lacuri tăcute ţi piraie repezi,
mai pe Gruniul. Chiti se luau la plătită din plin. De la o mâlţhne dc cărări ce se pierd iu negura f fi du­
Exemplul şoferilor de la autobază harţă aruncau cu pietre unul in al­ 2.-tS > m se desfăşoară priveliştea mi- rilor. iar în depărtare sale. şi oraşe
tul. împrăştiind peste tot stinci fi în care oamenii îşi clădesc o viaţă
Trasportul materialului lemnos mare că cele cîteva maşini ale bolovani. Intr-o hirjno.nu, intui din­
de la pădure pînă la depozitul 7 F. nu mai puteau face faţă. ş t tre ciclopi, slind cu plugul culcat pe D e la un c a o ă t nouă. 0
0
final al I.F. Put se face pe un Atunci s-a apelat la autobaza 0 brazdă. jos pe rîmb la llateg, s-a In partea de sud-vâst a Referatu­ 0
drum de o rară frumuseţe. Dar I.R.T.A. din Petroşani. Conduce­ p supărat pe. vecinul sun fi. 'uimi cu­ la a ltu l al ţării lui, către izvoaielc dc vest ale Jiu ­ 0
pe cit este de frumos, pe atît rea autobazei a repartizat aici f ţitul dc la plug, l-a annuiut in el . lui. culmile îşi micşorează ină/ţinfde, 0
este de greu. Curbe şi denive­ doi şoferi cu experienţă : Vasile j să-l răpună Numai că rrlăhi't i-a fără a-şi jiierda insă frumuseţea.. Aici 0
0
lări pronunţate de teren te în- Bucşan şt Kdlo Blazim. ) ferit fi fierul de In ţd.uy, a izbi1 in muiată a rezervaţiei ştiinţifice din
lîmpînă la tot pasul. 4 căciula muntelui, rete-Au.7-o .pe dală. se află aşn-numila zonă calcaroaiă,
Abia sosiţi la noul loc de mun­ Retezat Taunle, Ge/nenile ţi Negru 0
De curîod harnicii tăietori au că, cei doi şoferi şi-au şi mani­ $ * De atunci ţi pînă-n zilele noastre, reflectă in apele lor culmile ţi ve­ din care fac parte creasta Piule-
Ţnv. Voinici Ştefan, inovator de la U.R.U.M. Petroşani a conceput fi coborît în vale foarte multe lem­ festat nemulţumirea asupra fe­ 0 shune povestea, a rămas muntele getaţia din ju r; se înalţă iu depăr­ Plcaşn, Virful Albele, Piatra! Iorgo­
dat m folosinţă un dispozilor pentru încheiat tuburi de aerai. ne. Grămada a ajuns aşa de lului în care se făcea transpor­ 9 fără moţ ţi cu numele (>t potriva tare vii facile Zănoaga şi Şesele, vanului şi Căldarea Scor.oţii, Con/i-
tul. / chipului său : Retezata... Rueura, P el ca ga, Păpuşa şi Virful guraţia stincilcr urmează o linie. deo­
— De ce nu se folosesc re­ 0 0 Desigur ac(iunca fantastică. I imagi­ Mtue sebită da cea intilnită pînă acum
Străhăthul Custura Retezatului te
îmbunătăţirea activităţii biroului morcile ? — i-au întrebat et pe i vestii ilar populare, este explicaţia a/unge in Poarta Rncuiu, străjuită doabă rară şi neasemuită, a maniilor
nară. a acestor uriaşi. eroi ai po­
Aici sălăşuieşte floarea ilc;: colţ, po­
ceilalţi.
