Page 1 - 1963-11
P. 1
4
l ' ‘
V \v :n e d n>-u Q
PROLETARI DIN TOATE ŢARII E UNTŢI-VA 1
Mai multă preocupare d in partea
serviciului mecano-energetic
La secţia I-a furnale au fost îndoială, la preînlimpinarea mul Toate acestea, conform planului
aplicate pîna acum, integral, 7 tor greutăţi. S-a ajuns apoi, la aprobat de serviciul mccano-cner-
masuri clin cele 12 prevăzute in concluzia că repararea halei de gel ic al combinatului, trebuiau
planul pregătirilor tic iarnă pen turnare tic la furnalul nr. 6, ce executa le de către secţia E.D.LL.
tru a fi executate cu forţe pro
Sectorului hidrotehnic îi reve
ORGAN Al COilltUUlI REGIONAL HUNEDOARA AL RM fl. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL prii. Astfel, au fost curălalc ca trebuia executata de către secţia nea curăţarea canalelor fluviale
E D I L a combinatului, poale fi
nalele dc apă dc la granula rea cxcculală pe plan intern. din exteriorul oţclărici, iar sec
zgurei, s-au reparat instalaţiile de Faptul că biroul organizaţiei ţiei reparaţii siderurgice confec
încălzire de la posturile ele co de bază s-a preocupat îndeaproa ţionarea unui perele, în porţiu
Anul XV. Nr. 2751 VINERI 1 NOIEMBRIE 1965 4 pagini, 20 bani mandă şi cabinele de încărcare, pe de felul în caic se execută nile deschise, dc la hala de şar-
conductele de aburi ele. Cele pregătirile de iarnă a făcut ca jabili/.arc. Ambele lucrări sini ne
lalte, din diferite motive, sînt piuă acum să fie traduse în via începute Dc asemenea, direcţia
realizate intre 61) la sulă şi 100
Arături de toamnă T E L E G R A M A Ia sută. Există însă toată certitu ţă marea majoritate a măsurilor rle investiţii, na întreprins ni
clin plan.
mic în vederea realizării măsu
dinea că sc vor realiza curbul în
Mulic măsuri bune au lost
rilor ce i revin.
La O.S.M nr.
pe suprafeţe cîf mai mari Excelenţei sale B E N B E L L A întregime. Mai ______________ ______________ _ 2, clin lipsa unui
rău însă sc stă
Domnului M O H A M E D
In secţiile C. S. Hunedoara —
cu măsurile ce
muncilor califi
trebuie executa
Preşedintele R e p u b licii A lg erie ne D e m ocratice şi Populare pregătiri intense pentru iarnă (II) cat pentru lu
Ca urinare a unei bune organi poale spune Insă despre raioanele te cu lor|e exte crări de izolaţii,
zări a muncii si lolosirii din plin a Alba. Orăşlie si Brad. unde in anul A L G E R rioare. Spre c - ---------------------- nu sa executat
tractoarelor si a maşinilor, gospo trecut s-au efectuat arături de toam Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Algeriene Democratice xcmplu, în sarcina I C S.H. revine aplicate pină acum şi la sectorul
dăriile agricole de stal şi numeroa nă pc mai pnlin dc 55 la sută din al Republicii terminarea lucrărilor la reţeaua izolaţia termică a instalaţiei dc
se gospodării colective clin regiunea supralclelc planilicale. De altfel, iu şi Populare, vă adresez, in numele Consiliului da Stal oţelării. La O.S.M. nr. 1 au fost apă, aburi, păcură şi act Nu s-a
noastră au reuşit să încadreze în întreaga regiune s-a realizat planul Populare Romine. al poporului rom in şi al meu personal, Diunneavoas- nouă de epurare a gazului brut confecţionate uşile de protecţie întreprins apoi nimic în vederea
lim itele epocii optime executarea l u la arături de toamnă abia In pro tră. guvernului şi poporului algen an cordiale felicitări şi cclc mai bune şi completarea cu geamuri a pentru hala dc pregătire, au fost completării geamurilor la hale,
crărilor de Insăminţarc a cereale porţie de (>8,8 la sulă. Neexccuturea urări de fer ic i rc şi progres. galeriilor rle transportat siderifa verificate şi reparate oalele dc reparării acoperişului la corpul
lor păioase de toamnă. S au creat la timp a arăturilor a avut ca efect Poporul roniin urmăreşte cu ni uită simpatic eforturile pline de prăjită de la prăjitoarca nouă condens ele. La O.S.M. nr. 2, prin principal şi halele anexe ele.
