Page 2 - 1963-11

Pag. î Brumai socialismului Nr. 273f
a r; .-vrr

C an tin ă bine a p ro v izio n ată
L'1 ■ gp p i ' i r* - : * V k ’ '
RÎPA ROŞIE DE LA SEBEŞ Prin grija Comitetului execu­ castraveţi, 2.200 bucăţi gogoşari
u> >*' _ ~A
tiv al Sfatului popular al oraşu­
S â lui Sebeş au fost luate măsuri în oţet, 10.000 kg. cartofi, 1.000
kg. ceapă şi altele. Produsele a-
pentru aprovizionarea cantinei mintite au fost cultivate pe tere­
restier din M u n /iî P aringului, peş­ coasă, nisip galben, marnă cenu-
e u i L & a ş l e f u din localitate cu produsele nece­ nul gospodăriei anexe a cantinei
tera de la Tecurl (raionul Haţeg| şie-alburic, argilă roşiatică sau
deţinătoarea unor formaţiuni da verzuie cu pietriş, urmate de un sare pc timpul iernii. Astfel, au sfatului popular.
m & n u m e f i t e l c stalagmite şî stalactite, excepţio­ conglomerat de fragmente de cuart, fost puse la conservare 10.000
nal de interesante si frumoase şa. cremene, gresie si şisturi cristali­ î f r * 'ţ.v. kg. varză. 22.000 bucăţi ardei C»H. IV IN IŞ
ca să nu amintim decît pe cela ne, din care s-au modelat adevă- umpluţi cu varză roşie, 1.200 kg. corespondent
d e
mai cunoscute. ralo piramide de pămlnt, produ­
O asemenea rezervaţie naturală se prin acţiunea de siroire a ape­
e u U n e a se allă şi in imediata apropiere a lor, exercitată asupra depozitelor
oraşului Sebeş. Călătorul care vine neomogenc cu variată alternanlâ Sporesc efectivele de animale
a l e do la Alba Iulia la Sebeş este im ­ de roci.
presionat de un peisaj grandios La picioarele acestor mărele pi­
care i se deschide spre stingă. ramide se află coline formate din Colectiviştii din Galtiu, raionul precum şi un însemnat număr de
r e g i u n i i
Este vorba despre Rtpa roşie sau măcinîş — groholis inierbat, adine, Alba, folosind creditele acordate păsări.
Ripclc roşii, cum se mai numeşte Increstate de cursul torentilor care de stat şi fondurile proprii au Pentru a hrăni in bune condi-
acest important monument al na­ In timpul ploilor vijelioase îşi adu­ sporit continuu numărul de ani­ ţiuni aceste animale, au fost asi­
turii. Ripele roşii constituie m ar­ nă apele lor năvalnice si roşiatica male proprietate obştească. Ast­ gurate 292 tone fînuri diverse,
ginea abruptă a podişului lor- Intr-o vale colectoare adîncă. V e r­
Nu cxislă colt din regiunea H u ­ 132 tone concentrate, 590 tone po­
tiar care se termină la Secaş. Ele santul văii, care priveşte spre fala fel, la sfîrşitul anului, gospodăria
nedoara care să nu ofere călăto­ rumb siloz şi pesie 510 tone gro­
rului, care străbate meleagurile slnt rezultatul unui proces de multicoloră a rîpii. este acoperit va deţine 435 capete bovine din siere.
transformare şi fie adinei frămîn- de o pădure de amestec de ste­
din stingă r,i dreapta cursului do care 120 vaci dc lapte, 245 porci­
tări ale naturii, In permanentă ac­ ja ri şi fagi. I. BARBU
m ijloc al Mureşului. Irumuseli si
tivitate si care se întinde pe o pe­ Întreaga Ripâ roşie este monu­ ne din care 50 scroafe, 544 ovine corespondent
privelişti pitoreşti vrednice de ad­
mirat. Aceste locuri, ce prezintă rioadă îndelungată da timp. Toate mentală, Impresionantă prin mă­ Vedcru asupra lo rm a fiilo r geologice ale R ipelor roşii de la Sebeş.