— Cine arc curaj pe un ase­ t t naivă a unm fenomene de neînţe­ de virful Rueura fi virful Judele, noştri, ocrotită de lege. Da altfel, in i r
organizaţiei de bază™ chezăşia obţinerii menea drum ? 0 les culminară oamenilor. Pe aici nu inirns turn <le grami, pe care puţini Retezat supravieţuiesc cele mai vechi 0
0
t
— Noi. Şi chiar a doua zi nu
s-au încumetat să-l urce Dc o parte
început să transporte cu remor­ 0 S-an hăitui tn iaşii între ei. ci foiţele şi moi rare plante fi animale din: ţa­ 0
cile. t descătuşate ale naturii. In cuater­ se găseşte Tăul Şt uliului, iar da cea­ ra noastră. Pentru ocrotirea lor, I
unor importante succese Astfel stivele de lemne de foc t i nar — ultima perioadă din istoria laltă se deschide un imens amfitea­ muntele o fost decimat parc naţio­
şi buşteni din staţia Pui au în­ 0 geologică a pâini ii tul ni — acum arca tru, hotărnicit de muchea ascuţită nal, iar în codrul acestuia a fost
La gospodăria agricolă de stat din tarea părerilor tuturor membrilor bi­ precedenţi. S-a dezvoltat şeptelul, a ceput să crească văzînd cu ochii. 0 4 1 000 000 dc ani, înălţimile cele mai a Slâvciuhii. de vii furile Judele, d( limitată o rezervaţie ştiinţifică,
Cătai n activitatea organizaţiei de 'nză roului sl adoptarea măsurilor care crescut producţia de lapte pe cap de Lucrul a mers destul de bine, $ mari dm (ara noastră, printre care fi Bucura şi Teleaga. Aici eslc lacul llulădaicsc aici în voie zimbri, vultu­
RM R. 6-a îmbunătăţit mult în ulu- sînt rodul glmlirii creatoare a între­ vacă furajată, producţia de lină, s-au dar după cîteva zile, cei doi şo­ 0 munţii Retezatului, nu fost acofrerite Rueura. O mică mare alpină, stră­
ma vreme. Acest lucru se datoreşte gului birou, a tuturor membrilor de asigurat condiţii mai bune de între­ feri au fost din nou nemulţu­ 0 lucind plină dc farmec fi poezie, rii pleşuvi, cei bruni fi cei bărboşi,
in primii) riiul muncii rodnice des­ partid. Semnificativ in această privin­ ţinere a animalelor etc. miţi. ţ de puternici gheţari, care au dăi­ zăganuf, pajura, caprele negre, cerbii
făşurate de către biroul organizaţiei ţă este faptul că biroul dă o deose­ faptul că fiecărui membru al birou­ Se pierde prea mult timp 0 nuit multe zeci de mii de ani. dis- care. împreună cu alte lacuri, eslc şi căprioarele...
de bază, Birou] organizaţiei de br/.ă, bită atenţie pregătirii fiecărei adu­ lui i s-a trasat ca sarcină să se ocu­ cu încărcatul autocamionului şi 1 4 păiînd n dotă cu îndulcirea clima găzduită în cel mai complex şi mai Retezatul cu priveliştile sale si)l-
rc.cpcrlind întocmai principiul mun­ nări a organizaţiei de bază. In cursul pe cu toată răspunderea de întări­ a remorcii. Sînt pica puţini în­ i tului, Accftin au lăsat urine incon- ! grandios circ glacial din Car păţii
cii colective, a reuşit să conducă $1 lunii martie, pe baza dezbaterilor rea rîndurilor organizaţiei de bază, cărcători — au zis ei. Şi tot ei 4 de sud. Odinioară îşi eroea origina ba-lice incintă ţie cei care cutează
să îndrume activitatea curenta poli- ee-au avut Ioc, biroul a constituit nu a însemnat cituşi de pulin că au găsit şi soluţia. Le trebuia 0 testahilfi ale existentei }i activităţii. * în aceste locuri cel mai lung ghe­ să-l străbată, lată de ce el naşte in
'iră şi organizatorica în aşa fel îneît un colectiv căruia i-a încredinţat sar­ ar fi fost prejudiciat domeniul de ac­ doar cîte o remorcă în plus. De 0 lo r: circuri glaciale — cxcuva/iunî ţar din munţii noştri — Lăpuşnicnl inimile (Innncţiior bucurie, dorinţa
fie lot timpul strins legate de ce­ cina să studieze şi să întocmească tivitate dc care răspunde fiecare. unde s-o ia ? In depozit văzuse­ t cuoime in faimă de amfiteatru — puternică de a reveni in nccstc minu­
rinţele vieţii, de planul de producţie, un referat cu privire la realizarea Dimpotrivă. Munca colectivă a întărit ră cîteva remorci defecte. Jn cî­ 0 î/i care era adunată ma.sa ghefei -• ,! — cu o lungime de 0 kilometri de nate locuri.