astfel condiţii pentru realizarea unor pierderea unei mar*, cantilăli dc apă abnegaţie ale poporului algerian. tn dreptate spre consolidarea indepen- Ambele au termenul de execuţie tre altele, sa verificat instalaţia Multe dintre ele revin secţiei
producţii sporite de orz. secară 51 din sol. ceea ce a tăcut ca influenţa rlcntei naţionale şi s? bucură s.ncer de realizările remarcabile obţinute expirat. dc încălzire centrală, s-a reparat E D IL . a combina Iu lui.
g iiu In anul viilor. Sini Insă si un i negativă a secetei să se resimtă iu scurta perioadă fie la eliberarea patriei sale. Secţia E D I L. a combinatului acoperişul halei melanjor şi s-a
tăţi agricole. Îndeosebi in raioanele asupra producţiilor de cereale rea Dumneavoastră nobilă dc flezvol- are sarcina să execute reparaţia Ar fi bine dacă comitetele de
Orăşlie, Haţeg Şi brad, unde Insă* lizate la hectar. Urîiulu-vă noi succese in opera Icrmmat o magazie de piese. Rău partid dc la cele două oţelării
m in ta lu l griului este lnlir/.ial Flec Potrivit sarcinilor stabilite. In vo tare economică, socială şi cullurala a Algeriei, inii exprim convingerea vestiarelor la baie şi a acoperişu este că numărul măsurilor res ar analiza temeinic stadiul apli
lele negative pe care le dcrca insăm inlărilor de că prietenia şi colaborarea dintre ţările noastre se vor luturi continuu, lui halei de rezidirc a oalelor tante este cu mult mai mare de cării planurilor pregătirilor dc
poale avsa inlirzierea primăvară, in întreaga spre binele celor două popoare si triumful cauzei păcii in lumea In- Prima a lost executa la aproape cit la alte secţii. La O.S.M. nr. 1 iarnă şi ar mobiliza toate lorţclc
Insăminlărilor asupra n regiune vor trebui exe Ireagă in întregime. La cea dc a doua r:u s-a întreprins încă nimic pen pentru a sc realiza tot cc 1 posi
producţiei pol li Înlătu cutate arături adîncî pe Preşedintele Consiliului dc Stat in schimb lucrările nici n-au în tru completarea geamurilor şi bil cu lorţe proprii. Ar fi bine,
rate Insă In marc mă- [ORI 54 580 hectare. Din su al Republicii Populare Romine ceput.
- / •
otnea] 1 prafaţa planificată, gos repararea acoperişului la ha lele ca la rînclul său, serviciul rncca-
sură prin asigurarea o- GHEORGME GHEORGHIU DEJ La secţia a IJ a furnale planul
xeculăril unor lucrări | | podăriile agricole colec tehnologice, repararea jghiabuii noencrgclic al combinatului să
f Ic cea mai bună ca tive au arat peste 22 000 pregătirilor dc iarnă a fost dis lor colectoare şi reparaţia capi Iacă totul pentru a începe cit mai
litate la semănat ha., cele mai bun? rea cutat şi in adunarea generală a fală la hala oţclărici electrice. curind lucrările restante.
