Page 5 - 1963-11

Noii noştri colegi

• Dezvoltăm continuu creş­
terea a n im a le lo r;
• A c tiv i/ă ti cu llu ra l-e d u ca ti-
vc fn rln d u l m in erilor din C ugirut, oraşul nostru Itnăr şi lective, au devenit mai stăpini
Lupe n i ; Inimos, oraş al m cla lu rg iştilo r, pe el. D iscuţiile purtate, m u lti­
(parj, 2-a) creşte impetuos cu liecuie zi. O ple şl variate, uu lost deosebit de
° Cînd munca b iro u lu i nu dală cu el cresc oamenii, se dez­ utile a ttl pentru u n ii c il şi pen­
e Iu n ive lu l s a rc in ilo r: voltă cultura, in v ă td m in l'il. tru a lţii. Cei mai In virstă şi-au
tn anul acesta num ărul e le \i- am intit de a n ii gre i al studen­
• Ne scriu corespondenţii
vo lu n ta ri din l.C.S.H. » lor care invafă In şcolile otaşu- ţiei. de viata plină de nevoi a
Iul. lie la Şcoala medic, lie ta studenţilor In vrem urile trecute,
(pag. 3-a)
C om plexul şcolar, lie la Şcoala de subaprecierea cu care emu
• De peste halate
de 8 uni, a crescut şi el. O dală p rim iţi la catedre. Ne-a lăcut o
(pag. 4-a)
cu aceasta s-a în tă rit şr colecti­ deosebită plăcere să ascultăm pe
v u l de cudre didactice In i ia ­ coleg ii noştri tineri care ne-au
d u l p ro fe so rilo r au venit noi vo rb ii de noile co n d iţii In
A
cadre didactice, absolvenţi ai / care Invafă astăzi studenţii.
Noi, la rin d u l nostiu. le-am
fa cu ltă ţilo r: Maerescu A vram ,
Lucrărilor de investiţii Cu planul lunar depăşit proiesor de matematică, An- o ie rii cu căldură din pra c­
d rilo iu Ioan, profesor de is­
didactică,
tica noastră
din
Dcsfăşurînd larg înlrecerea socia­ torie. (încadraţi la Şcoala me­ N metodele pe cate le fo lo ­
toată listă animat dc dorinţa de a da cit d ie ) şi bogdan A te i a, p ro - sim. din icz.ullulele m uncii
lim ba
rusă la
noastre.
lesoară de
mai mult otel peste plan, colectivul
de muncitori dc la O.S.M.-2 din C.S. Şcoala de 8 ani. S In această perioadă de a-
T in e rii prolesori au găsit comodare, coleg ii noşhi ti­
Hunedoara muncind cu multă însu­ In şcolile noastre, p rin g ri­ neri au lost Incon/urati cu
In acesl an E. M. Barza si E. M. monslreazâ exemplul pulului nr. I ja p a rtid u lu i şi s ta lu lu i dc- <irijă de conducerea scolii,
Zl«jhui au avui de cxeculal o scamă Musariu. Planul prevedea ca pulul fleţire si-a îndeplinit şi depăşit pla­ m ocrut-popular. p rin preocu­ E de lo li protesorii. Ei au a-
dc lucrăii dc investiţii, conslruclii- să Iie amenajai şi săpat pînă la o ri­ nul de producţie pe luna octombrie. parea organelor locale dc sistat la lecţiile (inule de
monlaj si lucrări geologice, care să zontul — 330 m. Dar din cauza lipsei El a dat peste plan în această peri­ partid şi de stal şi a co le cti­ p ro te sorii cu mai m ultă ex­
ducă la punerea în valoare a noi de pompe, care n-au fost procurate oadă circa 9.000 tone olel. velor pedagogice, co n d iţii M perienţă. au lost îndrum aţi
rezerve de minereu, să Îmbunătă­ la timp, lucrările de adincirc au fost La realizarea acestui im portant suc­ oplim e de muncă, uu găsit cum să-şi planitice materia,
ţească transportul pe orizontală si In ’îrziate cu 2 luni. M e trii de adln- ces au contribuit echipele de oteluri peste tot o prim ire caldă, to­ cum să-şl întocmească pla­
vărăşească. Em oţiile au cu­ N nurile de lecţii, cum să Iacă
verticală si să creeze condiţii mai cire ou cit s-a rămas in urmă se re­ conduse de Alexandru Stoica de la
prins deopotrivă a lit pe cei notarea e le vilo r ele. Apoi au
bune de lucru pentru m inerii din a- cuperează şi lucrarea va li terminală cuptorul nr. 2. Vasile Bufnilă de la care Ist lăceau de butul In lost si ei asistaţi la le c ţii. Cu
bataje. Printre aceste lucrări se nu­ piuă la sfîrşitul anului, dar aceasta cuptorul nr 5 şi Ion Drăghin de la această nobila misiune, c il Ă acest p tile i ne-am dat sea­
mără montarea noii maşini de ex- a condiţional executarea altor lucrări. cuptorul nr. 6 care au dat în medie şi pe profesorii cu mal m ul­ ma că practica iredagogică
trarhe 2 R.M-3000 la pulul ticna, Din cauza rămînerii In urmă n au pu­ peste plan cile 900 tone de otel ta sau mai pufină e xp e ri­ continuă, efectuata in tim ­
amenajarea o u /o n lu lu i — 130 m. M u- lul fi atacate la timp lucrările de enţă. pul tacu ităţii, i-u ajutat mult
fiecare.
