Page 9 - 1963-08

In întîmpinarea Zilei minerului

Toate sectoarele
cu planul depăşit

Şi în luna Iulie minerii pclrileni au depus eforturi
sporite pentru îndeplinirea şi depăşirea angajamente­
lor. Apropierea Zilei minerului a dat întrecerii socia­
liste, care se deslăşoarâ între echipele şi brigăzile dc
mineri, un nou avînt. Aşa se face că toate sectoarele
de la E. M. Pelrila au încheiat luna iulie cu sarcinile de
plan depăşite. Din abatajele sectorului III au fost ex­
trase peste plan f.506 tone de cărbune, din sectorul II
Anul XV. Nr. 267S SÎMBATA 3 AUGUST 1963 4 pagini 20 bani 324 de tone, iar minerii din sectoarele IV şl î au trimis
la „ziuă" pesle sarcinile de plan 482 şi respectiv 114
tone. De la începutul anului din abatajele minei Pelri­
la au lost extrase peste sarcinile de plan 17.745 tone
( ^ e m u n i ş U i i n î n m i e a l u p t e i de cărbune. CAROL MUNTEAN V

corespondent

p e n t r u r e a l i z a r e u d e e e & n & m i i • Orchestra simfonică a Continuă şirul succeselor
clubului din Petroşani la în­
In transporturi, ponderea cea mal fie curăţate de zgură şi funingine. diţii a locomotivelor, respectarea cu chiderea primei stagiuni; Din sectorul V al mi­ nificat. la 2.280 tone pe
mare a cheltuielilor o reprezintă con­ Apoi, le-au vorbit despre felufl cum strlotete a indicaţiilor de conducere a • Inttlnlre la Miercurea Băl; ne» Lonea au fost extra­ post. Aceasta a făcut ca
sumul de combustibil sl lubrifiant! trebuie să manevreze locomotiva la ei, sînt surse importante care duc pag. II-a se, în primul semestru al din abatajele sectorului
care atinge peste 50 la sută din pre- demararea trenului, cum să lucreze la înregistrarea de economii de com­ 6 Buna întreţinere a utilaje­ anului 5 695 tone de sa fie extrase peste sar­
tu-l de cost. De aceea, organizaţia cu regulatorul pentru a evita patină- bustibil. Organizaţia de partid acor­ lor — rezervă de creştere a cărbune peste plan. Ho-
de partid de la depoul C.FR. Petro­ rîle. Pentru a realiza economii la dă însă aceeaşi atenţie aplicării pe productivităţii muncii; târîţi sa Intiinpinc Ziua cinile de plan 1.112 'one
şani, prin activitatea care o desfă­ combustibil este de asemenea foarte scară cit mai largă a metodei re- pag. II!-o minerului eu noi reali­ dc cărbune.
şoară acordă toată atentla muncit ce important ca un mecanic să ştie să morcăxil trenului ou tonaj sporit. Dacă zări. minerii acestui sec­ Cele mai frumoase re­
o depun muncitorii în vederea mic­ folosească forţa vie a trenului. Pe tn lunile ianuarie, februarie a.c. me­ • De pesle holarc; zultate au fost obţinute
şorării consumurilor specifice de larg, mecanicul Petru Pătroi a îm­ toda reraorcărLi trenurilor cu tonaj pag. IV-a. tor şi-au organizat mai de brigăzile de mineri
combustibil $1 lubrifiant'». Ptmă la în­ părtăşit tov. Vaslle Ardoleanu şl sporit se făcea numai clnd erau multe bine munca, au folosit
ceputul acestut an mai erau echipe I. Budulucă cum procedează el Io vagoane ce trebuiau expediate, acum din plin timpul de lucru conduse de Moise Dan-
de pe locomotive care în loo să în­ pantă sau la Intrarea în statil folo­ ea se aplică organizat întrucît. Ia In sprijinul şi capacitatea maşinilor ciu, Simion Petric, Gheor-
registreze economii la combustibil, sind forţa vie a tronului. îndrumarea organizaţiei de partid, din dotare. Aşa se face gbe Tăranu şi alţii, care
aveau pierderi. Vina de cele mai In flecare lună printre evidenţiaţii conducerea tehnică a luat în această ft’ui-naRiştiBor In luna trecută minerii din Vulcan şi-au înzecit efortu­ şi-au depăşit cu regula­
multe ori era dată pe locomotive. Or­ privinţă măsuri. In jurul acestor re­ rile pentru a intimpina cu noi succese Ziua minerului. In că şi în luna iulie pro­ ritate sarcinile de plan.