Terminarea insăm inlărilor a dat lizări oblminclu se In raioanele Sebeş Legătura în paralel între sistemul energetic ai organizaţiei dc bază dc pe schim
posibilitatea mecanizatorilor să treo- şi Aibă. Suprafeţe mai mici dc te bul D Comuniştii de aici au
că cu toate forlele la executarea ren au fost arate insă In raioanele R.P. Romine şi sistemul energetic al R.S. Cehoslovace venit cu propuneri preţioase, alit Minerii din Pelrila Inovaţia
arăturilor adinei pe terenurile ce Orăşlie. Iha şi Brad. unde cu toate privind îmbogăţirea lui, cit şl Ic-
urmează să lie insăm inlalc tu p ri că s-a terminat semănatul, In nu Zilele acestea s-a realizat pentru lectivele de liniori ale Truslnlru dc lul în care să fie tradus în via şi-au îndeplinit lăcătuşului
măvară cu cereale sau planle teh meroase G.A.C., tractoarele iui sini angajamentul anual
nice. Rolul deosebit de important folosite din plin la executarea ară prima oară legătura tn parolei între Construcţii şi Montaje Energetice din ţă. Astfel, au propus construirea
pe care II are această lucrare este turilor. sistemul energetic al R P Romine şi cadrul M inisterului .Minelor şi Ener cu forţe proprii a unei instalaţii Colectivul dc mineri, tehnicieni şi in
demonstrat dc producţiile bune o b Dc mare Însemnătate pentru spo sistemul cnergclio al R. S. Cehoslo dc dezgheţare la şubcrclc silo Ţ in â n d lăcătuş
giei Elcclricc. gineri dc la E. M. Petrila s-a angajai să
ţinute do către numeroase unităţi rirea producţiei agricole la hectar vace prin luna electrică aeriană in zului dc minereu. Instalaţia a fost Y asilc G onculca lu
agricole la culturile de porumb, (loa- este şi (aptul că o dală cu execu lungime dc circa <100 km. care leaga ţAgerprcs). deja construită şi va duce, fără dea în acest an peste prevederile sarci crează in brigada co
rca-soarelui. cartofi, sfeclă de za tarea arăturilor adinei fie toamnă (nire ele staţiile electrice de inter nilor de plan 20.000 dc tone de cărbune. m unistului G heorglic
hăr ele., semănate tn primăvară pe să se incorporeze sub brazdă can conexiune şi transformare Luduş Ziua clc 29 octombrie a lost o y.i de săi- Dud. care se ocupă
terenurile arate din toamnă. Unele tilă li cit mai m ari de Îngrăşăminte băl oare pentru bravii mineri de la acea (ii in h e f mereu sec
gospodării agricole colective cum organice şi minerale, bine proce (R.P.R ) şi Lemeşoiiy (R.S.C.). stă exploatare. In dimineaţa acestei zile ţie i Holul ic o prepu-
sini cele din Oirbova. Lăpuşnie, dează In această privinţă colectivii- Linia dc transport a energici elec dc octombrie ei au raportai îndeplinirea la fic i din P clrilu. In
Strei. llnleg, C s le i si altele au In- tii din Miercurea. Pianul de Jos şl trice. realizată pentru ca să funcţio angajamentului anual, trim iţind la ziuă tr-unu din '/.i/c el rj
sămintat porumbul pe aproape În multe alte gospodării colective din neze in clapă finală la tensiunea de uhseivat că la bate
treaga supralalA destinată acestei raionul Sebeş, muie s a luat măsura 400000 V, are pc teritoriul tării noas- ultima din cclc 20.000 tone cărbune în ria de Hotare, a \n
culturi in arături executate din să se transporte din timp întreaga lic o lungime de 20G.5 knv scrise in angajament. cu palele era prinsă
cantitate de gunoi de grajd în cinm Acest succes de scamă repurtat dc m i cu hu Ioane (Ic 800
toamnă. Drept urmare, aceste un i m ilim etri. După pă
şi să se depoziteze in platforme la Linia a fost construită ca urmare
tăţi au realizat producţii care în nerii pclrileni se datoreşte bunei organi
capătul tarlalelor ce trebuie Îngră a convenţiei Încheiate intre guver rerea lu i acestea c-