interes din punct de vedere al lati­ prefacerile din natură de-a lungul reţia $i alcătuirea ci variată, u n i­
erelor geologice, succesiunea n e ­
nei si flore'., al formaţiilor geo­ că la noi in tară. Din punct de lupta pentru' a' păstra cu grijă şt m otiv de m indrle penlru fiecare — \ <fo IE fol Stt A —
logice. speologice sau peisagistice, întreruptă de floră şi faună care vedere botanic, această îngrămădi­ a transmite urmaşilor bogăţiile şti­ celălcan al patriei, trezind senti­
valoroase şi sub raport economic s-a perindat pe un anumit terito­ re de formaţiuni geomorfologice allt inţifice si frumuseţile de netăgăduit mente de Înalt patriotism, de ad­ Crim â 16 râ pedeapsă — cinem a-
riu şi ale cărei mărturii, adunate
sint declarate monumente ale na­ de felurile, prezintă posibilităţi de ale scumpei noastre patrii. miraţie si respect fată de ea si fQtulio Ing ra tul A rla “ ; S IM B R IA : Pe
turii sau rezervaţii naturale. Ele ru grijă din scoarţa pămintului. colonizare a unor plante din d i­ In felul acesta, natura tării noas­ lotodală obligaţia de a o În g riji si
servesc oamenilor de silinţă spre 2 NOIEMBRIE 1963 urm ele bandei — cinem atogra­
sini ocrotite prin lege, formind verse epoci şi de păstrare a lor păstra aşa cum se cuvine.
a lămuri cursul acestei istorii a tre devine un Izvor nesecat de bu­ fu l „M u n c ito ru l"; PETROŞANI:
bunuri ale întregului popor $i sint (n staţiuni potrivite. Diferitele por­ PROGRAMUL 1 : 5,05 Concert de
transformării naturii.
puse ia dispoziţia cercetătorilor ca ţiuni cuprinzind o floră si o ve- nuri, de învăţăminte şi de sănă­ prof. T R A IA N BA LA N dim ineaţă; 6,30 Emisiunea pcnln» C lubu l ca va le rilo r — cinem ato­
obiective de observaţie ştiinţifică. Ripele roşii se prezintă ca un gelalie rară si extrem do intere­ tate pentru oamenii muncii, un Muzeul regional Deva sate; 6.40 Jocuri populare; 7.10 gra fu l „ Republica"; M arele drum
Pentru frumuseţile s*i bogăţiile pe gigantic perete, aproape vertical, santă. alcătuiesc un mozaic ade­ — cinem atograful „7 N oiem ­
care le deţin merita să arătăm ci- sculptat si colorat prin diversa vărat de „micro-monumente" alo Valsuri interpretate de fanfară ? brie" t ALBA IU L IA : A lin tu l l i -
• teva din cele mai importante mo­ straturi de gresii si argile ce s> naturii In complexul geografic care 7,45 Cinlă taraful G.A C. din co­ n e re fii — cinem atograful ,.V in­
numente ale naturi*, din regiunea succed, ridicindu-se. din movile osie Ripn roşie. Planlelc locale muna Romîneşli, regiunea Bucu­ to n a " ; Scrisoare de /;/ o necu­
no astră: parcul naţional Relczn- fnierbate şî împădurite, pînă la ca garoafa endemică îşi Iinpleteso reşti ? 9.00 Roia vu itu rilo r ; 9,25 noscută — cinem atograful „23
tuf care se întinde pe o suprafaţă altitudinea de 450 metri, dono- it e Ha s u f a r e d a c f ia Cinlece pioniereşti / 9.40 Jocuri A ug ustu ; SEBf:$: V e n i[i m iine
traiul cu cele de stepă caldă su­
de peste 10 000 ha., parcul den- nînd valea Sebeşului. In porţiunea populare interprelale la diferite — cinem atograful ,.Progresul“ ,*
drologic din Si'mcna, numit vi ei inferioară. Nucleul Ripelor roşii dică. umbrite laolaltă de exempla­ instrumente.; 10.00 Din melodiile A n ii Ic c io ric i — cin em a log ralu i
arboretum -ul din Simeria, vestit aparţine acelor straturi geologice re falnice de stejar, impunătoare vc& iaaaiteirâ d zn C ă S a n • com pozitorilor noştri de muzică u- „Sebeşul"; O RĂŞTIE: N iciodată —