sar iu pentru transportul electric, a- cercetare a orizontului — 290 m., iar La Şcoala dc Q ani, in ca­ dar cu mal au încă de In-
d ru l co n siliu lu i ixnlagogic, vâfat pentru insusirca mă­
rlincirca pulului Anloniu de la — pînă In sfîrşitul anului nu vor putea d ire cto ru l şcolii a prezentai
I ?0 la — 180 m., executarea rostogo­ li realizate decil 50 Ia sută din a«es- Ş i - n u r e a l l î z a t pe tovarăşa profesoară bog­ l iestriei pedagogice.
Pe noi, cadrele mat vechi ale.
lului colector de minereu M un telui te lucrări. p l a n u l a n u a l dan Aretu, do rin d u -i succes şcolii, ne bucură orice succes
— orizontul 1 Mai. a circuitului de A lit la Borza, cit şi la Zlalna, se fn opera dc educate a U nciei qc- al no ilo r colegi, orice preocupate
transpotl de la orizontul — 1 HO m. mai înlîmplă încă, si din pâcale des­ Colectivul de muncitori, tehnicieni n cta lil. Această prim ă In liln ire îndreptată spre rldicatca n ive lu lu i
— Brărlisor si altele, lucrări care au tul de des, ca o lucrare odată term i­ şi ingineri dc la întreprinderea de In­ cu co le ctivu l didactic l-a produs la învăţătură al elevilor. spte
fosl deja terminale la E M. Barza. nală să nu poală li dală în exploa- dustrie locala din oraşul Alba Iulia o puternică impresie litie re i noas­ educarea lor In s p iritu l sarcini­
tre colege. La Ici. cei doi absol­
La Zlalnn, p rinh e lucrările termina­ lare din cauza nerespcclării Indicaţi­ desiăşoară o Intensa activitate in venţi. re p a rliza li la Şcoala me­ lor trasate de partid. Apreciem
te si date in exploatare in acest an ilor tehnice prevăzute în proiectul de vederea îndeplinirii sarcinilor planu­ die, au iosl prezentaţi in aduna­ şl alte preocupări ştiin d llce ale
colegilor noştri lin e ri: preocupa-
se numără electrificarea galeriei prin­ execuţie. In acest caz se lace apel la
lui de producţie. Datorită muncii de­ rea generală a şcolii. Emoţia şi fc<i tovrăşului proiesor Ioan An-
cipale Hanes, depozitele vie exploziv rectificări si reprofilări care încarcă puse, muncitorii din secţiile turna­ bucuria acelor clipe nu vor li d tifo iu pentru organizarea unui
de la Hanes, Almaş si Valea Dosului, nejuslificat prelul de cost. Aşa sînt u ita lc u lii de uşor. E le vii erau ne­ muzeu local care să reflecte dez­
torie, îm pletituri de sîrmă şi parază-
adincirea pulului renlral de e.xlrac- cazurile roslogoalelor de materiale răbdători să-şi cunoască p ro ie­ voltarea m işcării m uncitoreşti
pezi metalice şi-au realizat dc pe sor ii iar aceştia, mai em oţionaţi
.1 io Stănija si allclc. Valea Morii. Circsala si ) 1 ie Pinli 1 ie din Cu<iir. a Iov. proiesor Mac-
acum prevederile planului de pro­ de cil elevii, oşleplau cu m olia rescu A vram de a pregăti fn
Darea in exploatare a noilor obiec­ reprofilate, Rostogolul Cire>ala a fost M uncitorul Iosif T rilu lucrează la aparatul de câlire cu curenţi de nerăbdare prim a lec(rc.