trec, In unele cazuri, cu mai mult zări a muncii în abataje, insulleţirii cu rau necorcspun/utoa-
dc I 000 kg boahe la ha. producţi şate. Este necesar ca la fertilizarea nele R P. Romine şi R S. Cehoslo care ci desfăşoară întrecerea socialistă re Pc lingă k ip lu l
ile oblinulc dc către unităţile agri terenului să se tuia scama de reco vace In anul 1959 şi va servi in v i
mandările ce s-au făcut, rle a se pentru a da viaţă angajamentelor. Creş ca duceau la un con
cole vecine, care au condiţii ase ilor pentru livrarea unei cantilăli fie
fertiliza supralele cil mai mari fio terea productivităţii muncii cu pesle 20 sum marc dc nia/r-
mănătoare dc sol şi climă, dar caie energic electrică din R P. Romină r iul, prelungeau şi
teren cu doze moderate fie îngră kg cărbune pc post ţaţă de plan şi îm
au {nsăminlnt porumbul In arături în R S. Cehoslovacă. De asemenea, du iuta lu crulu i. l a
şăminte. bunătăţirea calităţii cărbunelui cu 1 la
executate in primăvară. Sporul de ea va permite funcţionarea interco expus şc Iii lu i de
producţie se datoreşte (aptului că Există posibilitatea ca in această nectată a sistemului nostru energetic sută faţă de STAS au făcut posibilă de brigadă părerea sa.
prin efectuarea arăturii adinei de toamnă să se execute arături adinei păşirea lună dc lună a planului dc pro Acesta l-a aprobai
pe Întreaga suprafaţă planificată. In cu sistemele energetice deja interco
toamnă se asigura o bună alinare ducţie, îndeplinirea angajamentului anual /A;a a lic e u l la in-
acest scop trebuie insă ca munca nectate ale R S Cehoslovace. R. D.
a solului, iar prin aceasta se înles lă plu ircu ideii, con-
să ho temeinic organizată tn lie- cu două luni mai devreme Economiile la
neşte Inmagazinarea in sol a unei Germane, R P Polone, K P. Ungare preţul de cost, pc nouă luni, depăşesc ccpind butoane dc
mari cantităţi de apă provenită din caic gospodărie colectivă şi fie stat, şi L' R K.S Ucraina de vest. Funcţio 120 m ilim e tri In lo
ploi şi din topirea zăpezii, tavori- astfel Incit tractoarele să poată fi narea iiilorcoiicclnlă a sistemelor c- suma dc 918 000 lei. cul celor de 00<).
folosite raţional, sa se asigure lu
zind totodată activitatea m icroor licrgelice permite alit folosirea re Pină acum s-a dat peste angajament Inova/ia lu i a con
crul in două schimburi pc im nu
ganismelor care îmbogăţesc solul cu zervei fie putere pentru întraju tora 427 tone dc cărbune. Se evidenţiază prin dus la economic dc
substanţe nu tritive necesare creste măr cil mai mare fie tractoare, să rea dintre sistemele energetice in ca contribuţia adusă colectivele sectoarelor m aterial şi o sp o ri
rii şi dezvoltării plantelor. nu se piardă nici o oră din te a p io d n c iiv ila p i
timpul prielnic executării arăturilor zurile cind au temporar lipsă de pu III şi l, precum şî brigăzile de mineri
Subliniem ca pozitive realizările adinei de toamnă. Sarcini Impor tere. precum şi pentru realizarea conduse de Gheorglic Michicv. Gheorglic m uncii la Ilo ia l ic cu
|>e rare le-au obţinui in această d i lâ la sulă. Primise
tante revin in această privinţă o r schimburilor fie pulerc şi energic e- Nislorcanu, Constantin Purda, Kordo
recţie unităţile agricole din raionul a sile i b ic v c h tl dc
Sebeş, care in anul trocul au e|.»c- ganelor locale de partid şi dc stal, le.ctrîeă intre lan ca urmare a con Emcrilc, La zio Ştefan, Scvaslian Dogarii inovator şi le lic ita -
tnal arături de toamnă pe I I (>0<) precum şi consiliilor agricole raio venţiilor încheiate Intre ele. şi alţii. rilc colectivului.
