Page 1 - 1963-10

paOlFTAfi) DIN TOATP TARlîE. UNIŢl-VA •

D IN

(

In anii car
doara se na­
rile foreslif
noastră. A
care colec!
depă$ea6C-
cesele ol
parte bu>
losîriî ji
Anul XV. N*. 2724 MARŢI 1 OCTOMBRIE 1963 4 pagini 20 bani cru, fol,
nominală
Era de
vuhii I.
început in acest
muncească
putui ace:
de an universitar însă T. F.
îndeplineai
principalii
globală se
Azi, 1 octombrie, zeci de mii de studenţi se vor în-
tilnl din nov In Institutele şi facultăţile din cele 15 la sulă, la
centre uu/versilarc ale tării pentru a inaugura o nouă la sută, la r
11,6 Ia sută
etapă de muncă perseverentă şi entuziastă in dobindl-
îea profesiunii alese. Brigada condu­ Rămîneres
Tadoul de azi al invătămîntulul superior din tara să de minerul multor cauz
noa>tr£ socialistă, cu liecare an tot mai complet Gheorghe Gligor, tu ie condilî;
şi .nai luminos, nici nu se poate compara cu sumbrul de la EM Ghe­ niî, care au
tadou ai invă(ămintu!ul superior din anii regimului lir, a extras luna să fie impra
muncitorilor
birghezo-moşieresc. In 1938, de pildă, existau doar 15 trecută peste pion deşi la parc!
nstitute de invăţămint superior cu 33 facultăţi. Azi o cantitate În­ se evploateav
avem 48 Instituie de invă|âmint superior, cu 171 fa- semnată do mi­ aceasta nu a
rultăti care in accsl an vor fl trecventate de circa nereu. depozit din c
1 15.000 studenţi Ia cursurile de zi, serale şi iăra irec- .‘ j A . V ţ IN FOTOGRA­ amenajarea
veoţă. * FIE : schimbul Moara Ungu
în regiunea noaslră işi va redeschide larg por- » condus de mine Hunedoara,
tineretulul studios, Institutul de mine din Pe- tul Conslanlin bine de 8 b
“. Acest institut, care anul acesta împlineşte 15 Hwntea.
(a data. Înfiinţării sale, continuă si dezvoltă la X « .. Ak 6ibî! circr’
sport.
>1 înalt tehnica extractivă şi de prelucrare a căr-
înmănunchind, intr-o singură unitate de in- Dac/
d tehnic superior, laailtăţilc legate de toate caii!
lle extracţiei şl prelucrării cărbunelui şl m!- Hin
tor. Astfel, în cadrul institutului funcţionează
a de mine cu secţiile: exploatări miniere,
°a cărbunilor şi minereurilor, topografie ini-
\ facultatea de electromecanică minieră, cu
leclromecanlcă minieră,
şezat in cel mai Important bazin carbonifer
- Valea Jiului — Institutul de mine din re­
asigură studenţilor o pregătire temeinică,
ală. Tinerii au aici un bun prilej de a se tă­
cu problemele întreprinderilor miniere, de a Toate forfele la execute
problemele de baza ale mineritului pe care-)
cttca după absolvire.
Umil ani a crescut şt s-a dezvoltat corespunzl- • GraiiascQaaa9ii8aaav8aa<>aoaes8stassg9S9ai)ce:*9aDOQ9asa*eaiiB'ieaaaflQmaoeaa&v aeaeeae.
haza materială a Institutului. Astăzi, acesta
e de localuri noi, In care pe lingă săli spatioa-
e cursuri şl seminaril se găsesc laboratoare pen- agricole de to;
efectuarea principalelor lucrări legate de discipline-
ce se predau in Institut.
Jnvăţămîntu) nostru superior, fiind strîns legat de în­
treaga activitate socială, politică şl economică a ţării,
se o'ezvoltă in mod continuu. Astfel, trecerea trepta­ porumbului trebuie gră
tă Ia şcoala generală dc opt ani şl prelungirea dura­
tei de şcolarizare prin şcoala medie, la 12 an>, a de­ In ultimele zi­
terminat noi cerinţe in pregătirea de cadre didactice rezultate la recoltatul sfeclei de din suprafaţa ocupată
le in gospodăriile plantă.
elit In ceea ce priveşte numărul acestora cit şl in ori­ agricole colective zahăr au obţinui şi colectiviştii din
zontul cunoştinţelor. In acest sens, Inceplnd dc la 1 oc­ şi de stat din re­ laionul Sebeş. Rezultatele cele
tombrie, 'n oraşele Oradea şl Suceava îşi vor deschi­ obţinut colectivisi
de porţii, două noi Institute pedagogice de trei ani, giunea noastră rit­ Porumbul pentru boabe repre­ tie. care ■
mul rorollarii po­