ganizaţia de partid a propus atunci zultate se desfăşoară o Intensă muncă La fabrica de aglomerare a acest timp, pc puţul central al minei au fost extrase pes­ ductivitatea muncii a
conducerii tehnice să facă unele Din experienţă de agitaţie. Acest lucru se face de minereurilor de la C. S. Hune­ te sarcinile de plan 2.458 tone de cărbune. c»*escut de la 1,964 to­ V HLOPETCHI
schimbări în componenta echipelor către agitatori în convorbirile care doara se munceşte cu mult en­ IN FOTOGRAFIE : Turla puţului central din Vulcan. ne pe post, cit era pla­ corespondent
de pe locomotive. Astfel, pe baza organizaţiilor de partid Ie organizează la şcoala personalului, tuziasm. Aglomeratoriştil * se
recomandărilor făcute de către or­ în conducerea economiei în articclelo care se publică lo ga­ străduiesc să consolideze suc­
ganizaţia de partid în echipele mai zeta de perete etc. In scurt timp, cesele obţinute în primul semes­
6labe au fost repartizat» membri si această metodă susţinută de către tru şi astfel, să-şi îndeplinească O v a lo ro a s ă in iţia tiv ă a m in e rilo r d in U ric a n i
candidaţi de partid, mecanici cu mul­ în întrecerea socialistă întîlneşti nu­ organizaţia de parlid a fost însuşită angajamentul anual. Efortul lor
tă experienţă cum sînt Aurel Marcu, mele comuniştilor Petru Rusu, Gheor- de toti mecanicii din depou. Ca re­ şi măsurile pe care Ie aplică se
Petru Pătroi. Ioan Cătutoi, Petru Ru- ghe Marcu, Petru Pătroi, Aurel Mar- zultat, de la inceputut anului şi plnă fac tot mal mult simţite. Aşa se „Să lucrăm două zile pe săptămînă
su $1 mulţi alţii care prin exemplul lor ou şl alţii care sînt în fruntea luptei acum, au fost remorcate peste 1.600 face că, pe zi ce trece, pc gra­
personal, prin munca politică ce au des- penlru realizarea de economii. In 25 trenuri cu tonaj sporit ceea ce a făcut ficul întrecerii se înscriu alte
făsurat-o In rîndul mecanicilor mal de zile dLn luna iulie mecanicul Au­ ca 224 000 tone încărcătură să zeci şi sute de tone dc minereu cu lemn economisit“
tineri, cu mal putină experienţă, au rel Marcu a obţinut o economie de ajungă mai repede la destinaţie, eco- aglomerat peste plan. In cursul
reuşit ca în prezent, fiecare locomo­ combustibil de 29 tone şi 45 kg ulei, nomisindu-se aproape 100 trase de lunii trecute plusul înregistrat W . W . V . W . W . V .