ha., ceea ce reprezintă peste 05 la D. IONAŞCIJ C. BARBU
nale şi orăşeneşti, care ou datoria Folosind penlrn pruna oară la noi
sulă din suprafaţa planificată. O r in Iară tensiunea fie 400.000 V pen C. OADUŢA corespondent
ganele locale rle partid şi de stat să sprijine, să îndrume şi să con corespondenţi
din acest raion au acordat multă troleze felul cum este oiganiz-jtă tru transportul energici electrice, po r
alonhe creării unor condiţii bune munca la executarea arăturilor dc ţiunea din linia Luduş — Lcineşany
fie viată si fie muncă mecanizatori de pe teritoriul tării noastre a fost
toamnă şi felul cum se efectuează
lor fio la S M T . Miercurea. din- proiectată de specialiştii Institutului
fln Ic astfel posibilitatea să u tili această lucrare dc marc Însemnă Gpen tn i o o dih n ă cri m a i plăcu fă
zeze fl.n plin capacitatea fio lucru tate pentru obţinerea fie producţii de Studii si Proiectări Energetice şi
a tractoarelor. Nn acelaşi lucru sc sporite dc cereale In anul viilor. realizata inlr-un limp scurt de co Pentru a asigura odih inlocuite cu altele no», şi rece. In sala de mese
y .v . na personalului do loco iar duşumelele au fost ci an posibilitatea să
•j motivă Înainte de ple parchetate Pentru a nu pregătească sau să în
% Strungarul loan Dămlă este care in cursă, conduce se produce zgomote, pe călzească mincarca
M O D E L E D E C A L I T A T E ALEGEREA NOULUI
•* unul dinlre meseriaşii price- rea depoului C.F R. Tc- coridoare s-au pus co Pentru timpul iernii
COMITET AL SUBFILIALEI
Cu cilva timp în urmă, atelierul de modclăric Farcaş şi al(i opt tovarăşi. Doisprezece oameni puţi dc la I M . Cugir. El lu- iuş «1 trecut de curind voare de linoleum M e au (ost luate masuri ca
$ al C. S. Hunedoara a prim ii două comenzi ur şi-au unit eforturile şi priceperea reuşind să DE MATEMATICA ŞI FIZICA crcază consecutiv la trei ma- la rcrtmcnajnrea celor canicilor şi lochiştilor Ic in camerele personalu
DIN RAIONUL ORAŞTIE
gente. Combinaltil avea nevoie de clemenţi dc
stă la dispoziţie un ves
execute modelele cerule inlr-un lim p record şi
40 camere destinate a-
răcire şi guri de vint pentru iurnalo. Trebuiau dc o calitate ireproşabilă. J şini automate dc slrim jit, dc- ccstui scop Dormitoa tiar cu dulapuri pentru lui de diurn să sc asi
Zilele Ireculc, In Şcoala medic •* pâşindii-şi planul zilnic cu circa gure o bună încălzire.