pentru colecţiile sale de arbori şi străvechi care s-au format in pri­ ca vîrstă. cinem alogralui „Pal ria " ; Pont ri­
arbuşti rari şi exotici, pădurea soară ; 11.30 Orchestre dc eslradă ; mele (lin Spcssaii — cinem ato­
ma jumătate a erei terţiare (pe­ Ripele roşii, împreună cu fru­ 12.00 Muzică populară; 12.20 In săli
Bejun din apropierea Devei, re­ gra fu l „P la căm " ; HAŢEG A ve n ­
zervaţie forestieră cu o mulţime rioadă geologică caraclcrizalâ prin moasa „Pădure Mare", ca si v iile C re sc in d icii d e u tiliza re a i fu r n a le lo r $i pe stadioane; 13.10 Muzică din
tu rile Iul Kross — ciacm aloqtu-
de specii de stejar, gorun, cer şi mari prăbuşiri ale scoarţei teres­ aşezate alături si la poalele lor, operete romînesli » 14.00 Muzică lu l „P opular" ; B R A D : C um păta­
Furnaliştii ele la uzina „Victo­ că furnalul 2 a fost oprit timp
cu o varietate remarcabilă de hi­ tro care au dat naştere m ărilor de slut puncte de interes turistic fi­ ria" din Călan se preocupă per­ de 41 zile pentru executarea re­ populară inlorprelală de Eugenia ţi un balon — cin em a log ralu i
brizi de stelari. dco/ul c c lu lii azi şi au făcut să apară lanţuri ind şi locuri dc frumoase excursii manent dc găsirea unor noi pro­ paraţiei capitale. Frunză, Alexandru Titrus Si Ion „Sl. ro ş ie "; I.ONF.A : M iru lu i —
cinem alogralui „ M in c tu l" ;
TE-
Deva care deţine un dublu carac­ întregi de munţi). Pcsle acestea pentru locuitorii Sebeşului şi cel cedee tehnologice pentru a spori La sortimentul „fontă cenuşie", Serbau i 14.30 Muzică uşoară : H IS : Sople dădace — cincm a-
16.15
ter dc monument al culturii ma­ s-au suprapus, în epocile mai l i r - din îm prejurimi. indicii dc utilizare a agregatelor. furnaliştii au reuşit să realizeze Muzică Vorbeşte M o s c o v a !; 16.45 lo q ta h il „V ic to ria " ; Z L A T N A :
populară
interpretată de
teriale : monument istoric şi re zii, ca viii acoperiş rotunjii, ar­ Intrucit Ripele roşii reprezintă In perioada 1 ianuarie — 15 oc­ angajamentul anual dc a da peste Plorea Cioacă; 17.30 Priete­ T urne ul veseliei — ci ne m aio­
zervalie geologică — peisagistica. gile cu tuf dacitic. un important monument al naturii, tombrie a.c. indicele de utilizare plan 4.000 tone fontă. Pînă în nii lui d o -rc-m î; 1R O0 Muzică u- ri ra lu l „M u n c ito ru l" ; IU A : M ită
rezervaţia botanică cu album ilu de Ripele roşii sint formale din ele sint protejate dc lege. De a crescut in mod simţitor. ziua dc 15 octombrie colectivul soară do Vasile Vcselovsk» : 19.00 rcqcască — cin em a log ralu i „L u ­
la Inlregalde (raionul Alba), re­ nişte roci puţin consistente de aceea, turiştii, convinşi de necesi­ Faţă de aceeaşi perioadă a anu­ secţiei furnale elaborase peste Almanah ş tiin ţific ; 19,25 Muzică m ina" ; APOLDUt. DE SUS: A la r­
zervaţia de interes geologic şi fo­ pietrişuri, nisip roşiatic, argilă tal- tatea ocrotirii naturii, veghează şi lui trecut, producţia dc Conlă a prevederile planului 4.628,8 tone de dans ■ 20,30 Pe leme interna­
crescut cu 1,78 la sută, cu toate fontă cenuşie. mă />c insulă — cinem alogralui
ţionale ; 20.45 Muzică populară co­
,23 A u g u s t"; C Ă L A N : Num ai I
Economii prin inovaţii ridă de ascultători ; 21.15 Cnrnpt s ln lu ilc tac — cinem alogralui
O experienţă ce poate fi extinsă La cabinetul tehnic au fost pre­ Jonct Stoicoî, Renk Rudolf. Pilly PROGRAM UL U : 10.30 Muzică J.C .S.H ."
