Page 5 - 1963-08

w PROLETAR] DIN TOAÎH ŢĂRILE IJNIŢI-VA f
In abataj a sosit o ilustrată

, % w . w . \ v . v . w .
Maistrul Dumitru Dranciuc a in­ incintătoare. Mă gindese ce bine ar Afa că la prinz, după ce ie fir ă f
tim at in ziua aceea la suprafaţă ; fi să avem fi noi acolo, la Teliuc. din fiit. sc aşezară toţi pc iarbă\m
avea dc pus la punct o situaţie. In­ o mare ca asta... Glumesc ! Voi cum verde, chiar lingă chiofcnl dc unde»*
tre timp a sosii fi poţta: o mulţime o duceţi? Tot în frunte f Nici cumpărară un plic. Boboc scoase stî-j»
de plicuri, ilustrate A examinai fu­ nu-mi pot închipui altfel. Uă doresc Ioni fi începu să scrie: •"
gitiv adresele Una i-a atras aten- noi succese, loan Bănuţ". Tovarâfe Bănuţ, •*
ţui : a reţinul-o mai mult, s-a uitat — Ei ? Iţi scriem toţi. toată echipa. N c-amm
din nou la adresa, apoi a băgal-o în — Cum, ei ?.«. Ce, nu stnteni în bucurat faptul că Ic simţi bine aco-\
buzunar fi a plecat in mină.
frunte ? Io, la mare. Odihna iţi face bine
Ajuns in subteran. la orizontul — Nu prea!. cînd vei veni. vei munci fi mai bine •»
ISO m. al minei Teliuc, s-a îndrep­ Să fiii că noi nu sinlem acum in •*
tat către un abataj. Se auzea din — N-avem noi cea mai mare dc- frunte. E drept că avem cea niaimm
galerie răpăitul ameninţător, ca de păfire de plan ? mare depăf ire de plan. dar la ca- %
mitralieră, al perforatorului, "frag — Ba da... dar calitatea 7 litote stăm mai rău. Dar iţi promi-m*
tare băieţii — fi-a spus ca pentru Aici puseră toţi capul în pămînt. tem că îndreptăm lucrurile pinâ lr\
sine maistrul, şi a început să urce Au în iulie 6 vagonete rebutate. Şi întorci. Să n-oi nici o grijă”. Şi sem
£ scările pe suitor. In abataj toţi lu­ asta in ciuda faptului că jefui de linseră toţi. \
Să folosim maşinile de încărcat In întâmpinarea Zilei minerului crau virtos; fi Boboc fi Nieolaiciuc, echipă, tovarăful Bănuţ, le-a spus ti a poftală Nieolaiciuc insă îl tipi i . »•
Boboc fi porni cu plicul spre tu- %
cînd a plecat la m are: „Aveţi grijă
fi Sloian, fi Arvinte, fi Uîîceanu .
— Ia oprefle puţin perforatorul, dc calitate, să n-o scăpaţi din mină!". — Stai puţin. Am făcut o promi-^f
Şi uite că au scăpat-o
la întreaga capacitate măi Boboc — i-a strigat maistrul. — Ce-o să-i răspunde(i fefului sittne. Dar ce vom face noi ca ui •"
nc ţinem dc cuvint ? la să vedem *•
Şi vino mai aproape... Şi voi toţi, că
vostru ?