tivă să se Încadreze în consumul spe­ Petru Pătroi 23 tone combustibil şl trenuri de marfă pe distanta Petro- se ridică la peste 2.800 tone. In Ideea odată conturată a fost re­ . . . ••
cific de combustibil. Iar unele echipe 32 kg ulei, Petru Rusu 24 tone com­ şant-Simeria şi retur. fruntea întrecerii se situează de S-a născut in adincuri, intr-un ventl deşa un angajament al tutu- •"
Bă obţină însemnate economii. Acest bustibil şl 43 kg ulei ele. Munca poli­ îngrijirea atentă a parcului de lo­ data aceasta colectivul brigăzii abataj al minei Uricani. din dorin­ pede pusă in practică. Şi maistrul ror brigăzilor. care se realizează cu "•
succes. Numai in primele 6 luni de ■"
lucru a creat posibilitatea ca depoul tică permanentă desfăşurată de către comotive precum şi folosirea la în­ a IlI-a. ţa fierbinte a unui colectiv harnic din revirul unde lucrează brigada
C.F.R. Petroşani să realizeze în pri­ treaga capacitate a lor a creat posi­ dc a îndeplini exemplar sarcinile lui Muchie a început să dea bonuri aplicat» s-au economisit pc sector “•
mele 6 luni ale acestui an economii comunişti, olt şi exemplul lor mobi­ bilitatea ca planul producţiei globale trasate de Congresul al lll-lea al de economie de lemn. Intr-o zi 10 322 m c. lemn ruşinos, 254 m.c. che-
bucăţi, in următoarea 11, apoi 7,5..-
de 3.093 tone combustibil, cu care lizator au făcut ca şl ceilalţi meca­ să fie depăşit tn fiecare lună cu 1—3 Partidului Muncitoresc Romin. Mine­ După primele două săplămini, un cal­ restea ruşinoasă, 99 m.c. lenut folos *•
se pot remorca peste 735 trenuri de nic» mai tineri să se încadreze In con­ la sută, produclîvilalea muncii să Circul din Budapesta rii cxlrăgcau zi de zi cantităţi spo­ $i 25 m.c. cherestea foioasă. •"
De remarcat faptul că răpirea lem- "<•
marfă pe distanta Petroşanl-Simerla sumul specific, iar unii cum sint Ioan crească cu 3—4 Ia sută şl să se re­ rite de cărbune; consumul specific cul făcut de şeful sectorului arăta nului de mină, atunci cind se pregă-
că săptăminal se economiseşte atita
şl retur. în regiunea Hunedoara de lemn dc mină se menţinea insă
Fereucz să realizeze în aceeaşi pe­ ducă consumul specific la combusti­ lo un nivel ridicai. lemn cil e necesar pentru a se arma leşie abatajul pentru prăbuşire, se fa-
Acest succes se datoreşte în primul Brigada condusă dc minerul Mis- timp de aproape două zile. ce in depline condiţii de securitate •*
rlnd muncii politice desfăşurate în rioadă economii de 14 tone combusti­ bil In fiecare lună cu 4—5 la sută. In cadrul schimburilor culturale pc ehic Ghcnrghc a studiat mult po­ — Cu mai multă străduinţă putem a muncii. In cele 7 luni ale aces- *•
rîndul mecanicilor şl a fochlştilor. bil şi 40 kg ulei, Anghel Chlriac 17 Aceasta ne dovedeşte că la depoul care tara noastră Ie face cu ţările sibilităţile de economisire a lemnu­ lucra in fiecare săptămînă cile două tui an, nu s-a ‘înregistrat nici ttn ae- •*
Asa cum arătam la început, nu tot» tone combustibil şi 40 kg ulei, R* de locomotive din Petroşani, comu­ vecine, artişti de circ şi varietăţi 4*n lui. S-an consultat cu maiştrii, cu zile cu lemn economisit — îi spu­ cidcnl *•
mecanicii au aceeaşi experienţă în zultale frumoase n oblinut Vasile Ar- niştii depun o activitate rodnică, că R P. Ungară vor prezenta la Devi de şeful de sector, cu al(i. mineri... Fi­ nea Mischie şefului de sector.