plaslîc; 21.25 Muzică de dans.
zentate în acest an, numai dc Nicolae, Miron Pop şi alţii. Ino­ de estradă i 13.05 Opereta „V în t
Căminul cultural si biblioleca co­ pe baza unor planuri de muncă ţu- participă activ fiecare la organiza­ către furnalişti, 25 propuneri dc vaţiile au contribuit la creşterea do libertate" de D nnaevski: 13.02 (Buletin
munală din Luncoiul de Jos se s i­ dicîos întocmite. Acestea cuprind rea oricărei acţiuni culturale, in d i­ inovaţii, din care 17 au fost numărului de încărcări cu 50 la Solis’ i s* formaţii de muzică uşoa­
tuează printre unităţile culturale din obiective şi sarcini concrete, sirius ferent că este vorba de munca cu acccptale. Dintre inovaţiile apli­ sula, redueîndu-se în acelaşi timp ră ; 13.30 r i n|r>rp sî jocuri popu­
raionul Brad care desfăşoară o ac­ legale de via|a satului, repartizate cartea, de activitatea artistică, de cate ori în curs de aplicare pot uzura vagoanelor cîntar, a maca­ la re: 14.05 Arii vesele din operete* m e l e o p & l o q i e
tivitate permanentă şi multilaterală, pe oameni, fiind precizate locul si propaganda prin conferinţe etc. fi am intite: „Metodă nouă dc ralelor dc şarjare şi aparatului 14 55 Melodii populare; 16.30
la cămin şan bibliotecă se organi­ dala la care au loc fiecare manifes­ Un sprijin important, opoi. acordă punere în funcţiune a furnalu­ Silinţa în slujba păcii; 17.30 Din PENTRU 24 DE ORE
zează cu regularitate manifestări cul- ta re. Din planul trimestrial sînl ex­ muncii culturale cadrele didactice. lui", „Cuvă fără pene dc răcire", dc încărcare. folclorul popoarelor ; tR.25 Din
lural-edncative, expuneri, informări trase apoi sarcinile pentru o p e ri­ Inceplnd cu directorul şcolii. Mng- „Semnalizator optic pentru ma­ Pc baza inovaţiilor sc realizea­ cel<» ni o î îndrăgile melodii popu­ Vremea se menţine închisă cu
politico, recenzii, prezentări de cărţi, oadă mai scurta (pe timp de o sap dalena Teodor. Invălâtorii şi profe­ ză anual economii antcealculate lare.* î 9.30 Program dc rom a ni'': cerul mai mult no ros Vor mai
programe artistice ele. la care par­ t-niilnăl, iar liecare manifestare este sorii îşi aduc contribuţia la buna nevrarea oalelor de zgură şi 20.00 Muzică de dan* .* 20.30 Noapte cădea ploi temporare. V in t m<>
ticipă un mare număr de oameni ai adusă din timp la cunoştinţa cetă­ organizare şi desfăşurare a muncii. fontă" etc. prezentate de tov. dc circa 750 mii Ici. derat din vest cu intensificări
muncii. Se poale spune că aici se ţenilor prin alişaiea programului in De pildă, Benea Maria instruieşte bună. copii : „Cei Irei ur$i“ ; 23,05 locale. Temperatura staţionară,
doslăsoară o activitate aproape z il­ locurile cele mai populate. brigada artistică de agitaţie, llics Buletine de informare tehnică Muzică de dans. ziua va fi cuprinsă intre 9 sî 15
nică. Să luăm do pildă perioada dc Ana echipa de dansuri, Lazâr O li­ grade iar noaptea Intre 1 si 7