deci executate modelele intr-un timp cil mai scurt Pentru modul exemplar iu care şi-au înde rele an lost dotate cu păstrarea hainelor dc
şi de calitate. plinii sarcina dc producţie, conducerea atelie „A ure l V|«iicu“ din Orăştie a avut •J 35 da sulă. mobilier corespunzător, lucru, două bai şi două VASILE STRCMŢAN
rului i-a propus pentru premiere cu ctic 300- loc adunarea generală dc analiză a spălătorii cu apă caldă corespondent
Lucrările au losl încredinţate celor mai pri paturile vcclu au lost
500 Ici pc hecarc, iar conducerea combinatului muncii pc perioada unui an precum ia a • a » • •
cepuţi modclicri din atelier, printre care Aurel
satisfăcută dc calitatea modelelor, şi-a dat şi de alegere a noului comitet ui
Creţii, lu d o v ic Marilai, Eugen Maicr, Beniamin avizul. subfilialei de matematică şi lizică
din raionul Orăşlie. Pc marginea Prezentarea scrisoriSor de acreditare
dării de seamă au luai cuvînlnl nu
C ontribuţie Ştand de cărţi la furnale meroşi tovarăşi caro au prezentat în R.P. Romînă
la depăşirea propuneri valoroase privind bunul de către ambasadorul Austriei
A m il acesta, la bibliotecile personale Tim olle lurnalist şi
planului mers al a e livilă lii subfilialei în acest In încheiere, ambasadorul austriac sini încurajatoare şi Îndreptăţesc
secţia a I-a Iurnalo cu cele mai noi pu mulli ai|u. Piuă în La 'II octombrie, ambasadorul e x
an. Aceste propuneri au fost înscri a transmis tovarăşului Glieorgh>' satisfacţia noastră, tovarăşul Glieor-
In luna octombrie de l i C.S. Hunedoara ii) icnii 1. prezent dc la acest se în planul de muncă pe anul 19G3- traordinar *>i plenipotenţiar al Re Ghcorgluu Dej cele mai smc?rc urări glie Gheorglnu-Dej a subliniat că u-
s-nu ob iin ul la E.M. s-a organizat un ştand Iu nudul celor mai ştand s-au cumpărat 19G4. Intre clc amintim lărgirea ac publicii Austria tn Republica Popu pentru fericirea sa personală si Pen ccstc rezultate creează condiţii pen
lară Romină. dr.
Paul W clzlar. a
dc cărţi cu vinzarc frecvenţi vizitatori si pesle BOU volume
Cur Ic) noi succese tivităţii dc cercetări şliinlilice. sti prezentat scrisorile de acreditare tru prosperitatea lot mai marc a |>o tru noi jirogrese in colaborarea ro-
in realizarea sarcini Furnalişlii găsesc aici cumpărători se nu Printre cele mai so mularea interesului elevilor pentru preşedintelui Consiliului fie Stat. por ului tornin şi a asigurat că îşi m inoauslriacă.
Inginerii, tehnicienii si muncitori»
lor dc produclio căr|i de specialilate, mără Andrei Ra(. licitate au fost publi studiul matematicii şi Fizicii. îmbu Gheorglic Gheoighiu Dej. va folosi toate torţele, ca şi tn lr<> rom ini an avut. nu o dală. prilejul
$ Printre echipele ş» de literatură bele maistru la p ră ji’.oria caţiile tehnice ca nătăţirea activităţii cercurilor de I ii cuvinlul său. ambasadorul aus cut. pentru a contribui Ia devvolhi să pre|uiască nivelul utilaju lu i şi
rea legăturilor romino austriece.
brigăzile care şi-au a- tristică şi politică, pu veclie. Iordan Corscs- ..Maistrul la furnale elevi prin atragerea lor la rezol triac si-a exprimai bucuria alit pen Răspuirziud ambasadorului austriac, maşinilor auslriece. expresie a teh
trn onoarea pe care o are de a re
le moderne41 $1 altele.
Mihai
ţind să-şi completeze
chi couperist,
ti x dus un aport deose varea problemelor propuse, stim u mite scrisorile de acreditare, in ca preşedintele Consiliului de Stat, lo nicii industriei austriece
bit la realizarea in
In continuare, tovarăşul Glicorghe
larea ae livilă lii dc cercetare me
Gheorghiu-Dej.
Glicorghe
litate de ambasador, cil şi pentru
varăşul
dicilor de plan. sc nu todică ctc. faptul că ridicarea m isiunilor dipio şi a exprimat satisfacţia in legătură Gheorghm Dej a declarat că posi
mără cele conduse rîv NUMĂR RECORD DE SPECTATORI GEORGE MUZOIU malice dc la Bucureşti şi Viena la cu acest moment important in re bilităţile de dezvoltare a relaţiilor
I minerii Duc Florinii. La cinematograful „Victoria" în prezent la acest cinemato corespondent rang de ambasade subliniază, prin laţiile romino austriece şi a dccla- d.ntre cele doua târî suit departe
de <i li epuizate şi că prin eforturi
A u r c i .