eîmpnl tounaii. De aceştia s-au apro­ la 14 la 18 august si la Hunedoara
deleanu şi Ioan Budulucă care acum ei antrenează Întreaga masă de mun­ nă la urma au găsit soluţia. Aşa s-a născut valoroasa iniţiativă La mina Uricani s-a născut o nouă
piat comuniştii. le-«u vorbit de ne­ citori In îndeplinirea sarcinilor tra­ de Ia 21 Ia 26 august 1963, specta­ a minerilor din Uricani. La îndem­ iniţiativă: „Să luciani două zile pe
numărate ori cum se întreţine loco­ înregistrează economii la combustibil colul „Stelele Budapestei", care s-o — 'Io,;il este să găsim modalita­ nul organizaţiei de partid, după Mis­ săptămînă cu lemn econombit“. E o
motive. ce trebuie să facă înainte de şi lubrifiant». sate de partid. bucurat de un frumos succes în tara tea de a folosi dc mai mu'tc ori chie au început s-o aplice minerii iniţiativă deosebit de valoroasă, care
plecare \h ouraă, pe parcurs. îngrijirea şi păstrarea în bune con­ S. CERBU noastră şi peste hotare. lemnul — le spunea i::/r-o zi de la Maxim lacob, 7 eodorescu Slancu şi contribuie la seducerea continuă a
începutul anului Miscliie ortacilor
Do exemplu, mecanicii Vaslle Ar- Spectacolul artiştilor de circ din săi. M-am gindil că putem face a- ortacii lor, apoi întreg sectorul l. consumului de lemn de mină. De
deleanu şl Ioan Budulucă aveau obi­ R P U a fost distins cu Premiul In­ cest lucru răpind armăturile — bi­ Nor maiorul şi-a deschis un dosar aceea e bine să fie studiate condi­
ceiul să nu-şl îngrijească cu toată ternational penlru circ şi varietăţi neînţeles cu mul fă grijă — şi fă- nou. pe rare a scris cu majuscule: ţiile de aplicare a acestei iniţiative
atentla locomotivele pe care lucrau. Cu angajamentele , Oskar". „Bonuri — economie lemn*. In fie­ şi la celelalte exploatări carbonife­
cind prăbuşirea fă.ă exploziv. Se
De aceea, nlel rezultatele nu erau pe Programul cuprinde atracţii şi nu­ înţelege că economisim totodată şi care zi adaugă alte bonuri. In 6 re din Valea Jiului.
măsura poslbUitâlHor, el depăşeau din contractul colectiv îndeplinite mere care aduc inovaţii In arta cir­ martie brigada lui Maxim lacob a
exploziv. Se ridică însă o problemă: V . W . V . V . V
consumul de combustibil şl lubrifiant!. cului, fiind încadrat într-un concert trebuie să găsim soluţia ca să preîn- economisit 20 bucăţi lemn de mină :
De curind la EM. Pelrila a avirt loc consfătuirea de producţie pentru de muzică uşoară, prezentat dc cu­
Comuniştii Petru Pătrot şl Crisan Cil- analiza prevederilor din contractul colectiv pe primul semestru al anului. noscuţi» comici Boros-E6lv6s de la timpinăm surparea... tn 10 martie brigada lui Burtea Ni- PRECIZARE
gor le-au arătat că numai Îngrijind Participanţii a.t constatat cu bucurie că cele 36 obiective cuprinse in el Kamara variele din Budapesta. Bilete­ Minerii s-au arătat dc la bun în­ lă a economisit 21 bucăţi lemn... «Ţ
bine locomotiva pe care lucrează pot au fost îndeplinite întocmai. le se difuzează anticipat prin agen­ ceput entuziasmaţi dc ideea şefului Comitetul sindical a organizai pe «• In jir. 2074 din 2 august 1963, al
să obtlnfl rezultatele dorite. El le-au Depăfirea planului de producţie cu 3.7 la sulă. realizarea unei eco­ ţiile teatrale locale. Pentru oamenii lor dc brigadă. Şi împreună au pus marginea acestei iniţiative cileva ziarului nostru, explicaţia la fologra-
schimburi de experienţă la locul de f fîa din pag. I, col. 3—4, se va citi
totul la punct; montarea unor ar­
explicat că înainte de a pleca cu nomii suplimentare la preţul de cost dc 4.25 lei pe tona de cărbune, de­ muncii din regiune se vor organiza
păşirea productivităţii muncii cu 2 la sută, îmbunătăţirea in continuare a !a cerere, excursii ai preţ redus prin mături suplimentare asigură răpirea muncă pentru a generaliza experien­ *■ corect, astfel: „Brigada condusă de
locomotivele în cursă este necesar fără primejdie a lemnului dc mină ţa pozitivă. „Să lucrăm două zile pe
condiţiilor de muncă şi de trai ale mi nerilor — iată cîtcva din înfăptuirile filialele şi agenţiile O.N.T. ,.Carpati“. -■ Wass Martin de la E. M. Vulcan rea-
să se revizuiască amănunţit cutia de colectivului de aici, ca urmare a efor tului depus pentru traducerea in via­ Spectacolele vor avea loc zilnic la din abatate săptămînă cu lemn economisit1’ a de- *■ Uzează zilnic 12— 14 metri înaintări
foc, ţevile fierbătoare şi de fum să ţă a prevederilor contractului colec tiv în semestrul l. ora 20,30 iar duminica si Ia ora 16,30. W . W . V W . V W . V . W . V . V . S ■’ în piatră".

