Page 7 - 1963-11

Nn 2752 Drumul socialismului Pag. 3

Când m unca ibis0emisii CORESPONDENŢII VOLUNTAR DIN I. C. S. H.

c* *c> a* JBJr'l MP t ~ nan i *> --
m i i e l a n u v e l e i s ^ F e i e l S m 8
i A ten ţia în tre g u lu i colectiv de constructori de la şantierul 4 con- P ierderile la fierul-befon
Aşa cum a reieşit din dezbateri­ I. Gâneanu El arăta că la adunările buni, cu o Înaltă conştiinţă, care Consumuri Fi struefii c iv ile dm cadrul l.C .S H a lost îndreptată îndeosebi, in ultim a
le adunării generale de dare de generale ale organizaţiei U.T.M. din ar fi meritat să fie prim iţi în n o ­ sub 1 la sufă
seamă $i alegeri, si birou 1 orgam- du rile partidului, biroul organiza­ perioadă, spre reducerea consum uri tor specii ice a m a lcriu lcto r dc cons­
seclie nu participă tovarăşi din b i­ specifice Şi la acest capitol noi am ob­
za ţi el de baza din cadrul secţiei roul organizaţiei de partid. Tim p de ţiei de bază a neglijat această la­ trucţie. De ia începutul anului şi p i na acum, pe întreg ul şantier s-a
cuptoare industriale a CS. Hune­ citeva luni. organizaţia U.T.M. a tură a m uncii sale. Timp de un an reuşit sd sc obfind im portante econom ii de m ateriale. ţinut rezultate bune. Dc la înce­
doara si a desfăşurat aclivitalea pe lost lipsită de controlul $i Îndrum a­ organizaţia de partid n-a prim it nici reduse —- putul anului şi pînă în prezent
baza planurilor de muncă. De ade­ rea biroului organizaţiei de partid. un candidat de parlid. Ba mai mult, Cimentul folosit cîf mai rajional colectivul de constructori s-a
menea, membrii biro u lu i au (ost nu s-a străduit să rezolve nici mă­ economii străduit să economisească o can­
Nici activitatea comitetului sin­
repartizau pe schimburi, ca să e- dicalului nu s-a ridicat la nivelul car dosarele depuse la biroul o r­ Cimentul este un material in­ a brigăzilor conduse dc tov. titate cît mai marc de ficr-belon.
xercite un control si o Îndrumare dorit — a subliniat tov. A le xa n ­ ganizaţiei de bază. mari dispensabil în lucrările de con­ Dumitru Gorun, Ştefan Roşianu Străduinţa lor s-a concretizat în
de partid permanentă. Alunei cin I dru Szabo. Consfătuirile de produc­ Apreciind rezultatele secţiei — cele 30 tone dc oţel-bc'.on econo­
unele lucrări au necesitat in te rv e n ­ ţie sint slab organizate iar propu­ tov. Petru Pătrascu Iacob Arghlr, de m a teria le strucţii. Dacă cl este gospodărit şi loan Enghcl care şi-au adus misite pînă acum.
ţii rapide si do calitate, biroul o r­ nerile ce se fac aici nu sint urmă­ Teodor Dragos şi alţii — au arătat cu grijă ponte aduce economii o contribuţie însemnată la obţi­ Tăierea fierului beton Ia di­
ganizaţi-:! de bază a recomandat cu elo nu s-au ridicat la nivelul mari. De aceea noi, toţi construc­ nerea celor peste 180 tone eco­
rite cum so aplică Cit despra evi­ mensiunile cerule, grija perma­
conducerii secţiei să repartizeze aici sarcinilor. Datorită ner :speclării ter­ torii, am acordat o atcntic mă­ nomii dc ciment. Dc asemenea
denta rezultatelor in întrecere, eu nentă manifestată pentru elimi­
pe cei mai buni si harnici dintre menelor stabilite pentru reparalia la rita gospodăririi şi folosirii cît merită să iie evidenţiate şi bri­
muncitori, pe comunişti. se face cu totul Intimplător. De alt­ rece a cuptoarelor M artin s-au pier­ G ospodărind mai bine găzile dc la descărcare care au narea deşeurilor, folosirea cape­
Vorbind despre aclivitalea desfă­ fel in lim p lă to r a fost si controlul dut clin vina secţiei circa 2 000 tone mai raţionale a cimentului. Vor­ lelor mici care cad de la tăiere,
şurată timp de un ____________________ otel. Comuniştii au cărăm ida bind dc reducerea consumului căutat să reducă pc cît posibil au fost mijloace sigure de obţi­
an de biroul orga­ apreciat că de fi­ specific de ciment trebuie neapă­ pierderile dc ciment la descăr­ nere a economiilor dc ficr-belon
nizaţiei de buză Adunări de dări de seamă şi alegeri cientele sint u r­ Eforturile depuse de colectivul rat să amintim grija permanentă carea din vagoane. mai sus amintite. Trebuie remar­
de la seclia cup­ în organizaţiile de p a rlid marea ncluilrîi la nostru pentru reducerea consu­ cat faptul că noi am reuşit să
loare in d u s tr ia le , ____________________ _________________lnnp de măsuri co- murilor specifice a materialelor La m aterialul lemnos — consumuri mai mici reducem procentul pierderilor dc
dc construcţii se desprind din
comuniştii au re­ , respunzătoare din la 3 la sută cît era admis, sub
levat în cnvin lu l lor si alte aspecte. biroului organizaţiei de partid asu­ partea conducerii tchnico-adminis- aceea că de )a începutul anului Reducerea consumului specific scumpe, sînt mai rentabile pen­ 1 Ia sută.