de nevoile cullural-educalive cres- preţului de cost. referat ce apoi a răspunderea personală n fiecărui teva după-amieze le-au pus Ia 0 văi în formă de iiluc uriaş cit pe­ fluviu dr gheaţă. Plivit de pe curmă­
cimie ale colectivului de muncitori, fost supus discuitei tuturor comuniş­ membru din birou, a complctat-o. punct. Astfel .şi-au pus în prac­ 0 tură. virful Retezat are o altă înfă­ VASILE sen cu
tehnicieni şi Ingineri care lucrează tilor. Acelaşi lucru l-a făcut şi cu De activitatea de propagandă şi tică noul sistem dc lucru. Acum, 0 0 reţii drepţi, cu fundul plot : uria­ ţişare : na i mai lipseşte moţul"... Cercelălor, Institutul de Geologie
in cadrul acestei unităţi. prilejul analizei în organizaţia dc educarea politică a membrilor şi can- în timp ce maşinile veneau la i şe trepte de piatră ; lacuri glaciale j Cohnrind din Poarta Bucurii iu şl geografic al Academiei R.P.R.
Munca colectivă, sprijinul primit bază a a.ltor probleme. Biroul, pe didotilor de partid, răspunde in că­ Pui cu lemnele, muncitorii în­ f — cărora ciobanii le spun ,.ochiuri j
din partea tuturor membrilor de tinii biroului iov. Aurel Giurgiuman. cărcaţi cele două remorci de ie­ 0 0 de mare'' şi in cote cred că sînt ir I*
I T
partid, au permis biroului să stabi­ fl s-a îngrijit şi se îngrijeşte ca toii 0 scufundate pâlnie locuite, dc zincle\4
lească de fiecare dată măsurile cele membrii şi candidaţii de partid să zer vă, iar Ia înapoiere se făcea f ferm ecate; custuri — creste zimlafe.j*
mai eficiente menite să convingă şi (ic încadraţi în diferite forme ale în- doar încărcarea autocamioane­ 0
să antreneze masele de oameni ai vătă-nînlului de partid, să se organi­ lor. Timpul de încărcare a fost 0 greu de străbătut ; mnrene — gră- |
muncii la lupta pentru înfăptuirea ho. zeze o agitaţie vizuală eficace, să se redus astfel cu mai bine dc ju­ 0 mezi imense dc piatră aduse de ghe- jf
lărîrilor partidului $i guvernului. baza planului de muncă întocmit, o tină conferinţe ele. Acesle lucruri nu 0 far pe spinare...
Viata însăşi a demonstrat că tn ac­ discutat de asemenea unele probleme !c face Ksă întotdeauna singur. Tot mătate de oră la fiecare trans­ 0 I
tivitatea politică şl organizatorică stabilind luarea măsurilor necesare biroul l-a ajutat mai ales in rezolva­ port. 0 t Munţii Retezatului sînt alrălmti în ţ
nu-şi poate face loc întâmplarea sl în 6Copul îmbunătăţirii muncii. In rea unor probleme mai grele. Cu oca­ Trin noua metodă s-a ajuns la f cea mai mare /tarte din şisturi cris- ^
i
formalismul dacă biroul organi­ cursul lunii februarie, biroul a discu­ zia selecţionări propagandiştilor pcn­ 5 6 transporturi pe zi în loc de 0 latine fi granit. — mei tun, cure au t
zaţiei de bază, fiecare membru al tat In şetlinlă lărgită felul In care lru conducerea curburilor învătămîn- 4, cîte se făceau înainte. f rezistat in. faţa forţelor distrngătoa- *
acestuia este conştient de necesitatea se face difuzarea presei, în luna mar­ tulni de partid, bi-oul a analizat cu I rc nle nai m ii: ploile fi viului. .
de a acţiona conlucrînd tot timpul, tie — activitatea personalului de la răspundere propunerile făcute şi a I. CRIŞAN t
de a răspunde în egală măsură pentru cantină; in luna aprilie — reîmpros­ stabilit In colecîlv tovarăşii cărora corespondent i
toate domeniile muncii de partid, de pătarea activului fără de partid; în li s-a încredinlat această sarcină de
a cunoaşte viata, cerinţele acesteia şl luna iunie — activitatea bibliotecarei mare importantă, De asemenea, tov.