tive a dus la imbu- ____________________________ construit torsionat ducţie anuale. O contribuţie impor­ înaltă frecvenţă la sec(ia tratamente termice a U. M. Cugii. M uncind cu .Zilele au tre cu i. In cancela­ uşa Ic i e le v ii Incit să devină co­
laboratori al reviste i
M atem a­
nălălirea transpor- — — - —= Lucraroa a tre­ tantă la îndeplinirea planului anual rie. In clase, n o ii noştri colegi r.u tică şt tizică '
t..iui, m irindu-vo i _ a e, M. Barza buit reprofilată şl cu mult înainte de termen şl-au adu­ pricepere şl fndemînarc, el reuşeşte să-şi depăşească planul fn tiecare mai sin i ca la începui. Ei s-au Preocupările şi sîrguinla cu
asllel viteza dc rcarmală. Exccuta­ s-o Iov. Nicolac Groza, Alexandru lună cu 20— 25 la sută. Datorită acestui fapt se numără printre eviden- integrat In ansam blul m uncii co- care muncesc. Interesul şi e x i­
circulaţie a llt pe o- Şi rea ei a durat a- Comau, Ioan Corlaciu şi alţii. (iaţii in întrecerea socialistă. genta manifestată lată de rid i­
rizonlală, cit şi pe - proapc un an şi a carea neincetată a pro prie i lor
E. M. Zlatna calificări, lată dc instruirea şi
verticală, ceea ce a _________ _____________ necesitat însemna- educarea e le vilo r s/nf dovezile
Jacul ca locurile le cheltuieli bă­ C O N S T R U C Ţ II V 1 N A T O R E Ş T I cele mai concludente care atestă
de muncă să fie mai bine aprovi- neşti şi consum mare de materiale. 1 succesele viito are ale m uncii de ­
zionale cu materiale $i vagonelc goa­ Mai grave sînl cazurile în care. din & In cursul acestui an cole ctive ­ de pindă, 3 colibe vînâtoreşli, 10 puse dc n o ii n o şiti colegi de
le au fost deschise noi coi de acces cauza unei proaste execiilii, lucra­ Succesul lecţiilor de analiză matematică, geometrie ana­ le ocoalelor silvice din regiunea observaioure înalte etc. şcoa lă.
spre rezerve dc minereu neprospec- rea nu mai poate li „rectificată''. La litică, tehnologia materialelor, chimia ele. esle condiţional noastră au obţinui rezultate bune Trebuie rcmarcut laptut că toate COCEAN VICTOR
lale încă. Astfel, prin introducerea Barza a fosl executată o galerie u- u şi de modul in care ele transmit cunoştinţele studenţilor in ceea ce priveşte execufaica ocoalele silvice din regiunea noas­ ANDUONE ALEXANDRU
tră şi-au depăşii pină acum pla­
transportului cu locomotive electrice soralişli. In scopui satisfacerii acestor cerinţe, cadrele d i­ con stru cţiilor vinătoreşti. A sllel, profesori la Şcoala medie
nită in felul ei. Este vorba despre dc la inccpultd an ului şi pînă in nul la toate construcţiile v in u lo - Cng:r
prin galeria principală Haneş, pe lin ­ I dactice de la In sliliilu l de mine din Petroşani, in cadrul prezent, s-uu construil 8 bordec reşli, cu 25-35 Iu sulă.
galeria 250 Musariu care arc cana­ liecărei ore de curs explică pe larg materialul, plinind
gă faptul că viteza dc circulaţie a
lul... suspendai. Aceasta pentru că accent pe ideile pe care studcnlii secţiei serale trebuie să
sporii, s-a îmbunătăţit şi aernjul da­ M O le însuşească. Noua stagiune a orchestrei simfonice
torită scoaterii din circulaţie a loco­ atunci cînd s-a făcut reprofilarea MUi Sector evidenfiat
încă de la primele ore de curs. de altfel, s-a indicai
motivelor Diesel» prin darea în ex­ galeriei si s-a executai bctonarca nu 5 1 studenţilor materialul bibliografic necesar, iar conducerea din Petroşani pe exploatare
ploatare a maşinii de cxtraclie de la s-a respectat panta. După ce s a rec­ I institutului a dat indicaţii privind studierea acestuia din
pulul Elena — E. M. Barza — capa­ pi îinei stagiuni, a atras aproape
tificat panta, canalul bclonat a ră­ manualele existente in biblioteca institutului. S-au orga­ Recent s-a deschis cea de-a doua Zilele trecute, la E. M. Ghelar,
citatea dc transport pe verticală a nizat apoi o serie de consultaţii in zilele de program la 5 500 dc spectatori.