S-a v o rb it de exercitarea dreptului pra muncii sindicala. trative. Intr-o asemenea situaţie, şi pină acum am reuşit să eco­ la materialul lemnos este o sar­ lru că clc se folosesc de mai Aici trebuie să scoatem în evi­
In cadrul secţiei — au subliniat nomisim mai bine dc 170.000 bu­
de control asupra conducerii adm i­ datoria organizaţiei de partid era cină deosebit de importantă caic multe ori. denţă numea fierarilor betonişti
nistrative, de urmărirea Îndeplinirii tov. Teodor Ciorca, Iacob M u n t e ­ să analizeze activitatea conducerii căţi cărămidă. Aceasta sc clato- stă în laţ a tuturor lucrătorilor din bricăzile conduse de Petre
sarcinilor trasate unor membri de nii. Constantin Dan si alţii — m ul­ secţiei. Dar acest lucru nu s-a fă­ reşte în primul rînd bunei gospo­ din construcţii. In această pri­ La reducerea consumului de Hoca, Petru Rîştei şi Simion Na-
tă vreme calitatea lucrărilor a lă­ lemn a dus şi faptul ca tlccofra-
partid si altele. In cuvintul lor, ma­ cut 'Întotdeauna In mod organizd. dăriri a cărămizilor dc către con­
sat de dorit. Datoria biroului orga­ vinţa putem spune că şi in cadrul pău.
rea majoritate a participanţi lor la nizaţiei de parlid era sâ-si m ob ili­ Numai aşa se explică de ce condu­ structori. Noi am folosit toate ju­ rea se face cu multa atenţie şi ŞTEFAN ROŞIANU
discuţii au apreciat insă că biroul o r­ cerea secţiei a dat învo iri unor mătăţile şi bucăţile mici dc cără­ şantierului nostru a existat o grijă. Prinlr-o decofrarc atentă
zeze forlele spre acest indicator, cel şef de brigadă
ganizaţiei de l)ază nn s-a ridicat Iu muncitori, tocmai In perioadele de preocupare permanentă atit din
mai principal din cadrul secţiei. In midă, am eliminat în marc mă­ materialul lemnos poate fi folo­
nivelul sarcinilor, că In activitatea vîrf alo activităţii seclici. partea conducerii şantierului cit BADEAN RADU
locul unei opinii de masă împotriva sură pierderile admisibile. Des­ sit clc mai multe ori decit pre­
lui au existat multe deficiente. celor care dan lucrări de proastă Adunarea generală de dare de cărcarea şi manipularea s-au fă­ şi din partea brigăzilor de dul­ lierar-betonisl
Tn cadrul biroului organizaţiei de calitate, de multe ori biroul orga­ scamă şi alegeri a scos în evidentă gheri şi tîmplari care lucrează vede devizul. La realizarea aces­ REMUS STUR7A
baza — sublinia tov. Gh. Fekete — nizaţiei de bază s a complăcut cu si alte aspecte negativa clin numea cut cu multă atenţie, iar depozi­ direct cu lemnul. Rezultatele ob­ tor economii au contribuit toate preşedintele comitetului
a lipsit mult timp munca colectivă. măsurile luate pe linie adm inistrati­ biroului. Astfel, s a arătat că la în- tarea s-a făcut în locuri bine ame­ ţinute în reducerea consumului echipele de dulgheri şi în mod sindicat
De cele mai multe ori unele măsuri vă, do transferare în alte secţii a vătămîntul de partid frecventa a fost najate. specific dc material lemnos sînt deosebit brigada condusă dc
se luau de unul singur de către se­ unor muncitori. Aceasta a dus hi slabă (doar P>l,4 la sută). că agita­ In fruntea brigăzilor care s-au Alexandru Stanca, caic, folosind GHEORGHF M O Ţ
cretarul acestuia, Iov. loan Pavel. slăbirea capacităţii de muncă a sec­ ţia vizuală nu este legată de sarci­ evidenţiat în lupta pentru econo­ concludente: peste 210 m.c. eco­ mai raţional cheresteaua, a reu­ contabil şei