Şi-au început să chibzuiascn Fic-\
în fata minerilor care lucrează la cursuri In oare cadre tehnice cu o am ceva pentru voi... Afa-i. Ce-o să-i răspundă? Fie­ care a venit cu propuneri. Să anie- -*
lucrările de investiţii stă sarcina spo­ lna»ltâ calificare le-au vorbit minerilor S-au apropiat to{i in graba. Mais­ care era frămintat de acest gind. Să najeze bine vatra abatajului, .ut pnUr\
ririi continue a vitezelor de înain­ despre organizarea muncii In brigă­ trul a scos ilustrata fi i-a intins-o nu-i răspundă, nici nu se putea gtndi selectiv, să aleagă mai bine steri-o*
tare In vederea identificării $t valori­ zile de Înaintare rapidă în vederea lui Boboc. careva. Să spună că sint in fruntea Iul. Să nu trimită nici un vagnnel*•
ficării a noi şl noi rezerve. Creşterea obţinerii unei productivităţi ridicate,
vitezei de înaintare, reducerea efortu­ prin folosirea la capacitatea maximă — Aha, e de la Bănuţ, dc la marc. întrecerii, icnr nu puteau. O să-i spu­ la zi pină nu va fi bine controlat *•
lui fizic a] minerilor care execută a maşinilor şl a timpului de lucru. la să vedem ce nc scrie.......Salutări nă adevărul fi o să-i promită că la de unul dintre ci... *„
•
aceste lucrări, au 6tat mereu In aten­ Organizarea muncii In brigăzile de la to(i. Aici e minunai ; marca e întoarcere ii va găsi in frunte. Apoi au pus plicul in cutia pof-\
ţia comitetului de partid şl a condu­ înaintare rapidă a fost şi tema unei lală fi s-au îndreptat către rasele
cerii Exploatării miniere Barza. In consfătuiri la nivelul Trustului auru­ tor. %
acest scop. in ultimul an, In frontu­ lui Brad unde şeful de echipă llie o | e l ă r i l . .Au trecut de atunci aproape două\
rile de muncă au fost introduse per­ Botar de la E. M. Roşia Montană şi-a P e n t r u
săptămini. In lot acest timp din aba
foratoare de mare productivitate, a împărtăşit experienţa acumulată î« Comisia de femei din satul Ţc fier vechi. La această frumoasă
fost generalizat perforajul umed şi conducerea unei brigăzi de înaintare bea desfăşoară o activitate boga­ acţiune s-au evidenţiat Ştefania J» lajul unde lucrează echipa minerului ■*
6-au introdus 43 de maşini de Încăr­ rapidă care a realizat in'.r-o lună 262 ta. Printre acţiunile iniţiate de Dan, Letiţia Groza, Ileana Novac,** loan Bănuţ nu s-a rebutat nici »/n."
cat. Aceasta a făcut ca unele echipe ml. înaintare înlr-o lucrare ai un această comisie se numără şi co­ Turica Zeriu. Raveca Dragoş şi vagonet de minereu .. *•
de mineri cum sini cele conduse de singur front. S-au luat, de asemenea, lectarea fierului vechi. Recent fe­
Nicolae Sturza. Dumitru Tcselaru, Ni- măsuri pentru ca In fiecare secţie meile din sat au strîns şi predat aUe‘e DOINA TIUANU < N‘ ANDBONACHE^
colae Laslău şi allU, să sporească vi­ să existe mecanici cu o calificare I.C.M.-ului cantitatea de 1.800 kg
teza de avansare. corespunzătoare care să răspundă corespondentă X v A S V . V A W V A W . W . ' . J
Cu toate că uneCe echipe au rea­ operativ şl eficace de buna funcţio­
lizat productivitatea planificată de nare a maşinilor de încărcat. Rezul­
300 mc. pe lună şi maşină, totuşi tatele obtinule In luna Iunie de cele «toc.
majoritatea maşinilor de Încărcat n-au 31 de brigăzi de Înaintare rapidă au /
fost lojosite Ja capacitatea lor nomi­ dovedii eficienta măsurilor luate: me­
nală. O demonstrează faptul că In dia de încărcare realizată pe maşină l i j i i i j ' :
lunile ianuarie şi februarie produoti- a fost Ja E. M Barza de 360 mc.