august Întreaga recolta de grîu se­
Aurel Bălan) să manifeste însă mai
ftA J IL TREIERI: Din ce cauză ? Pentru că plnă la I conducere al G.A.C (preşedinte
(de pe 200 ha)
se
cerată manual
multă răspundere, mai mult spirit
/
cmoTMU -n± afla tot pe cîmp. aşezata in clăi. La organizatoric
arie nu era transportat nici măcar
un 6nop. Răm ase în urină
întrebat care este cauza unul
Prea mu îşi respecta obligaţiile contractuale seşte si la G.A.C. din Totoi. tot dc asemenea decalaj între recoltat sl In numeroase unităţi agricole din
In unităţile cgricole disi raioanele Orăştie şi Alba secerişul păioa- Dar, în loc să recolteze cu combina pe raza comunei Sinlimbru. La transportul snopilor la arie, tov. raionul Alba, secerişul s-a termiaat,
selor se apropie de sfîrşit. La acest rezultai şi-au adus deopotrivă contri­ justaticari 250 ha cu griu cît prevedea con­ Totoi a (ost treierat griul doar de pe Aurel Ghigu. inginerul gospodăriei, iar în altele se apropie de sfîrşit.
buţia atit colectiviştii, cit şi mecanizatorii. Acum, în majoritatea gospo­ tractul a recoltat doar 130 ha. 57 ha din cele 308 ha recoltate ne-a răspuns laconic. Astfel s-au «real condiţii favorabile
dăriilor se dă o adevărată bătălie pentru urgentarea treierişului, astfel in­ Ia Ualtiu Este adevărat că şi S.M.T. Alba manual. Pentru a recupera rămîne- — N-avem suficiente atelaje. Cele pentru mobilizarea unor forte spo­
cit întreaga producţie de griu, orz, secară şi ovăz să fie înmagazinată fă­ Işi are partea sa de vină. Cea mai rea în urmă. consiliile de conducere clte le avem sînt folosite la alte rite ta treieriş.
ră pierderi mare parte de vină o poartă În6ă ele G.AC. amintite au datoria să treburi. Fruntaşe pe raion în executarea
încă de la început trebuie să
In numeroase gospodării s-au obţinut rezultate din cele mai bune la consiliul de conducere al G.A.C. mobilizeze toate forţele, pe totl co­ Argumentul adus de Interlocuto­ acestor lucrări sînt gospodăriile co-
spunem că la G.A.C. din Galtiu si­
treieriş. In altele insă, această lucrare se desfăşoară anevoios. Pentru a din Galtiu care nu a mobilizat toa­ lectiviştii. Cu justificări, ireierişul rul nostru nu corespunde realităţii. leotîve din Bucerdea, Miceştl, Vint,
tuaţia treierişului este mult rămasă
cunoaşte realizările obţinute la treieriş şi cauzele pentru care unele uni­ te forţele la recollatud griului. In grîulul nu 6e va putea executa în Gospodăria dispune de 30 de ate­ Alba. Galda şi altele.