mas suspendat deasupra vetrei g.ile- stagiune a orchestrei simfonice a avut loc o şedinţă festivă eu
crescut, iar prin electrificarea trans­ chimie organică. La orele <le< seminar '«c fac discuţii- inte­ Ţinindu-se cont dc lip>urilc dm prilejul căreia s-au înminat dra­
portului de la orizontul — 180 m. — rie* cu 15 cin. Pe lîngă faptul că n a resante. stnns legale dc materialul predat. din Petroşani, maicînd in telul prima stagiune, artivilnlca lornin- pele de evidenţiat în întrecerea
Musariu, s-a îmbunălălU aprovizio­ lost terminală la dala stabilită. că VJOREL H ALA LAIE acesta o nouă etapă dc dezvoltare ţici a lost oign ni/ală pe baze noi, socialistă minerilor, echipelor,
narea locurilor de muncă din acest prin corectările aduse prelul dc cost corespondent a acestei formalii care, in cursul care să asigure existenta Îndelun­ brigăzilor şi sectorului, care au
orizont. Eficientei economică a lucră­ a lost IncărGal, in exploatare se vor H gată a acestei orchos'.c şi mai ales obţinut cele mai bune rezultate
rilor dc investiţii, $i In special a lu­ S E A R A L T E R A R A să răspundă pe deplin cerinţelor
intîmpina greulăli din cauza apei în trimestrul III al anului 1963.
crărilor de conslruclii miniere, se culturale şi spirituale ale oameni­
care, în loc să sc scurgă în canal, II La căminul cultural din comuna Gurasada, ra­ soară, Maria Haida, directoarea căminului cui- Drapelul de sector evidenţiat
lace simlilă de pe acum. ele pregă­ ionul llia. se organizaază periodic manifestări lu r 31, Rodica Presecan, bibliotecară. Expunerea lor muncii din Valeo Jiului. In acesl
tind, condiţii optime de lucru pentru se va aduna in lre traverse. cuit'iraio special pentru femeile colectiviste. Z i­ sens, a lost reorganizat consiliul pe exploatare a fost înmînat co­
H J prezentată a fosl audiată cu deosebit interes de
anul viilor. La Zlatna prin darea tn Exemplele de mai sus — şi ele nu ■ K lele trecute de exemplu, a avut loc la căminul cele 65 colectiviste participante. artistic. întocmit reper loriul, pla­ lectivului sectorului „Valea case­
exploatare a rostogolului de mate­ sînt unice — demonstrează că din cultural o seară literară cu l^ina „Chipul mamei In încheiere a rulai film ul „Pină miinc". nificate judicios repetiţiile şi stabi­ lor" care, în trimestrul III, a
riale Pala Băii. pe lingă faptul că t oglindit în literatură". La huna desfăşurare n lite precis sarcinile trimestriale şi
cauza neglijentei, a lipsei de preo­ dat peste plan 700 tone minereu
serii literare şi-ou dai concursul Iov. ElisaheU
B-a eliberat un tractor care trebuia cupare pentru executarea la timp şl Poenaru, învăţătoare. Marin Sloichiţoiu piofe- VERGI MICA DOBROTA lunare ele. dc bună calitate.
corespondentă
fă transporte materialele pe drumuri CORNFL H O G M A N
in bune conditiuni a lucrărilor de
greu accesibile. s-a creai posibilita­
investiţii, se produc (pontăU >n p ro­
tea transportării lor prin mină. acest
cesul de producţie, sc intir/.ie ni o
ii n i w
transport liind mai ieftin şi fără sa r f i A T r
fie nevoie de transbordări inutile de­ s o ie de lucrări condiţionale do exe­
servite de mulţi muncitori auxiliari. cutarea construcţiilor miniere Comi­ I U H I L
Noul rostogol asigură o bună apro­ tetele de partid liebuic sA tragă la
vizionare cu ma'eriale a locurilor do
răspundere conducerile exploatărilor
muncă din sectorul Pala Băii creind,
pentru nerealiz.area integrală n pla­ G.ft.S. — arături de toamnă pe t.