la 1 la 15 octombrie. In acest răs­ via dirijează corul. Majoritatea ca­ Pentru a veni în sprijinul fur­ prezent au fost editate două ase­ ('fin m m
timp au avut Joc aici zece maniles- Despre munca drelor didactice expun conferinţe, nal iştilor în alegerea celor mai menea buletine in care s-au grade.-
tări de m asă: o seară de poezie, cultura 1-educaJi vă susţin recenzii sau prezentări de potrivite cărţi şi noutăţi tehni­ 2 NOIEMBRIE 1963 PFNTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
două prezentări de filme, un jurnal cărţi, fac parte din form aţiile artis­ ce, conducerea secţiei furnale a popularizat recenzii dc cărţi în
vorbii, cileva informări polilicc, o din comuna Luncoiul de ios tice. ele. M erită a fi subliniat de luat iniţiativa de a edita trimes­ specialitatea furnale, articole şi DEVA: T utun ul — seria I şl Vremea se menţine închisă fa­
conferinţă ştiinţifică .,Ce ştim despre n im e n e a sprijinul organizaţiei trial buletinul de informare şi lucrări apărute în publicaţiile de II — cinem atograful „ Patria" ; vorabilă ploilor temporare.
soare" sl un simpozion pe tema U.T.M. şi al comisiei do femei din
„Adevărul despre cărţile sfinte". I ii Directoarea căminului cultural dis­ sal. Fără Îndoială, la buna desfă­ documentare tehnică. Pînă în specialitate.
şurare a m uncii cultural-educative.
afară de acestea. I ii perioada res­ pune şi dc un caiet personal de În­
pectivă, directoarea căminului cul­ semnări (allul dccit registrul de evi­ o contribuţie substanţială aduce con­ P roductivitate ridicată, cîşfig sporii
tural Împreuna cu bibliotecara au dentă a activităţii căminului). Aici siliul de conducere al căminului cul­ Militind necontenit pentru fo­
făcut numeroase deplasări pentru a sint notate dale in legătură cu preo­ tural In care sint cuprinşi tovarăşi au trecut din acest an, cu 24.55 ! Comitetul executiv al Sfatului popular f
îndruma activitatea căminelor şi bi­ cupările sale zilnice, cu aclivitalea care participă activ la organizarea losirea din plin a agregatelor şi tone fontă pc om faţă de ace­
bliotecilor sălesti de pe raza co­ culturală din şalele aparlinăloare co­ şi desfăşurarea muncii. Periodic, a timpului de lucru, furnaliştii, eaşi perioadă a anului trecut.
munei. munei Luncoi ele. Se pot cili no­ membrii consiliului de conducere se îndrumaţi în permanenţă de că­ Paralel cu aceasta, salariul mediu al regiunii Hunedoara
întrunesc pentru a analiza activita­
Cum muncesc căminul cultural şî ii te ca acestea: „Astăzi am lost tn tea desfăşurată şi discută măsurile tre organizaţia dc partid, au
biblioteca din Luncoi, care sint me­ salul Podele.." sau „Astăzi a avui cc trebuie luate In viitor. reuşit să sporească productivita­ pe om şi lună a crescut de la publică concurs pentru ocuparea
todele folosite? loc la cămin o şezătoare cultura­ tea muncii în cclc 10 luni care 1.104 lei la 1.229 lei.