Stânciilesen
lal că împărtăşeşte pe deplin apre
tr? alţi laciorl. voinţa sinceră a ce
Mtincilti Ion. Uugnar clin comuna Teiuş a rulat timp graf sătesc cu prilejul proiectă lor două (ări dc a dezvolta, mai cierea ambasadorului că ridicarea comune se va reuşi să sc v a lo ri
fice aceste posibilităţi in lolosul |>0*
Gheorglic. Hang lo- ele 4 zile filmul romînesc „Lu- rii unui singur lilm. Au term inai însăm îniatul mult ca in trecut, relaţiile lor şi de misiunilor diplomatice la rang de poarelor noastre, contribuind In ace
K sil. D&nciu Teodor, peni 29". El a lost vizionat clc De remarcat că pe marginea a slriuge legăturile in loale dome ambasade subliniază — printre alţi laşi limp la o mai bună înţelegere
Branea Aron ş.a., care celor relatate în film, a fost Colectiviştii din Streisingcorgiu, niile. la rlo ii — voinţa sinceră a celor internaţională.
4.649 spectatori, oameni ai oraşul regional Hunedoara, au ter Dr. Paul W elzlcr a subliniat că două lări de a dezvolta, m jj mu 11
au depăşit planul cu organizat cu elevii şcolii me tn cursul ultimelor 15 luni, proble Cxpriinind sentimentele d? stimă
1 2— 12 la sulă. muncii din localitate. Numărul dii din localitate un concurs minat ieri îiisăminţalul cerealelor mele financiare rămase in suspensie ca in trecut, lelaţiile lor şi dc a şi prietenie pc care poporul romin
stringe legăturile in toate domeniile.
păioase planificate pentru această
S. RADULESCU celor cc au vizionat filmul este gen „Cine ştie ciştigă" după cc toamnă. Astfel, ci au Insăminlnt între rele două ţări au fost rezol LI a remarcat că această voinţă le nulreşle fală de harnicul şi talen
mulţumind
popor austriac şi
corespondent cel mai mare înregistrat pină în prealabil directoarea şcolii, 150 heclare cu griu, 30 hectare cu vale în mod lericd. In vederea creş comună s a manifestai cu prilejul tului încheiere jienlni bunele urări,
in
# secară pentru boabe şi 7 heclaic terii schimburilor in sectorul ag ri in lîln irh dinlre conducătorii celor preşedintele Consiliului de Slal a
tov. Dorica Rancca, a vorbit cu secară furajeră. In ceea ce p ri col. a fost incheial un acord vele două state şi de care, jiersoual, îşi
M e d a l i o n l i t e r a r despre trecutul de luptă al cla veşte insăminţalul orzului, trebuie ruiar. Am intind că r?cenl doi mi- aminteşte cu jilăccre. rugai pc ambasador să transmită
amintit că membrii acestei unităţi nişlri austrieci, printre alte perso Acea iu lîln iie a lost urmată de poporului austriac urări de pace si
muncitoare
sei
condusă
dc
S gionala a organizat la Şcou- m icilor c il d o ri despre viata partidul comuniştilor. şi-au depăşit sarcina jilanificală nalităţi an vizitai Rominia. unde an vizitele unor membri ai guvernului publicii Austria, cclc mai bune urări
preşcdintelir
Re
iar
Dc curind,
biblioteca re
prosperitate,
şi opera cunoscutului şi iu
găsit generoasa ospitalitate proprio
Insâmîiilînd 23 heclare in loc dc
romi ii şi austriac, de schimburile, in
r la rle A am din V iile noi, b itu lu i nosttu poveştilor Ion corespondent 20 hectare cil prevedea planul poporului romîn. el şi-a exprimat continuă creştere, dc ingineri, spe (I? sănătate şi fericire. Totodată, l-a
V. TElUŞANU
asigurat pe ambasadorul
Austriei
(naşul Deva,
un
m edalion
Creangă, şi au c itit din po
bucuria in legătură cu vizita apro
TRAI AN GEORGCSCU
cialişti, oameni de cultură, ziarişti.