care işl vor aduce contribuţia la formarea de profe­ rumbului, carlo- zintă insă atil ca importantă eco- 4.997 ha. \-Ş
sori pentru şcoala de n ani. Totodată, în oraşele Deva, Mc.«r şi a celei­ noipiră r„‘M şi datorită suprafeţei pe in acest r©ic
Bacău, Blaj. Botoşani, Buzău. Constanţa, CraliA-C care. o ocupă, una din plantele de oului in ul’
lalte culturi d?
Cluj, Cirvpulung Muscel, Galaţi, Iaşi, Sighet, Oradea. toamnă sa in­ cultură principale din regiunea
Odorhci vor funcţiona institute pedagogice pentru în­
văţători cu durata de doi ani. tensificat. Drept noastră. Iată de ce slrlngcrii la au obti
Recent au tosl stabilite măsuri pentru reorganizarea urmare, floarea- timp şi fără pierderi a recoltei de nele II
şt îmbunătăţirea studiului limbii şl literaturii romî- soarelui s-a sirius porumb trebuie să i se acorde o Hunprloâra.
ne, precum şl al limbilor şi literaturilor străine. Bună­ de pe mai mult atenlie deosebită. Necesitatea ur­ Sub nivel
oară, Incepind cu anul de invăţăraint 1953-1904, pe gentării acestei lucrări reiese şi făşoaiă Ins.
lingă Universitatea Bucureşti vor funcţiona Facultatea de 96 la sută din mai mult in evidentă dacă ţinem
de limhă şl literatură romînă şi Institutul dc limbi şl suprafaţa culti­ In raioanele
literaturi străine. vată, iar in unită­ seama de faptul că de buna desfă­ sul regional
în atmosfera festivă a deschiderii anului universi­ ţile agricole din şurare a recoltatului depinde in de pildă, s-a
tar se vor da fn folosinţă noi cămine şl cantine, noi raioanele Dia, mare măsură soarta producţiei de numai 2),9
laboratoare şi biblioteci. Studenţii din centrele Iaşi şl
Brad. Orăştie şi cereale. Îndeosebi de griu, din anul planificată,
Braşov vor avea la dispoziţie noi construcţii de că­ viitor. Aceasta, pe considerentul că
mine cu o capacitate de 1 -200 locuri, pe lingă care vor Sebeş s au scos de pe raza
iunctiona cantine moderne. Tolodală, In oraşele Bacan cartofii de pe su­ suprafeţe Însemnate cu griu vor (i această bir,
sl Tg. Mureş sint în curs de amenajare noi cantine, prafeţe însemnate. cultivate după eliberarea terenului mai 476 In
unde vor lua masa un mare număr dc studenţi. De asemenea, in care este ocupai In prezent cu po­ Ţinind şr
Pentru imbunătălirea treptată a învătâmîntulut supe­ a devenii
raionul Alba sa rumb.
rior şi legarea lui tot mai strînsâ de practică, Minis­ cu roate
terul înv âtăraîntulut a acordat o deosebită atenţie pro* recoltat sfeclă de Din datele aflate la Consiliul a- lui, orzului
benelor privind elaborarea planurilor de Invăţămlul, zahăr de pe mai gricol regional reiese că piu* la 30
rog ramelor tfe discipline şi editării de noi curnuri (I bine de 81 la sută să fie grăbit culc.
septembrie s-a strîns recita de po­
tnuale. din suprafaţa cul­ eliberarea in scurtă vreme
\rum. la început de an universitar, întregul popor rumb de pe ma» ^*nlt de 26.400 ha, gii suprafeţe ce trebuie Însămi,
incit or urează cadrelor didactice şl studenţilor spor tivată cu aceas­ ceea ce -■-prezintă peste 39 la sută In această toamnă. Printr-o orga­
muncă fl succes In id fv flite i lor plină de răs- tă plantă. Bune
nderc, pusă In slujba lniloririi palricl. nizare exemplară a muncii trebuie
să se asigure o mai bună folosire
a forţelor şi a mijloacelor existente
in fiecare unitate agricolă, astfel v
Incit paralel cu recoltatul să se r.
execute în limite­ P
le perioadei optime r
si la un înalt ni­ a
vel calitativ semă­ cc
natul griului, orzu­ Dc
lui şi al secarei
Intrucit lucrările pir,
de pregătire a te­ de
renului şi semănat
Vedere spre in­ sînt împiedicate
stitutul de mine de întirzierea recol­
tării porumbului,
Petroşani. este necesar ca
Foto: V. ONOIU organele locale de
partid $i de stat
să sprijine şi *ă
urmărească Îndea­
proape felul cum
este dusă la în­
deplinire această
acliune.