lă..." ele. însemnările sint lapidare, Experienţa căminului cultural si
La aceste întrebări pot să-ti răs­ a bibliotecii comunale din Luncoiul următoarelor posturi:
pundă In orice moment Smanmda dar ele vorbesc înainte de loale de Jos. temeinic studiată de către 120 citito ri ai bibliotecii volante
despre pasiune şi răspundere in
Viorica sl Sliopan Eugenia, direc- Comitetul pentru cultură si artă al secrelar al com ilelului executiv al Sfatului popular a! comunelor
muncă.
loarea căminului cultural şi biblio­ raionului Brad, poate fi extinsă si Biblioteca volantă, cxislentă în dolf, Stelian Ştefăncscu, Vasile — Ciugud si Inuri din raionul Alba» f
tecara comunală, care muncesc cu Un alt factor care face ca activi­ la celelalte unităli culturalo din ra­ sala dc cultură a sccjiei furnale, Cuzic, Pompiliu Dumitrescu şi — Riscuhla din raionul Brad;
simt de răspundere şi pasiune. In tatea să fie rodnică, csle slrinsa ion. Ea ajută )a ridicarea activităţii este înzestrată cu cîteva sute de Natalia Colţan. — C erlcjul de Sus din raionul l l i a »
primul rlnd, sub îndrumarea per­ legătură ce exista Intre căminul cul­ un ităţilor culturale, la îndeplinirea volume. Furnaliştii poposesc de­ Paralel cu aceasta, difuzorii vo­
manentă a com ilelului comunal de tural şi bibliotecă. Cele două to­ sarcinilor ce ne stau In fală. seori aici pentru a împrumuta luntari din secţie au desfăcut în — G r j i l i din oraşul regional D eva» î j
partid si cu sprijinul efectiv al co­ varăşe au inlelcs că toiul muncii cărţi. Numărul celor ce frecven­ — Bănită din oraşul regional Pe troieni.
mitetului executiv al sfatului popu lor este un ic: ridicarea nivelului de CLEMENTE CO NSTAN TIN acest an cărţi în valoare de La concursul pentru ocuparea p o s tu lu i de secretar al com ilelului exe* ->’
inspector principal la tează biblioteca a ajuns la 120, peste 9.000 lei.
tar comunal, căminul şi biblioteca cultură al locuitorilor salului, edn- fe u liv al Sfatului popular comunal, pot să se înscrie cei ce au stu d iiîrj
Comitetul regional penlru printre cci mai activi cititori LASZLO FRANCISC
din Luncoi îşi desfăşoară activitatea carea lor in spirit socialist» de aceea cultura si aria aflîndu-sc tovarăşii Ţipţcr Ru- SE.MCIUC MARCEL Imedii sau echivalente cu acestea si un stagiu de cel pulin 5 ani tn r a u n - ţ
{că la slăbirile populare, in învătămînt sau 1n alt dom eniu al administraţi* A
[e i de stat. 3
De asemenea, pot să se înscrie şi cel ce au 7 clase elementare s i ?