vitalea medie pe maşina de încărcat Aceasta nu Înseamnă Insă că au
a fost de 112 mc. şl respectiv 109 fost epuizate toate rezervele de creş­ A n g a ja m e n tu l a fo st d e p ă ş it
m.c. Cauzale care au făcut să nu so tere a productivităţii maşinilor de în­
realizeze 6arclna de plan stabilită au cărcai. Din totalul de 31 de maşini
fost mal cu seamă de natură orga­ aliate în funcţiune In luna Iunie doar Vt W'ttfHPHNtM&i* Mr'Ur'tV'tt' Ur'igt!^
s»
nizatorică. Faptul că majoritatea echi­ 14 au depăşit 300 mc. pe maşină şi r* Era pe la mijlocul lunii martie două schimburi Fiecare era dornic fost încredinţate echipelor coruluse Vi
pelor dotate cu maşini de încărcai au lună, iar 12 maşini au lucrat intr-un cînd in plin centrul oraftilui Sebef să-fi dovedească hărnicia in faţa de Gh. Turcţchi fi Mitiai Richler
lucrat numai in unul sau două schim­ singur schimb din cauza debitului re­ s-au bătut primii ţăntfi pentru te- celuilalt. Cind Sprînjan cu ai lui Fiecare la cîle o scară. Din prima zi
buri, a redus de la bun început pro­ dus de aer comprimat. De asemenea, rasarea noului bloc de locuinţe. A- realiza un volum mai mare dc zi­ zi ci s-au încadrat in entuziasmul y,
ductivitatea maşinilor, deoarece e-> s-au semnalat deficiente in acordarea lunci o mină de oameni irrimofi au dărie echipa lui Oprifa pornea mai general. De aceea au căutat să fo- 'jt
staţionau 8 6au 16 ore. La aceasla asistentei tehnice şi a asigurării locu­ pornit hotăriţi să dea viaţă lozincii holărîlă să-fi întreacă lovarăfii de losească cît mai bine timpul de Iu- *
s-au mal adăugat şi deficientele din rilor de muncă cu parcul necesar de de a construi mai repede, moi bine. muncă O întrecere vie, pasionantă cm. să scurteze durata de execuţie, 'li
6ectoruJ de transport, care au produs vagonete goale. Ca la orice început constructorii al cărei rod se măsura în metri ctibî Cu acela fi elan au lucrat fi insta- Vi
greutăţi echipelor de mineri In ceea Rezultatele obtinule arală că atunci au chibzuit la forţele dc care dispun de zidărie fi betoane ridicate peste latorii electrici din echipa lui An-
ce priveşlc aprovizionajea locurilor cînd se acordă ţoală atenţia folosirii fi posibilităţile ce le au de a grăbi norma zilnică. în timp cîftigat. ca gustin Rada. ca fi mozaicarii hii 'li
de muncă cu vagonete goale. Aceasta din plin a maşinilor din dotare, pro­ tv î*»ada condusă de Wass Marlîn de la E. M. Vulcan reali­ ritmul dc lucru Din propuneri fi avans faţă de cel stabilit prin grofic. Constantin Ciobănit fi ceilalţi mim- crt
ca să nu mai vorbim de staţionări)*» ductivitatea muncii creşte. Trebuie zează lunar 12-14 metri înainta ri în piatră. păreri s-a născut un angajament : fn 9-10 zile mi ridicat harnicii con­ citori. Vt
înregistrate din cauza defecţiunilor r.umai ca în locurile de muncă dotate Blocul A 1 cu 24 apartamente să structori cile un nivel de zidărie plus Vi
...A fost o întrecere
vie.