Firesc, In asemenea situaţii, nu se ţiei mai ales ră cei ,,sancţionaţi" nile concrete, că nu întotdeauna mii dc materiale de construcţii nomisiţi pînă în prezent. Acest şit sâ întrebuinţeze de mai multe
putea sconta pe rezultatele cele mai erau in majoritate muncitori cali­ membrii biroului şi chiar unii comu­ sc află cele conduse de Andrei lucru sa datorat în mare parte (Din postul rle corespondenţi
taine deoarece nu erau mobiliz.aic ficaţi, de care se ducea mare lipsă. nişti au fosl traşi la răspundere pen­ Weber, Vasilc Carlaonţ, Dumitru înlocuirii cherestelei cu plăci fi- ori aceleaşi panouri la turnări do la şantierul 4 construcţii c i­
ţoale forţele. Apoi biroul organiza­ Dezbaterile dm cadrul adunării au tru ncîndepliniren sarcinilor ce le-au Gorun şi alţii. brolcmnoasc care, deşi sînt mai dc betoane şi stîlpi. vile al I.C.5, Hunedoara)
ţiei rle bază a scăpat din verlnrn apreciat că o influentă m a r: la îm ­ revenit po linie de organizaţie si
timp îndelungat activitatea de U.T.M. bunătăţirea calităţii reparaţiilor pu­ profesional.'; Ţoale acestea s au re­
Or, In secţia cuptoare industriale teau să $i-o aducă cursurile de r i­ flectat In procesul rle producţie, in
lucrează In cea 'mai mare parte t i­ dicare a calificării organizate în depăşirea duratei reparaţiilor la cup­
neri. secţie cu coi lăO cursanţi. Din pă­ toare, în calitatea necorespunzătoa-
Ce urmări a avut aceasta ? M.ii cate insă aceste cursuri nu s-au l i ­ rc a unor lucrări, in risipa şi proas­
mulţi tovarăşi au v :n it cu exemple nul cu regularitate, lipsind un mure ta gospodărire a materialelor.
concrete In care au arătat că cele număr de cursanţi. Iar uneori chiar Din lipsurile semnalate în cadrul
lectorii. Drept rezultat ele s au des-
mai multe acte de indisciplină sint adunării generale, de dure dc sea­ „C upa de Soamuă" (a fotbal
săvirsite de tineri, care au dat si liinlat pe parcurs. mă şi alegeri, noul birou ales va Aşa se cresc fotbaliştii de mîine ?
lucrări de calitate necorespun/ăloa- Mai inul li tovarăşi, printre care trebui să Iragă maximum de În­
re. Toate acestea nu au fost străi­ Dumitru Ciobotaru, loan Simion. au văţăminte. Minerul Deva — plină Îşi face datoria, tovarăşii din
Numeroşi amatori de fotbal s-au
ne biroului organizaţiei de bază, apreciat ca slabă activitatea b iro u ­ Ca secretar al biroului organiza­ Constructorul adresat redacţiei ziarului noslru, cu ju n io rilo r constituie pentru cele Consiliul regional U.C.F.S. se m ul­
mai multe asociaţii sportive o sim ­
dar cl nu a găsit forme si m ijlo a ­ lui in ce priveşte creşterea n o d u ­ ţiei de bază n fost ales Iov. Teodor Hunedoara 5-0 (4-0) rugămintea de a publica in coloa­ plă formalitate. De exemplu, juivo- ţumesc sa dea sluluri cu ocazia anu­
ce de îndreptare. Sint concludente rilo r organizaţiei de partid. Cu toa­ Ciorca. nele ziarului clasamentul cnmpio- lii echipei Stiinta Petroşani s a u mitor şedmle spunind că este ne-
In acest sens cele re la ta ţi de iov. te că in secţie lucrează tovarăşi V. FUR1R Joi s-a disputat Ia Deva, meciul nuhilui regional dc junior:. Aseme­ prezentai la un singur meci pe ca,c voie să creştem jucători lalenlati
l-au pierdut cu 7—0. O comportare
dc fotbal dintre Mmcrul din loca­ nea dorinţe şi-au manifestat şi o slabă au avut pinâ acum erhipH e din regiunea noastră Aceeaşi lipsă
la
si