Acordăm atenţie folosirii raţionale ^domeniu al administraţiei de stat. ţ
Iun stagiu de cel puţin 10 ani In m uncă la sfaturile populare sau in alt J
Cererile de înscriere la concurs se vor depune la Comitelui execu-c3
liv al Sfatului popular regional, In Deva, pînă la dala de 15 noiembrie ţ
a pămîntului şi creşterii productivităţii lui 1963, liinrl Insoţile de următoarele acte i
— copie de pe actul de naştere ;
— actul de studii in original sau In copie legalizată ; î
Folosirea intensivă şi deplină tul urmează să se pună pe mit de către O. R. P. O. T. Cluj, stfwilirii eroziunii solului şi ri­ noaştem potenţialul de producţie — dovadă asupra stagiului In muncă in administraţia de s ta t;
a pămîntului în scopul sporirii desfiinţarea drumurilor dc pri­ plantaţiile se vor executa în tra­ dicării productivităţii păşunilor, al terenului şi măsurile pe care — certificat de sănătate eliberai de circumscripţia sanitară sau poli t
continue a producţiei agricole sos, îndreptarea şi îngustarea see. Cu toate că terenul respec­ o suprafaţă însemnată dc teren trebuie să Ic luăm pentru ridica­ clinica de care aparţine candidatul : X
constituie un mijloc deosebit de drumurilor utile, care în prezent tiv este situat în pantă cu o în­ a lost supraînsămînţată cu ier­ rea fertilităţii lui. In urma întoc­
important pentru obţinerea în fie­ ocupă aproape 30 ha. clinaţie de 10-35 grade, datorită buri perene valoroase, iar pc 15 m irii studiului pedologie, în ca­ — dovada situaţiei militare elibe rată de comisariatul m ilitar (pentru*'
care unitate agricolă a unor re­ Ca o măsură deosebit de im­ terasărilor naturale, vom avea ha. am însămînţat sparcelă. drul gospodăriei am stabilit să bărbaţii ;
— autobiografie
zultate economice din ce în ce portantă în cadrul preocupării posibilitatea ca lucrările de des­ Ne*am propus să luăm şi alte aplicăm două asolamente pe timp
mai bune. Cunoscînd însemnăta­ penlru creşterea categoriilor su­ fundat să le efectuăm mecanizat. măsuri pentru stăvilirea eroziu­ de 7 ani. Totodată, prin folosirea Ţ Concursul va avea log la Coml tetul executiv al Sfatului popular al£»
tea pe care o are utilizarea raţio­ perioare de folosinţă a terenului Materialul necesar înfiinţării nii. Printre acestea, amintim in- raţională a îngrăşămintelor am | regiunii Hunedoara, cu sediul în D e va — slr. Dr. Petru Groza nr. 22, tn J:
nală a terenului pentru întărirea se înscrie acţiunea de înfiinţare plantaţiei va fi produs în pepi­ liinţarea de plantaţii forestiere prevăzut ca în timp de 3-4 ani să îjzlua de 27 noiembrie 1963, orele 9.
cconomico-organizatorică a gos­ a plantaţiilor de pomi şi viţă de niera gospodăriei, care în anul pe ravene. executarea de cleio- uniformizăm fertilitatea întregii Concursul va consla dinlr-o probă scrisă si una orală asupra cunos-rij
podăriei coleclive, una din preo­ suprafeţe arabile a gospodăriei. linlelor în domeniul construcţiei şl administraţiei de stat.
cupările noastre principale a Acest lucru ne va permite să fa­ Tematica problemelor concursului se poale aonsulla la Com itetul exe- j
constituit-o şi o va constitui folo­ cem o mai bună organizare a pro­ _ c u tiv al Sfatului popular regional (secţiunea seerelariat-administraliv). pre
sirea raţională a terenului şi îm­ ducţiei şi a muncii, printr-o ro cum şi la comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, orăşe 1
nului şi a culturilor pe brigăzi şi !
bunătăţirea permanentă a însuşi­ partizare mai judicioasă a tere­ nesli şi comunale.
rilor productive ale pămîntului.
In primul rînd, acţiunile pe care echipe.