Con- *.»
tehnice ale maşinilor de încărcat de­ ou maşini de mare productivitate să în tre c e re s u s ţ i n u t ă fie construit fi dat in folosinţă in baloanele fi fîfiilc peste planfec slruclorii au muncii cu mult elan £
terminate de proasta lor Întreţinere fie create loate condiţiile pentru folo­ cinstea zilei de 23 An ansi. Era un A existat insă o perioadă cînd
NereaJizarea sarcinii planificate pe sirea ’or Ia Întreaga capacitate Dacă. In puţinele zile care ne mai prevederilor planului de pro­ angajament pe cit de îndrăzneţ, pe socotelile constructorilor s-au încur­ pentru a efectua fiecare lucrare mai î*
maşinile de încărcat a dus la jiereali- de pildă, cele 12 maşini care au lu­ despart dc Ziua minerului la ducţie. Bine se munceşte şi atil dc mobilizator Si constructo­ cat Timp de cileva zile au lipsit fi- repede, mai bine. S-a dat o luptă
zarea vitezei de înaintare şl ded la E.M. Ghelar se depun eforturi in sectorul Xf, orizontul IV, un­ rii au pornit la înfăptuirea lui cu pentru a ciftigj fiecare oră, pentru îf
o rămlnere In urmă a lucrărilor do crat Intr-un 6ingur schimb, ar fi func­ sporite pentru ca în întrecerea de se evidenţiază îndeosebi echi­ hotarirc, încă din Prima zi. fiilc prefabricate Atunci maistrul a grăbi ritmul de lucru. Şi munca f;
a fost încununată de succes. Con- s?f
investim, lucrări fată de care unii şefi ţional trei schimburi s-ar fi realizat socialistă să se obţină cele mai Dumitru Anloncseit, felul lotului
de sectoare au manifestat insufici­ fn medie aproape 450 mc. Incărcali bune rezultate O intensă acti­ pa nr. 60 condusă de minerul ...Cornel Mtinlcanu cu echipa dc Sebef al fcmtierului Alba lulia al structorii noului bloc s-au întrecut Ş;
enta preocupare. Unit maiştri cum pe maşină şi lună. vitate se observă în sectorul 2 Tema Petru. necalificaţi au începui săpăturile la T.R.C.H, nu f {-a găsit astîmpăr. A pe sine înfifi. Blocul a fost predat
sînt Benea Nicolae, de Ja orizontul Est, „Valea Caselor", unde s-au In ultimele zile. chiar şi la fundaţie. Pe măsură ce se înainta cit intervenit, a cerut, s-a deplasat, cu 20 zile mai devreme dceit îşi lua- ~
— 180 Musarlu, Canea Aurel şl Co- S. POP obţinut importante depăşiri ale uncie sectoare care au fost ră­ „fanţulm in urmă sa turnau hetoa- seră ci angajamentul, la 31 iulie. Vi
dreanu Aured de la sectorul 30-1-60 mase în urmă au început să se ncle Numai afa se putea cifliga chiar în depozit şi pină la urmă fi- La recepţie s-a constatat că lucrările &
Musarlu şl alţii, tiu s-aiu îngrijit în­ Cu o zi mai devreme înregistreze depăşiri de plan. Un timp. mimat afa angajamentul pu­ fiile au svsit Pentru constructori V*
deaproape de buna aprovizionare a tea fi înfăptuit. In citeva zile blocu­ asta nu a însemnat insă timpi morii. sînt de bună colitalc. Un angaja- ^
locurilor de muncă cu materialele ne­ Punînd în centrul activităţii zi mai devreme la toate sortimen­ asifcl de exemplu îl constituie lui i-a fost turnată fundaţia fi ele­ S-au executat alte lucrări. meni îndeplinit fi depăfit. o sa-
cesare şi cu vagonete goale, iar asis­ sale organizarea temeinică a tele. La obţinerea acestor rezul­ sectorul Vadul Dobrii, care cu vaţia. Pe măsură ce blocul se înălţă. in tisfac(ic a întregului colectiv pentru ţ)
tenta tehnică a lăsat de dorit. Mais­ muncii pe toate fazele procesului tate un aport însemnat l-a adus toate condiţiile grele de lucru, munca desfăşurată, faţă de succe­
trul Benea Nicolae de pildă a fost tehnologic şi intensificînd între­ secţia înobilări condusă de tov. are o depăşire dc 25 tone mi­ Nu s-au lăsat aşteptaţi nici zi­ urma zidarilor în bloc au intrat să sul obţinut,
găsit dormind Intr-un front de mun­ cerea socialistă între echipe şi Petru Argint. S-au evidenţiat nereu. darii. Cele două echipe a lui Petru lucreze instalatorii. Lucrările la in­
că tn Joc să se ocupe de îndrumarea brigăzi, colectivul fabricii „Vidra" brigăzile conduse de tov. Florica lOAN RADU Sprînjan fi ton Oprija au lucrat in stalaţiile de încălzire fi sanitare au V. FUR1R
şi controlul echipelor din revlruJ pe din Orăştie obţine zi de zi noi şt Munleanu, Florescu Sere, Augus- corespondent
care-] ccxnduce. importante succese. tin Micu şi altele.