in urmă. Colectiviştii de aici n-au
tăţi sînt rămase tn urmă cu această lucrare, redacţia ziarului nostru o or­ reuşit pînă tn seara zilei de 1 ceea ce priveşte trelerîşul, 6»tuatia timpul optim. laje. Ele nu sînt Insă folosite raţio­ Sînt însă şt gospodării colective
ganizat un raîd-anchetă in raioanele amintite. Iată citeva din constatările august a.c. nici măcar să recolteze se prezintă şi mai rău. Această lu­ nal. Este de ajuns să amintim c i tn rămase în urmă cu trelerîşul. La
făcute cu acest prilej: crare a început abia în ziua de 3Î La arie e linişte timp ce recoltau combinele, după G.A.C din Clugud, de pildă, nu s-a
grîul de pe cele 400 ha pe care Ie
au. Plnă la data amintită, din cele iulie. Rău 6e stă si cu transportul Pe aria de la marginea Vaideiului fiecare combină lucrau Ia transport treierat recolta nici măoar de pe 30
Se respectă viteza de lucru 400 ha cu grîu au fost recoltate griului la arie. Pînă la aceeaşi dată e linişte. Batoza stă pironită locului, clte 3 căruţe deşi ajungea şi una la sută din suprafaţa cultivată.
singură.
transportau
Alte căruţe
Această luorare se desfăşoară ane­
a fost transportai grîul la arie de
doar 330 ha din care 200 ha ma­ iar mecanizatorul îşi deapănă amin­ lemn de foo de la oraş sau erau fo­ voios şl la alte gospodării colective
stabilită nual. Instructorul Comitetului raio­ pe o suprafaţă de aproximativ 50 tirile. Din cînd în dnd. supărat, losite In alte scopuri, în timp ce cum sint cele din Galtiu, Cricău.
de ha. Iată doar cîteva exemple dKn
nal de partid Alba pentru comuna care 6e desprinde însă limpede că pufăie şl îşi trece mîinile prin păr. grîul strîns tn snopi pe cîmp se Cistei, Oarda, Straja etc. Folosirea
Conducerea gospodăriei agrieode nentă Ia arii. După cum ne-au In­ Sîntimbru, tov. Munteanu, explica la G.A.C. din Galtiu situalia treieri- — De ce m-o fi trimis aici con­ sailură. incompletă a capacităţii de lucru a
colective din Orăştie, avînd spriji­ format, prin respeotarea vitezei în felul următor răminerea în urmă şuiul griului nu este de natură să ducerea staţiunii, nu ştiu. Imî pierd Iată doar una din cauzele pentru batozelor şt combinelor face ca vi­
nul şl îndrumarea organizaţiei de zilnice de lucru stabilită în zdua de la seceriş. timpul de pomană care nu 6e treieră ta Vaidei. La teza de lucru la treieriş să fie sub
partid a luat din timp măsuri pen­ 5 august se va termina treîerlşul. — Secerişul griului putea fl ter­ mulţumească. Intr-adevăr, alît batoza dl şi ba- •icest neajuns se mai adaugă sl or­ nivelul posibilităţilor. Aşa se ex­
tru buna desfăşurare a lucrărilor de Munca la arie 6-a organizat bine şl minat la Galtiu dacă S.M.T. Alba O situaţie asemănătoare se gă­ tozarul stăteau de pomană la Vaidoi. ganizarea nejudicioasă a muncii, plică faptul de ce pe întregul raion
seceriş şi treieriş. Prinlr-o reparti­ la G.A C. din JeJedinli. La batoză slaba mobilizare a colectiviştilor la nu s-a treierat recolta nici de pe 60
zare judirioasă a forţelor de mun­ se lucrează în 2 schimburi, iar ate­ lucru. la sută din suprafaţa planificată. Tn
că şi prin folosirea din plin a tim­ lajele stnt mobilizate la transportul La Vaidei există condiţii ca trele- 4 zile s-a treierat recolta de pe nu­
pului prielnic pentru lucru, strân­ grîulul pe arie. rişul să fie urgentat. Consiliul de mai 1.154 ha ? 1
gerea recoltei de pe cele aproape Atit la gospodăria colectivă din
500 ha s-a termiaat de mai bine de