că in activitatea sa se vn bucura
piată in Austria a ministrului afa
lile ra r „ Ion Creangă
Cu
vestii dc sale.
accs/ p rile j, tovarăşele Bea- M edalionul lite ra r a ş tir- corespondent cerilor ex tenie romîn. Iiinşli. in continuare de sprijinul C onsiliu
Iricc Grămadă şi Eculerina nit un viu interes printre „Această stringere a legăturilor Preşedintele Consiliului de Si al a lui de Stat şi al guvernului Repu
i Nun, bibliotecare, au vorbit şcolari. Acţiuni de Înfrumuseţare fn Valea Jiului ambasadorul — corespunde bine cu arătat că guvernul romîn acordă l» blicii Populare Romine. Consiliului de
intre două popoare — a remarcai
acestor
deosebită
importantă
con
preşedintele
Intre
Peste tot in regiu pesle 330.000 dc cc Jiu lui, spre exemplu, înţelepciunea şî chibzuinţă pe care laclc pentru că ele contribuie la o Stat al Republicii Populare Romino
Produse din carne pentru sezonul rece nea noastră sc Inlre- tăteni Ei au picsta i de la incepulul uce<- o arătaţi in conducerea destinelor mai bună cunoaştere şi mleleger?, si ambasadorul dr. Paul Welzlcr a
I I prind d ilc rilc acţiuni mai m ult de doua tui on şi pină in pre- Inimoasei dv. ţări. • a găsirea unor noi căi pentru d.-/ avui loc apoi o convorbire care a
Zilele trecute, colccti viii Fabricii do conserve şi mezeluri de inlrum uscfarc a m ilioane de orc dc '/.cnl s-au amenajai Conlaclole. alit oficiale cit şi par voi tarea relaţiilor noastre. decurs înlr-o atmosferă cordială
din oraşul Deva a început să prepare produse din carne pen oraşelor şt aşez Ori muncă voluntara, va prin participarea ce liculare. pc care le ain pulul avea Este grăitor In această privinţă că La solemnitate şi la convorbire an
loarea
secretâ
t tru sezonul rece. Printre acestea sc numără singcretelc tip lo r m uncitoreşti. N u xea d ul c lu cră rilo r e- tăţenilor zone vc n i cu co m p a trio ţi dv., de cind am faţă de 1955, volumul schim burilor asistat Grigore Goamânu, ministrului
George
reprezint tara mea In
nd Consiliului de Slal şi
onoarea să
comerciale romino austriece a eres
pc o snpralatâ de 8
mai In acest un, spre
„Semcnic*4, tobă de casă cu singe şi caltaboş tip „Muscel".
tid ic in d u se
Macov?scu, ud junei al
patria dv., Îmi confirmă mereu con
cui, fn
lî)(>2. de peste trei ori şi
Ca urinare a organizării temeinice a muncii şi a bunel apro
w vizionări cu materie primă, aici se reuşeşte ca zilnic să sc exemplu, la eseme- la circa ă m ilioane ha., s-an plantat 0 000 vingerea că iu i există chestiuni cari» .cxîslă loale prcm i/ele ca In .mul a( aceri lor externe
pomi ornam entali şi
ncu acţiuni
organ/-
lei.
să nu poală fi rezolvate
inlr-un
reparat
s a u
-10.000
în
Ambasadorul austriac a fosl
realizeze înlre 1.000— 1.500 kg de asemenea produse. za/e au participai In lo calită ţile V;/»i m p. stră?i. spirit de bună credinţă şi bun simt. In curs să alingă un volum de o soţit de dr. J-ranz Irbinrjcr şi Hein-
proape patru ori mai mare deci! ce!
prin bunăvoinţă şi prin înţelegerea din 1955 ricli W inler, membri a: ambasadei.
lu crurilor simple, omeneşti-. Kclcvind că rezultatele obţinută (Agerpres)
T
i
R
î