La Indicaţia comitclu-lul de partid, Planul producţiei globale pe T. ELENA
conducerea exploatării şl conducerile luna iulie a fost îndeplinit cu o corespondentă
secuilor au analizat la începutul tri­
mestrului II cauzale pentru care nu ia ni si de canale
s-a realizat productivitatea planifica­ p e s e
tă pentru maşinile de Încărcat, pre­ Ştefan Gali, muncitor tirnplar la Muncind bine, constructorii şantie­
cum şl cauzele care au determinat Atelierele R.M.R. Simerla s-a întors rului nr. 1 al T.R.C.H. au terminat
râmînerea fn urmă a lucrărilor de acasă dc la serviciu fericii. Ţinea
investifii. In urma acestor analize să facă o surpriză plăcută familiei construcţia unui bloc cu 24 apar­ A 9 9 9 U Atenţia mai mare
s-a hotărî! deschiderea unor cursuri sale. tamente situat tn centrul oraşului. 15 zile pe „Cîmpul pimu
cu minerii In vederea bunel întreţi­ — Dragii mei, ne mutăm inlr-un El s-au străduit permanent ca lucra­ arăturilor de vară
neri şl manipulări a maşinilor de apartament nou — şi-a anunţai el rea să fie de bună calitate. Rezul­ Ţinând Eugen Todescu partici­ Todescu Cînd a ajuns la cantitatea te puteai descurca dacă nu apela-i
încărcat, s-au luat măsuri concrete pă penii ii pr ima oară la o campa­ La gospodăria agricolă colectivă
familia. Şl ca el au făcut Constan­ tatele s-au văzut la recepţie, unde dc 15 vagoane cu grîu treierate nu­ la bunăvoinţa tractoristului Şi, a-
de îmbunătăţire a transportului. S-a tin Jiboleanu, mecanic de locomoti­ nie de recoltat fi treierij in calitate mai de combina fi tractorul pe cest a îţi explică cu plăcere că este din Pui, raionul Haţeg, griul a
preconizat de asemenea, organizarea vă la depoul C.T.R. Simerla. Petru au obţinut calificativul foarte bine. de tractorist Debutul l-a făcut pc care-l conduce. Eugen Todescu a vorba dc realizările zilnice. Afa ajn fost recoltat de pe o suprafaţă dc
a 31 de brigăzi de Înaintare rapidă. Ostap, tehnician la Atelierele R.M R. V. MIHAILESCU la jumătatea lunii iulie tn lanurile fost felicitat dc către colcctivifti. aflat că tractoristul Eugen Todes­ 268 ha, pină fn ziua tfc 31 iulie
Cursurile organizate In secţiile Mu- corespondent dc grîu dc pc „Cîmpul piinii“ situat Se simţea fericit că încă din primele cu a ajuns să treiere fi cîtc 15000 a.c. Acest rezultat se datoreşte
sariu şl Brădişor cu echipele de mi­ şi alţii. in perimetrul gospodăriei agricole zile a reiifil să se situeze printre kg de grîu la zi, cifră care dc- muncii depuse de către mecaniza­
neri care au In dotare maşini de În­ colective din Şîbot. fruntaţii în muncă pe S.M.T. Orăf- păfefle cu mult sarcina planificată. tori ş! colectivişti. Antrenaţi
cărcat şl-au dovedit eficacitatea. In lecoBÎarea finului de pădure Nelipsitele emoţii ale începutului tie. ...feri seară, corespondentul nos­ în iureşul muncii, oamenii ur­