a acţiona potrivit acestor cerinţe. De etc. Aurel Giurgiuman a fost sprijinit in
aceea, biroul organizaţiei de bază de Dar a conduce activitatea organi­ organizarea agitaţiei vizuale. în des­ Carîea îehmeă tof mai Sârg răspmdifă
Ia GA.S. CSÎan a pus şl pune un zaţiei de bază nu înseamnă numai de făşurarea muncii de educaţie prin
deosebit accent pe respeolarca nea­ a elabora masuri, a le rezuma la şe­ conferinţe ele. Tov. Jlaric Marcat Prinlr-o mai slriusă rolaborarc Kuufmon şi simpozionul „Raliona-
bătută a principiului muncii colec­ dinţe. Principalul constă In a şti să este Iod iilor ai secretarului organi­ intre bibliotecile cluburilor şi cabi­ lizarea aerului comprimat in minerit"
tive, pe sădirea în conştiinţa fiecă­ organizezi munca pentru înfăptuirea zaţiei de bază In afară de faptul că netele tehnico, munca cu cartea teh­ organizat cu concursul irig. Ioan Di-
rui membru al său a răspunderii co­ hotărîrilor adoptate, de a atrage între­ îl ajută pe secretar In îndeplinirea nică a înregistrat realizări frumoase r.uloscn. Ca rezullal, interesul muie­
lective sl personale pentru îndepli­ gul birou, pe toii comuniştii la în­ sarcinilor sale, el răspunde şi de pro­ în Valea Jiului. In accsl an, la bi- rilor pentru cărţile dc specialitate a
nirea sarcinilor politice si economice deplinirea măsurilor elaborate de or­ blemele muncii organizatorice. Tn ve­ b'ioleca din Lupeni au fost organi­ crescut lot mai mult. Din cele 19.524 **' 'W f
încredinţate organizaţiei de partid, ganizaţia de bază. Dezbălînd posibi­ derea îndeplinirii acestor sarcini, el zate largi acţiuni de popularizare volume împrumutate de la biblio­
întregului colectiv de muncă al gos­ lităţile de întărire a organizaţiei de este de asemenea' sprijinit dc între­ a cărţii tehnice. Din cele 59 acţiuni teca clubului de către oamenii mun­
podăriei agricole de stat din Călen. bază prin primirea de noi membri şi gul birou. organizate, 12 sint simpozioane pe cii clin Lupeni, 1.996 sînt cărţi teh­
Nivelul la care se desfăşoară acti­ candidaţi de partid, biroul a şi Înot Muncind astfel biroul organizaţiei teme ale cărţilor dc specialitate. nice.
vitatea organizaţiei de bază depinde măsuri. Membrii biroului organizaţiei de bază P M.R. de la G A S. Câlan Dintre acestea amintim simpozionul Rezultate frumoase a obţinut In
în mare măsuţă de biroul organiza­ dc bază au primit sarcina de n se reuşeşte să cuprindă mai bine pro­ pe tema : „Gazele de mină. praful aceaslă privinţă şi biblioteca clubu­
ţiei de bază, de exigenţa ni care coor­ ocupa de creşterea şl educarea unor blemele şi să atragă pe toţi membrii, de cărbune şi măsuri pentru pre­ lui din Vulcan care, dc la începu­
donează activitatea comuniştilor, pre­ muncitori cu calităţi deosebite în c.andid-alii de partid. întregul colectiv veni rea exploziilor", care a fost or­ tul anului şi pînă tn prezent, a îm­
găteşte adunările generale, depinde producţie pentru a deveni candidaţi ta Înfăptuirea sarcinilor trasate de prumutat color 2 514 cititori poşte
de stilul de muncă şi metodele folo­ de partid. partid. ganizată cu concursul mg. Emilian 19000 volume din care. 6.000 sint Monument al naturii, Cheile Tăii incintă privirile celor caie se îndreap­
site în raporturile pe care lc are cu In acest scop s-a dat o deosebită GM C Meiuş şi o tehnicianului Tiberiu căiţi tehnic-» tă spre tabăra de vară a elevilor, aşe zatu in lunca florii (Valea Jiului).