{Lucrează hine (xăieţii u w . v . v . w . v . v . v .

ln r
fon (5/ieros/m, şeful brigăzii schimb. Apoi, nerăbdător şi-a sudoare Iota lui tosif lancu Gherasim s-a îndreptat spre
de tratiinentişti, s-a strecurat început obişnuita „plimbare" Pe tăvi speciale, piesele Inti­ locul său dc mu/icâ. cilorcs
plinire maşini pi nu la vestiar prin secţie. Ghcrasim se mai tulate simbolic reper 14i, ]57t, In seclia tratamente termi­ de Mî
ca să sc dezbrace. Maistrul oprea din clnd in cind In la­ 3r, c/c. sînt aronjule cu în- ce a sectorului mecanică II (ui ro
Cornel Grigorescu u mai arun­ ta tcrmocuprclor, $i, ca pen­ deminare şi repeziciune de de la U.M. Cugir oamenii ve­ neavo,
cat o privire asupra agregate­ tru sine. vorbea mereu: „Tem- losil lancu Parcă maleriulizind ghează cu încordare In lu{u trai a
lor şi a pornit-o pe urmele perulura c constantă. Lucrează gindutUe selului de brigada, cuptoarelor încinse Ia sule
Plicii
lui. bine băieţii". Si iarăşi işi con­ oprit In iuta Iul, tosil Ian:u de grade, pentru ca piesete licitări
— Este abia ora 14,30.- De tinuă „plimbarea". In lato rosti: ieşite din mlinile lor să fie de
cc-ai yenii aşa tepede ? cuptorului rotativ dc cimenta­ — Totul e In regulă. Cup­ bună calitate. In luna august a proc
— Purcti dumneata nu ştii. re şi a cuptoarelor mari cu loarele meiq la 780-800° C Şi ei au dat peste angajamen­ Popo
Sint ir întrecere cu Păcurar llocurd, Jnfrcbuiniale In , ace­ t'ăilc de răcire sint bune. Dar tul luat o producţie echivalen­ zările
şi Ghionca. S’u pot să stau laşi scop, u zăbovit mal mult. ia spune-mi cum stau ai lui tă cu munca prestată în 1.700 dc pO|
liniştit.\ Vor, cum a mers dc — Ioane, i s-a adresat lui Simian Păcurar şi Ion Ghio- ore. Iar ca o răsplată u
dimineaţă ? Ion Marcu, vezi să nu ai lluc- nea ? muncii lor, comitetul sindica­ rnunlst
— Bite... luaţii .dc lemperalură. Menţi­ — Cred că stăm mai bine tului Ic-a acordai pentru a
Si fn imp ce-şi îmbrăca ha­ ne 900°C constant. 5-a oară consecutiv „Drapelul
latul de lucru, privirile li aln- fn dreptul cuptoarelor de ca ei. de brigadă evidenţiată in în­
hccqu pîntre agregate Au călite cu flacăra, căldura In- Convins încă o dai<3 cd tre­ trecerea socialistă".
venit şi ceilalţi ortaci din năbuşitoare a îmbrobodit cu burile decurg normal, Ion A. OARGA
s v . •Va\V.VaVa*. V.V. V. V. V.V. V.V