luna mai, media de încărcare pe ma­ au fost repede înlăturate htvăfasc După 15 zile de la începutul re­ tru ing. Dumitru Lupit ne-a comu­
şină a crescut Ja 233 m.c tată dc 196 In cadrul planului de recoltare ţilor de arbori. Cu toate acestea, doar in timpul fcolii că pentru un coltatului fi t^eierifului l-am in- nicat că după 15 zile de muncă în­ măreau zilnic recoltarea unor
m.c. în luna aprilie. a finului de pădure, brigăzii a datorita bunei organizări a mun­ tractorist lucrul cel mai important lilnit pe acest tînăr vioi. de prin cordată, bătălia recoltei dc pe „Cim- suprafeţe cit mai mari, O proble­
]ji primele două luni ale celui de al IV-a Cîlnic, din cadrul Ocolului cii, acţiune în care s-au eviden­ este să-fi cutioiscă mafina, să o în­ părţile Sebeşului, lot acolo, pe pul plinii" a luat s fir fit. Printre al­ mă insa, care se pare că a scă­
]I-lea trimestru, conducerea exploa­ silvic Miercurea, raionul Sebeş, i ţiat pădurarii Vasile Negrea, loan grijească fi să o conducă cu aten­ Cîmpul piinii“. Tractorul lui, bine tele corespondentul nu a uitat, să pat din alenţla conducerii gospo­
tării şl cadrele tehnice au desfăşu­ s-a repartizat cantitatea dc 45 Prisăcaru şi brigadierul silvic Mi- ţie Din primele boabe treierate îngrijit, mergea ca ceasul, lamele evidenţieze în mod deosebii fi pe dărie), a inginerului, csle cea a
rat o activitate susţinută de ridicare tone. Ţinîndu-se seama de faptul hai Tudose, a fost recoltată pină a strîns citeva intr-o pungă fi Ic sclipitoare ale cuţitelor de la com­ tractoristul Eugen Todescu care
a calificării profesionale a mincriloi că acest fin trebuie recoltat din în ziua dc 30 iulie a.c. cantitatea poartă ca amintire lingă volanul acum îi dă zor ta arături, dar tot arăturilor de vara, care alei sint
care urmau să alcătuiască cele 31 de plantaţii care în majoritate sînt bină tăiau de zor spicele. aici. pe „Cîmpul piinii*. loc pe mult râmase in urmă. Sc pune în­
brigăzi de înaintare rapidă, au fost tinere, această lucrare nu sc de 30 tone fin. tractorului. Dar dc atunci citc boa­ După fiecare tură Eugen îfi nota care l-a îndrăgit încă din prima sa trebarea : Nu trebuie 9ă ne gin-
organizate cursuri pentru cunoaşte­ poate executa decît cu secera, Finul recoltat a şi fost tran­ be dc grîu n-au trecut prin combi­ ceva in carnet. Erau acolo o su­ zi de tractorist. dîm oare dc pe acum şi la recol­
rea temeinică a maşinii de încărcai. pentru a se evita tăierea puie- sportat şi depozitat la I.F. Sebeş. na condusă de tractoristul Eugen medenie de cifre în care cu greu I. MANEA ta anului viitor ?

In raionul llia zată fapt ce a dus la o serioa­
- H I să rămînere în urmă.