în acelaşi timp. premi/ele creşterii
nului de investilii si să combată cu
p io d u rliv ită ţii muncii pi in folosirea
din plin a tim pului afectai pentru tărie tendinţa care s*u manifestai, Potrivii planurilor dc produc­ zintă 40 la sulă. Cele înaî bune
ţie, gospodăriile agricole de stat rezultate au fost obţinute la gos­
lucru. Punerea tn exploatare a pu lu­ m.u ales la Barza, (Ic a nu se da a- din regiunea noastră au prevă­ podăria agricolă de stat din Că- In ultimele zile colectiviştii şi ine Rezultate bune pe această linie ii i în lru c ll numai prin luarea unor
lui central Stănija piuă la orizontul leiUia cuvenită tuturor lucrărilor.
zut să execute arături adinei dc lan care a realizat în întregime caiiizalorii din regiunea noastră şi-au s-au obţinui, mai ales, in raioanele măsuri eficiente se poate asigura o
— 120 m. a dus la scoaterea din cir­ Conducerile exploatărilor au datoria toamnă pe suprafaţa dc 3.410 ha. Intensificai eforturile pentru elibera­ llia, Seb?$ şi oraşul regional Deva, bază trainică recoltei viitoare. Este
culaţie a planului înclinat din aceas­ să ia cele nrni clicicnte măsuri pen- Avi iul la dispoziţie un număr de planul stabilit la arături adinei rea terenurilor de coceni, pregătirea unde pină ta 31 octombrie, inclu­ necesar îndeosebi ca lucrările de
tă mină care a produs dese deranja­ dc toamnă, la gospodăria agrico­ patului germinativ şi efectuarea In- siv, se efectuaseră Insâmînlări pe pregătire a terenului $1 semănatul
lrn ca lucrările planificate a fi exe­ peste 60 tractoare, dc îndată ce sămîritărîi cerealelor păioase. A st­ mai mult de 92 la sulă din supra­ să lie impulsionate. Această sarcină
mente în transportul minereului. Tot­ au fost terminate însămînţările lă de stat Mintia unde s-au efec­
cutate în acest an, să tic urgentate fel, dalorilă unei bune organizări faţa planificata, Dc asemenea şi in revine In primul rlnd conduceriloi
odată, s-au îmbunătăţii s« condiţiile cerealelor păioase dc toamnă s*a tuat arături pe 230 ha din 332 a muncii, folosirii timpului prielnic raionul Alba s-au iusămîutnl I I . 8-51 un ilălilor agricole si organizaţiilor
şi să se asigure astfel condiţiile ne­
do transport ale personalului, minerit trecut cu toate forţele la efectua­ planificate, la gospodăria agricolă de lucru şi a întregii capacităţii a ha., ceea ce reprezintă peste 91 Iş de partid, care au datoria să mooi*
nemaifiind nevoiţi să parcurgă pe cesare realizării planului pe anul maşinilor, multe din gospodăriile sută din suprafaţa destinată insă- Uzezi ţoale forţele şi mijloacele
rea arăturilor adinei. Pină în pre­ dc stat Apoldul de Sus unde au
scări cei 60 m. pinâ la orizontul — 196-1. zent această lucrare a fost execu­ fost arate peste 276 ha, din cele agricole colective au şi terminat In- m in lărilor cu gri i orz. secară pen existente, astfel ca insămintatul ce-
120 m. săininţatul, iar in altele această lu­ tru boabe şi secară furajeră. lealelor păioase să poală fi term i­
S. POP tata pe 1.369 ha ceea ce repre­ 436 planificate. Trebuie arătat insă că fală dc po­
Dacă lucrărilor mari do investiţii crare se află pe sfîrşile. sibilităţile existente, ritm ul Insă- nal In cel mal scurt timp.
li s-a acordat alcntia cuvenită, nu in inlărilor se desfăşoară Încă lent
se poale spune acelaşi lucru despre In raionul Haţeg şi in oraşul regio­ Situaţia însâmînţărilor la data
lucrâule considerate. în mod ncjiis- nal Hunedoara unde pină la aceeaşi de 31 octombrie.