membrii şl candidaţii do partid, cu atenlie educării tovarăşilor din acti­
organele dc conducere ale organiza­ vul fără de partid repartizlndu-Ie
ţiilor de masă, cu cadrele economice, ocestora sarcini concrete, invitîndu-l
cu masa largă a muncitorilor. De aceea să asculte conferinţe, organizînd cu
prîncîpola sarcină ce si-a propus s-o oi discuţii pe probleme politice, eco­ PRIM AVARA
realizeze biroul organizaţiei de bază nomice ele. Aceasta a dat posibili­
de la G.A.S. Colan este ridicarea ne­ tate biroului să remarce pe cei mal
încetată a simţului de răspundere al buni dintre muncitori şi să-l pregă­ Stan azi înliia oară faţă in faţă Poposind în locuinţa unei vechi parte a oraşului. La şantierele na­ dernă de cuie, sirmă şi lanţuri, o oraş. Figuri geometrice, semne con­
fiecărui tovarăş pentru îndeplinirea tească pentru a intra în mulurile cu Galaţiul pornit util de decis pe cunoştinţe, am vizitat unul din nc- vale. Autobuzul m-a purtat astfel lubrică de panouri prefabricate pen­ venţionale, colorate diferit, marchea­
sarcinilor încredinţate, pentru rezol­ candidaţilor de partid. In acelaşi dramul reconstrucţiei şi imaginea sa număratele blocuri, cu ziduri paste­ prin cartierul Budălan — considerat tru construcţii dc locuinţe, o între­ ză principalele obiective. Viitorul
varea celor mal complexe probleme timp. alţi mulţi membri de partid au proaspătă inii pare o explozie a ti­ late, cu ferestre largi şi balcoane co­ in trecut cea din urmă terasă a Ga- prindere pcnlru confecţionarea pla­ Galaţi va cuprinde mai multe cartie­
ale muncii de partid st economice. primit sorcina să so preocupe de în­ nereţii. Jl văd cum mă cheamă cu chete. Camere mari, luminoase, de­ laţ iul ui Puzderii de case fără stil. selor pescăreşti din fibre sintetice şi, re. Pentitt fiecare sint prevăzute ci­
Tov. Tudor Lozăr, secretarul organi­ tărirea rîndurilor organizaţiei de braţele lungi fi veşnic agitate ale pendinţe, încălzire centrală — ceea fără perspectivă, unele înfipte în cu u încununare a tuturor acestor nematografe, case de cultură, maga­
zaţiei de bază ce străduieşte tot tim­ bază. Nn peste multă vreme an înce­ macaralelor, îl urmăresc fură clipire ce trebuie pentru a satisface preten­ pumînt pînă la briu. atit de piper­ realizări, dineul O dc TîgUna, la zine universale, restaurante. In cen­
pul ca biroul să lucreze ca un co­ put să fie primiţi candidaţi de partid, şi făta rc$piro(ie cum işî cumpăneşte ţiile oamenilor de azi. nicite ilicit un excavatorist poate în­ marginea om ful ui, pe un imens plu­ trul noului oraş va începe iu cursul
lectiv bine închegat, să îmbine in organizaţia de bază P.M R puţind zidurile in văzduh şi cum se împli­ Dar nu numai in centru. Ţiglina. cărca una întreagă in cupa maşinii ton, se construieşte marele combinat acestui an construcţia casei dc cul­
modul cel mal just conducerea şi răs­ să-şl exercite tot mai puternic in­ neşte in fiece minut, il revăd apoi această parte a oraşului caic in tre­ sale. Aici locuiau ceferiştii, munci­ siderurgic. tură a sindicatelor. iar alături dc
punderea colectivă cu cea personală fluenţa sa, fapt care s-a răsfrînl în oglindindu-se in albia Dunării abia cut rivaliza cu fosta groapă Florcaş- torii de la fostele ateliere na:>ale ir aceasta, in următorii ani sc vor ri­
fată de înfăptuirea tuturor sarcinilor, mod pozitiv asupra activităţii econo­ slobozită de sub carapacea smălţui­ ca din Bucureşti, a început să ia în­ „F onic", hamalii din port. dica clădiri pcntiu teatrul dramatic
In munca de zi cu zl, principiul mun­ mice. In acest an rezultatele obţinute tă a ternii... făţişarea frumosului cartier bucu- Multe din aceste case nu mai sînt lută-mă din mm pc strada Repu­ fi cel muzical şi alte construcţii jo-
cii colective se realizează, înainte do — aşa cum ne-a spus tov. Kosca Co- încerc să apropii cu ghidul oraşul reşleau de azi Peste fosta mahala azi locuite Foştii locatari s-au mu­ blicii. Pe si.b luminile de neon, un cial-culhn ale.
fluviu de oameni curge neîncetat.
toate, prin dezbaterea în comun a rol, director al acestei gospodării de dc ieri dc imaginea sa dc astăzi, ma­ unde casele vechi şi şubrede păreau tat în apartamente noi, confortabile. Sînt oameni ai muncii de toate ca­ Gospodarii oraşului se gîndcsc câ.