le-am întreprins în această direc­ O atenţie sporită vom acorda
ţie au avut ca scop cunoaşterea vie pe terenurile situate în pantă, viitor se va extinde pe încă 10 naje şi canale de coastă etc. în­ şi extinderii irigaţiei culturilor. In
exactă a suprafeţelor de teren ale care sînt improprii pentru cultu­ hectare. In afară de cele 107 ha. făptuirea măsurilor stabilite ne acest an am obţinut producţii de
gospodăriei şi stabilirea catego­ ra cerealelor. In urma studiilor destinate pentru cultura viţei de va permite să oprim eroziunea secară, porumb, sfeclă de zahăr
riilor de folosinţă a fiecărei par­ făcute s-a constatat că putem des­ vie au mai fost indentificate încă solului pe circa 100 ha. păşune. şi cartofi duble şi chiar triple dc
cele. In urma măsurilor făcute tina pentru plantaţiile de pomi 59 ha. penlru a fi plantate cu Măsurile amintite ne vor da po­ pe suprafeţele irigate, faţă de pro­
s-a constatat că suprafaţa agrico­ şi viţă de vie o suprafaţă de a- pomi. sibilitatea totodată să asigurăm ducţiile realizate de pe terenuri
lă — principala categorie dc folo­ proape 230 ha., care în prezent O acţiune de marc însemnătate o bază furajeră bogată şi variată nciripate. Iată dc ce în anul viitor
sinţă a terenului — a gospodăriei este folosită ca păşune, dînd o întreprinsă în vederea folosirii penlru cele peste 500 bovine, vom iriga. în afară de grădina de
noastre colective, situată în două producţie anuală mai mică de raţionale a terenului în cadrul aproape 1.300 ovine şi peste 300 legume, o suprafaţă mai mare cu
trupuri, însumează 1.335 hectare. 3.000 kg. masă verde la hectar, gospodăriei noastre colective o porcine pe care Ic deţine gospodă )6 ha. decît cca din anul trecut.
In ultimii ani la brigada din O- iar 26 ha., sînt ocupate cu viţă constituie combaterea procesului ria în proprietatea obştească. Tot Înfăptuirea măsurilor pc care
breia, ca si la Cistei s-au înregis­ de vie hibridă slab productivă. de eroziune a solului. In acest în cadrul acţiunilor întreprinse ni le-am propus cu privire la îm­
trat creşteri considerabile ale Această acţiune a început cu 4 scop. pe suprafeţele situate în pentru folosirea raţională a pă* bunătăţirea însuşirilor producti­
suprafeţei arabile. Numai în anul ani în urmă. Pînă acum din su­ pantă şi destinate culturii cerea­ mînlului se înscrie şi efectuarea ve ale solului şi sporirea produc­
trecut, de pildă, au lost desţele­ prafaţa amintită au fost plantate lelor. arăturile şi celelalte lucrări a o serie de lucrări de îndiguiri ţiei agricole va constitui una din
nite 3 hectare de fineţe slab pro­ 59 ha, cu pomi. Alte 10 ha. au agricoic sc execută numai pe di­ prin care s-a înlăturat pericolul preocupările dc seamă ale colec­
ductive. iar de pe alic aproaoe 3 fost plantate în primăvara aceas­ recţia curbelor de nivel. Dc ase­ de inundaţie a unei suprafeţe de tiviştilor din Cistei. deoarece pe
ha. s-a defrişat vegetal ia lem­ ta cu viţă de vie, urmînd ca pe menea, în cadrul asolamenlului 32 ha. teren arabil. această cale gospodăria va deveni
noasă. Cu prilejul terminării lu­ încă 5 hectare, care sînt deja des­ întocmit pe o durată de 7 ani s-a La baza măsurilor pe care le în­ mai puternică, mai înfloritoare.
crării dc organizare internospo fundate, să facem plantaţii în stabilii ca lerenurile supuse ero­ treprindem penlru folosirea in- MUFA! n o n îR T A
dărească a terenului s-au in- lensivă şi deplină a pămîntului presedîntr
dentificat şi celelalte resurse toamnă. Pe întreaga suprafaţă ziunii să fie destinate îndeosebi stă memoriul agropedoloqic în- IO A N DA RAM t IŞ
de creştere a suprafeţei ara­ (107 ba.) ce sc plantează cu viţă culturilor care ajută la o bună locmit de către O.R.P.OT. Deva. Inginer agronom
bile. Astfel, în viilor, accen­ de vie, pe baza proiectului întoc­ fixare a solului. Tot in vederea Această lucrare ne ajută să cu­ G.A.C. Cistei—Alba