Şi asemenea exemple se pol
Treisrişul păioaselor este rămas în urmă da încă multe. Ca urmare, pînă
in scara zilei dc 30 iulie
in
1 k ■ ş • G.A.C. dc pc raza raionului
Cutrcierînd satele raionului tea gospodăriilor colective sc necesar de colectivişti care să llia s-a treierat recolta de grîu
llia întîlncşti la tot pasul sute treieră păioasele. deservească batozele etc. dc pc numai 53 la sută din
-■ ■ w:- *’ t fii. de colectivişti caic strîng ro­ O parte din consiliile dc Dacă gospodăriile colective suprafeţele cultivate cu aceas­
W : ® B s dul bogat clin acest an. Este conducere ale G.A.C. au mani­ amintite pot fi evidenţiate pen­ tă plantă. O altă cauză a ră-
un lucru firesc, deoarece pen­
festat multă preocupare pen­
tru realizarea unor recolte bune tru grăbirea acestei lucrări. tru felul cum s-au ocupat de mînerii în urmă sc datoreşte
faptului că batozele nu
sînt
' s-a depus multă munca. Pină Bine s-a muncit în această di­ executarea treierişului, nu ace­ folosite la întreaga lor capaci­
în seara zilei dc 30 iulie griul recţie la G.A.C. din Sîrbi care laşi lucru se poate spune des­ tate, iar unele stau chiar nefo­
de pc cele 4 604 ha ale colecti­ a terminat treîerişul atît la pre alte gospodării care sini losite. Pînă în prezent, dc pil
viştilor fusese recoltat în pro­ orz cît şi la grîu. Dc asemenea, mult rămase în urmă. Pot Ii da, din cele 52 batoze existen­
porţie dc 99,5 la sută. Deci la G.A.C. Brănişca şi Boz au amintite în această privinţă te în raionul llia au fost folo­
cînd apar aceste rînduri raio­ fost treierate păioasele dc pe gospodării colective ca cele site doar 36.
nul llia a terminat lucrările dc 235 ha din cele 427 ha cultiva­ din Buruiene, Gurasada, Hă-
seceriş la grîu. Se poate spu te, iar Ia G.A.C. din Şoimuş rău, Veţcl şi altele care n-au Situaţia treierişului păioase-
ne că mecanizatorii care au 215 ha din cele 280 însămân­ treierat nici măcar orzul. Din lor în raionul llia nu este îm­
niinuit cele 33 combine repar­ ţate cu grîu şi orz. De ce unele această cauză pc întregul raion bucurătoare. Iată dc ce con­
tizate G.A.C. din acest raion gospodării agricole colective mai este dc treierat orzul dc siliile dc conducere ale G.A.C.,
au depus eforturi susţinute din raionul llia sînt avansate pe 44 ha. îndrumate de organele şi orga­
Cu mult entuziasm au muncit cu treierişul ? Explicaţia poa­ Situaţia se prezintă şi mai nizaţiile de partid, sînt datoare
şi colectiviştii la urgentarea rău la treierişul griului. Mult să ia toate măsurile în vede­
recoltării griului. te fi găsită în faptul că con­ rămase în urmă în această di­ rea urgentării treierişului pă-
siliile de conducere ale gos­ recţie sînt G.A.C. Lăpugiu, Bu­ ioasclor. Zilele frumoase per­
Paşi înainte se fac şi în ce mit acest lucru. Acolo unde
priveşte recoltarea ovăzului. podăriilor respective au privit ruiene, Zam şi altele. De exem­ există posibilităţi să sc lucreze
Pînă la aceeaşi dată G.A.C. din treierişul cu toată seriozitatea. plu, la G.A.C. Lăpugiu din cele şi noaptea. In felul acesta co­
485 hectare cu grîu s-au tre­
raionul llia recoltaseră 184 ha Ele au amenajat din timp lectiviştii din raionul llia vor
ierat doar 80 ha, deşi gospo­
cu ovăz din cele 250 ha în- ariile, batozele au fost verifi­ dăria dispune de 5 batoze. Aici putea înmagazina la timp şi
sămînţate. Acum, In majorita­ cate, a fost asigurat numărul munca nu a fost bine organi­ fără pierderi întreaga recoltă.
Vedere asupra gării plinelor şl a preparatei Lupenl