principalelor probleme, prin confrun­ stat, sînt mult moi bune ca în anii sivă dar tiilbinător de gingaşă. Fosta îngenuncheate, zeci de blocuri îşi De altfel, o parte din acest cartier tegoriile. Sc iîndreaptă spic cinema­ in viitorul mai îndepărtat, iu jurul
Calc Domnească, artera care şerpuia ridică semeţ fruntea spre soare a şi fost demolat. iar zilele celeilalte tografe. spre trăire, spre institutele actualului stadion să construiască un
Aproape 4 000 dc apartamente sint
Poşta redacţiei ca un rin în pustiu, in lungul că- locuite încă din toamna anului tre­ părţi sini numărate. dc Uivăţâminl supei iar. spre restau­ parc dc cultură şi odihnă. Aici gălâ-
reiu se amestecau miresme dc lei,
la dispoziţie
frnii vor avea
u sală
cafea, citrice, vin şi {iţei, şi-a schim­ cut. Intîlncsc în cuprinsul acestui car­ ★ rante.. Teul ml dianialir, înfiinţat
VIRGIL BARBU — Pianul dc Sus: D. ÎONAŞCU — Pclrila : Si des­ bat complet înfăţişarea. Magazine tier nou — Tiglina l — şcoală, ci­ Dc la intrare in şantierul naval, acum şapte tini, a avut in lf)ti'2 peste de expoziţie. bibliotecă, amatorii de
Materialul trimis recent redacţiei, pre materialul dumneavoastră inti­ dc lot felul eu vitrine laigi, bogat nematograf, complexe comerciale. Nu macaralele ca nişte girafe metalice 100 000 de spccldhn i leah u l mu­ spml un velodrom, un bazin de înot
privitor la dezvoltarea localităţii In- tulat ,,Inlr-o zi la librărie" se poate* şi ispititor aţn ovizionate au înlătu­ lipsesc nici terenurile de joacă pen­ mă saluta cu plecăciuni repetate zical, cel de bă puşi, filarmonica <le acoperit, c â mici — un orăşel ol
tregalde în anii puterii populare, spune acelaşi lucru Nu e suficient rai penii a totdeauna cafenelele fi tru copii şi locurile dc rccreere pen­ Mă uit iu jur. Nimic din cele ce stal. sînt frecventate cu acelaşi in­ lor cii tot ce le hcbnic pentru a-fi
nu poale vedea lumina tiparului. A- argumentat prin date concrete In localurile dc noapte ce ‘înşiruiau fir­ tru cei vîrslmei. Alături, este pro­ cuprind cu ochii nu aparţine trecu­ teres. Via[a artistică pulsează şi în petrece copilăria in mod plăcut La
ceasto, deoarece otit referirile la plus. nu precizaţi dacă cifra dc me ţipătoare Jc-a lungul străduţe­ iectat cartierul Tiglina 11. In curind tului. Maşinile automate, podurile numeroasele cluburi ale întreprinde­ Dunăre, la piciofn! falezei, ca să fo­
viata grea din trecut a oamenilor 00.000 lei reprezintă valoarea căr­ lor tare coborau către fluviu şi iu excavatoarele vnr muşca puinîntul rulante, aparatele de sudură, maşi­ rilor, în casele de cultură. BUdin- losim expresia consacrată, să amena­
dc aici, cit şi cele privind transfor­ ţilor vindute prin librărie dc la in- interiorul cărora negustorii şi aima- pentru fundaţiile noului cartier. nile moderne de tăiat, dc copiat şi leca centrală poate oieri cile palm jeze o p jjă , un debarcader pentru
mările ce au avut loc la Ini regalele cepului anului sau valoarea volume­ (orii puneau la cale marile afaceri, de trasaj optic etc., arată marile în­ volume pentru fiecare din cci peste bărci de agrement şi lot ceea ce este
în ultimii ani sînt generale, nu con­ lor cumpărate, tn acelaşi interval hotărau preţui ile articolelor de lux Un constructor care priveşte ală­ noiri care s-au petrecut în anii noş­ 100.000 de locuitori ai oraşului, ca necesar în asemenea locuri. Brateşul
ţin date concrete semnificative, care de timp. de către lucrătorii minei aflate iacă in larg. turi dc mine spre TigTma 11, reflec­ tri. in şubredele ateliere ale lui să nu mai vorbim de bibliotecile şc'>- acest minunat tac, va intra şi cl in
planul viitoarelor transformări. Cil
tează cu un optimism bine întemeiat:
să trezească Interesul. Vorbiţi, de amintiţi în material. Socialismul a spulberat cenuşa rui­ Fernic. Dar nu numai aici. Vechiul lare, de cele ale institutelor de invn-
exemplu, despre faptul că mulţi din Aşteptăm de la dumnevoastră noi nelor şi a mistuit cocioabele, mate- „Viitorul cartier se va naşte intr-un laminor 'de tablă subţire, cu instala- ţănunt superior şi ale 'întreprinde­ priveşte budinca Girboavele. ea. va
cel ce nu ştiau carte in trecut, vin scrisori în care să ne relataţi des­ rializindu-fi pe loc neted concepţia timp pe care probabil mulţi — din (iile rudimentare, a fost înghiţit de rilor. De mai mult de zece ani Gct- fi transfni mnt 7 tulr-un al doilea
acum seară de seară ia căminul cul­ pre dragostea pcnlru cărţi a pelnlc- sa urbanistică Mărturiile acestei ope­ cei ce văd astăzi cimpul acesta aproa­ moderna uzină de astăzi, cu linii au­ laţiul este centru universitar. Insti­ pare al Galaţinlui...