dală nu se fnsăminlaseră decil cu
tifical mărunte. Este cazul rostogo­
ceva peste 60 la sută din suprafe­ llia
lului tampon pentru steri) de la putui ţele planificate. O asemenea intîr-
Elena, a planului înclinat Hermina, zicre tşi gâseste explicaţia tn (ap­
a rostogolului He minereu (Ic pe li- tul că aici tractoarele şi celelalte Deva 92,5%
Ionul 32 oiizonlul — 60 — 120 m., a maşini agricole nn sini lolosite la
întreaga lor capacitate. Sebeş 92.1%
galeriilor transversale Barza şi Ruda
Rezultatele de piuă acum nu pot
orizontul IV de la E.M. Barza şi alte­ Alba
le. Aceste lucrări sînl mult rămase fi considerate mulţumitoare nici in
raioanele Orăşlie şi Brad dacă avem
în Mină fapt ce nn poate li justificat
în vedere fnplul că timpul este des­ Brad 88,9 %
decil prin lipsa (Ic interes manifesta­ tul de inainlal. N ici in aceste ra
tă de vonducerile se d iilo r pentru c- ioane nu sc Insămintaseră pină l.i Orăştie
xceiilarea lor. Ce influentă are asu­ 31 octombrie dccit 86,4 si respectiv
86,9 la sulă din suprafaţa destinată
pra nerealizăiii integrale a planului cerealelor păioase. Hunedoara 62.7%!
de investi Iii. nerealiz.area !a timp a Spre înlăturarea acestor neajun­
H a u * 60.1 % |
tuturor lucrărilor planificat?, o dc- suri trebuie îndreptată toată «ten­
1.149 de propuneri rezolvate
Prin folosirea raţională
a capacităţii cuptoarelor
La Uzina „ V ic to ria “ de cost şi a uşurat la sectorul transpor­
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din Călan, in csntril m ult munca lu i autiş­ tu ri cure a redus sim -
secţiei scmic.ocs a uzinei „V ic to ria " u d u n ă iilo r grupelor tilo r; montarea unei Iilo r durata ro/Xirofîî-
sindicale au In'-I lu­ pompe la muşina de loi planihcutc ; in­
dui Calau, au înscris pe gralicul În­
ciile piua in prezent U leia( n ip ln ri la ate­ troducerea io turnă'o-
trecerii socialiste noi succese. Astfel, peste I.Jf'îO dc propu­ lie ru l dc m ontai care ti(i dc lin tio ticre a u-
fată de perioada primului Irimeslru neri. Dini re accsfm a dus la m ărirea p ro ­ nnr bătăi ori pneum ati­
un număr de t. 070 d u c tiv ită ţii m uncii şi ce la toate la co n ic dc
al anului curent. In trimestrul III, si
s-au rezolvai la ni- a uşurai sistem ul de muncă.
In prima lună din trimestrul IV, ci
v c lu l secfiilor iar a l­ rărire in lim p u l strun­ In rezolvaren cit
au reuşit să oblmă de la fiecare cup­ te 71) la n ive lu l in ire- ii! ii n ip lu /iln r pentru mai operativă şi mai
tor un spor de producţie în medie priiute rii. monluren b o ie riilo r de elicie nlă a pro pu neri­
de 725 kg semicocs pe ora de func­ Dintre propunet i i ruitiah-:ue. lor iz v o rilc (Im m a‘-c
aplicate in p ro d in fie Propuneri importau- \-no evidenţia! s jc li-
ţionare Acest succes se datoreşte Io n ive lu l secl'rLtr u- le au Iosl rezolvate de : turnătorie nr. 2,
bunei întreţineri a agregatelor, exe­ m inlim : usturca lin e ­ şi la n ive lu l iu lie -
luinaie. semicocs mon­
cutării la acestea a reparaţiilor de lor de scurgere a Ion- p rin d e rii: asigurarea
le i lichide la lurnale. unul sloc cu piese dc ta >. mccunică ele.
calitate bună, in timp mal scurt, res­
care a adus însemna­ schimb de rezervă O. lOSIS
pectării parametrilor tehnologici şi te econom ii la p re lu l pentru excavatorul de corespondent
m ăririi debilului dc gaz insuflat. H U tfE D O A H A .VĂZUTĂ DE PE DEALUL CH1ZLD Polo V. O noiu