Orăştie cît şi la cea din Jeledintb
2 săptămîni. Si lucrările de treieriş
s-au desfăşurat bine. Preşedintele pe terenul eliberat de recoltă se Cu ocazia raidului întreprins s-a constatat că in raioanele Alba şl
gospodăriei, tov. Ioan Stricat»» şi execută arături de vară. La Orăştie. Orăştie, colectiviştii, cu sprijinul m ecantzatortlor, au secerat cerealele
Inginerul agronom se află în perma­ de pildă. 6-au arat 150 ha. dc pe aproape întreaga suprafaţă. Fi resc era insă ca în fiecare unitate
să sc Ii luat din vreme măsuri prac tlce, concrete, in vederea treierării
R oadele muncii bine organizate cerealelor In ccl mai scurt timp. Un de s-a făcut acest lucru, rezultate-
le nu au îulîrziat să se arate. La gospodăria agricolă din Pricaz s-a
In vederea stringerii Ia timp o se treieră zilnic recolta de pe terminat treieratul, iar la alte G.A.C. cum sint cele din Orăştie, Blan-
recoltei de cereale, colectiviştii din 15—20 ha. Munca se desfăşoară pe diana, Căstău. Bucerdea, Vini, Te iuş şî allelc, unde munca a lost bi-
Bucerdea, raionul Alba, s-au pregă­ brigăzi şt echipe, iar la arie lucrul nc organizată, această lucrare este într-un stadiu avansat,
tit temeinic. Datorită bunei organi­ este organizat în 2 schimburi. Unde In alte unităţi însă, datorită un ei repartizări necorespunzătoare a
zări a muncii în cadrul brigăzilor şi brigăzi, ca de pildă cele conduse iorţetor dc muncă şi a mijloacelor de transport, lucrările de treieriş sînt
echipelor, mobillzînd toate forţele de Florian Nistor şi Ion Miclea au rămase în urmă. Aşa stau lucrurile la G.A.C. din BăcăinU, Turdaş, Ro-
gospodăriei la lucru şi folosind din s» terminat transportul grîulul de raos, Vaidei, Foit, Cioara. Galtiu, Că pud, Benic, Cricău ele. unde uu s-a
plin timpul prielnic, colectiviştii au pe suprafaţa ce au avut-o reparti­ treierat recolta nici dc pe 50 la sulă din suprafaţa planificată. De aitiel,
terminat secerişul griului de pe cele zată. Paralel ai secerişul şi trelerîşul, in întreg raionul Orăştie mai trebu le treierate cerealele de pe mai mult
203 ha în numai 5 zile. coleativLşitii auachutait în întregime de 3.000 ha, Iar iu Alba dc pe apro ape 4.300 ha. Posibilităţile de care
Paralel cu recoltatul, mijloacele obligaţiile contractuale fată de stat. dispun unităţile agricole din cele do uă raioane permit ca treieratul să
de transport ale gospodăriei (40 de La fel de bine muncesc şi colec­ lic terminat in scurt timp. Pentru ac easta este necesar însă ca munca să
atelaje şi un autocamion) au fost tiviştii din Ighiu. Ei au recoltat ce­ se organizeze mai bine, astfel incit mijloacele de treierat şi timpul pri-
mobilizate Ia căratul griului la arie realele în 8 zile, griul de pe 200 ha etnic penlru lucru să poată fi îolo site din plin. In vederea intenslfică-
Astfel, cele 3 batoze au putut fl fo­ s-a transportat la arie. Iar de pe rll ritmului treieratului este bine de asemenea ca organele raionale de
losite la întreaga lor capacitate de aproape 150 ha a fost treierat. Cu partid şi de stat să organizeze Intr ajutorarea gospodăriilor agricole co-
lucru, reuşindu-se ca plnă acum să cele 2 batoze 6e lucrează din plin. lective rămase in urmă de către cele in care lucrările s-au terminat sau
se treiere griul de pe 150 ha. Func- Zilnic se treieră circa 25 tone ce­ se apropie de sfîrşit.
liorrnd din plin, cu eele 3 batoze reale. La aria de treier a colectiviştilor din Bu cerdea.