Originea Galaţinlui sc pierde in
tural, dornici să ia parte la acţiu­ nilor. despre preocupările pe cure re vaste îmi răsar una cîte mut în pe gol — nici riu-l bănuiesc. Căci tomate şi semiautomate de laminare tutul politehnic (t pregătit peste / 300 negina vremurilor. Sc spune c.h'.ar
nile cuUural-cducative de aici, să-şi le au în timpul liber fa(6 ochilor: tirada Reconstrucţiei... pe şan/îercle construcţiei de locuin­ a tablei. Fostele ateliere C.F.R.. veş­ de ingineri, iar cel pedagogic sule
îmbogăţească cunoştinţele. Dar nu AUREL IlOZU — Vulcan: Despre Strada Muncii voluntare... Pasajul ţe din Galaţi, prin noile metode care de cadre didactice. eă i s-ar fi p'.s piatia fundamentală
cu sule de ani in urmă înfăţişarea
arătaţi, din păcate, ce anume acţiuni brigada complexă „G August" a apă­ Brigadierilor.... şi alături de noile tind să reducă munca la operaţii de nic innccale in fum, au devenit o
noilor cari icre construite cit şi a ce­
au loo la căminul cultural. cum rut un material in ziarul nostru nr. denumiri, toi atit de pregnantă îmi montaj, un apartament se realizea­ mare uzină mecanică, unde te lu­ •Ar lor care fiinţează deocamdată pe hir-
răspund ele dorinţelor, setei ce 2 656 din 12 iulie ac. Deoarece ar­ apare pe unul din panouri cifra ză astăzi dc patru ori mai repede crează 'după procedee tehnologice mo­ Galaţiul sc reconstruieşte din te­ tîa de calc şi in machete, arată că
cultură n localnicilor. ticolul dumneavoastră nu aduce nou­ ;.Q7.? — numărul apartamentelor con­ dcâl acum 3—4 ani. In 6 zile min­ derne, industria textilă a fost ren- melii, ‘după planuri in care utilul şi
tăţi cu privire la activitatea brigăzii in zilele noastre oraşul înfloreşte pe
Vă rugăm să reluaţi acest mate­ struite pe fosta Cale Domnească, as­ tilală şi organizată pe principiul ma­ frumosul alcătuiesc o adevărată sim­ o nouă hiatră fundamentală.
amintite, el nu a putut fi publicat. tii im un apartament”.
rial şi să-l îmbogăţiţi cu cil «mai tăzi strada Republicii. Galaţiul otit rii producţii rAtt apărut întreprin­ bioză. ’Ajutat de arhitectul Ştefan C ZLAVOG
Vă rugăm să ne mai scrieţi despre *
multe cifre şl fapte semnificative viaţa minerilor din Vulcan, despre de brutal lovit de hitlerişti întine­ Treburi m-au dus şi în cealaltă deri noi ■ fi fabrică metalurgică mo­ Bobocea, am urmărit planul noului redactor Agcrprcs
din viata nouă a localităţii. în acest activitatea lor în producţie 3Î în reşte.
fel,- el va putea fl publicat; orele libere.