litate şi Constructorul Hunedoa­ parle din participanţii la recenta de juniori M inerul Tcluic, Jiul II da preocupate sa manifestă raionale
majoritatea
plenară a comisiei regionale de fot­
comisiilor
ra, contind pentru ,,Cupa dc bal Acest lucru este cil se poale 1‘elrild. Dacia Orăştie şi altele. In U.C.F.S. şi d u h u rilo r orăşeneşti
toamnă" organizată dc comisia
A u fost aleşi secretari ai organizaţiilor de Lasă din C .S .f !. regională dc fotbal. de firesc Tinerii fotbalişti, antreno- acelaşi timp, asociaţiile sportive, U.C.F.S. Considerind formarea tine­
se d iile de fotbal, antrenorii şi in ­
rii şi Instructorii voluntari ca şi nu­
rilor jucători ca o preocupare m i­
La început ambele echipe sc meroşii suporteri st n t dornici sâ structorii voluntari se pliuri că nu nut ă, organele U.C.F.S. au lăsat ca
studiază şi jocul alternează de la vadă care anume echipă de juniori au jucători buni in or liipă. Ei alear­ lu n u rile sa meargă do la sine.
0 poartă la alta. După 10 minute are f i a ma; bună comportare, cine gă în schimb după folhalişli g j l i Felul in care s-a deslăşuiat cam­
loate
(oimati.
aduşi
din
collu iilo
insă Minerul porneşte mai liotă- anume ocupă locuri fruntaşe Pen­ tării. Aşa înţeleg oare asociaţiile pionatul de juniori pînă in prezent
lru a satisface nccaslă dorinţă ne-;nn
rit la atac şi ratează ocazii claie deplasat la comisia regională rle fo t­ sportive să crească jucători loc.di tiebuie să den de gîndil tuturor fac­
prin Belea şi Dclios. In min. 20, bal unde am consultai foile de ar- lalenlati, care tiu la culorile şi pres­ torilor caro. an sarcina să con tri­
la o centrare a lui Enderle, Be­ hi icni existente cu ghidul sâ' alcă­ tigiul asociaţiei respective? buie la ridicarea nivelului Io (balu­
lui din
regiunea noastră. Consiliul
lea reia în plasă de aproape. Este tuim cln.snmenlul. Cu luate aces­ Cea mai mare vină penlru slaba regional U.CF.S are datoria să ie ­
1-0 pentru Minerul. tea, clasamentul n a putut fi tnloc- comportare a juniorilor o poarta
V - ri l <?m<=>n teze această situaţie cit mai
Şi in continuare jucătorii de­ mit. Dc ce < Ce se huim plâ cu a- conducerile asociaţiilor sportive repede cu pulintă iar. ce: vinovaţi
veni domină şi în min. 31, Delius, chipele de juniori ? rare au lăsat pregătirea tinerelor să fie Iraşi la răspundere. Nn este
indicaţiilor
primite
Conform
co­
J § § scăpat de apărarea Constructoru­ misia regională de fotbal a hotărit talente la voia Iniîm plârii. Juniorii admis să so facă din întrecerea jn-
nu fac antrenamente la timp. de oi
lui, înscrie al doilea gol. Un mi­ ca ţoale echipele de seniori cari nu se ocupă nimeni, iar in unele nicrilo r ceva formal, aşa ca să li®,
nut mai tîrziu. Maraton lace o participă in rampionaUil regional >ă locuri nu li se asigură mei măcar de dragul de a avea o oarecare ac­
tivitate. Mai multă seriozitate
In
cursă pc c.xlicmă şi dintr-un prezinte şi echipe de juniori. Pen­ echipamentul necesar. Aceeaşi delă­ conducerea In liln irito r rle juniori
I iI unghi dificil, inscric cel mai f ru­ tru ca juniorii sâ lie cit mai bine sare a manifestat şi subcomisia re­ bubuie să existe şi dm pai tea a r­
mos gol al partidei : 3-0 pentru supravegheaţi, sâ înveţe de la echi­ gională de junior: şi copii, al că roi bitrilor delegat', t i an datoria să
Minerul. pele de seniori, iar cheltuielile d : preşedinte est: tov. loan Torok. La conducă cu competentă tn liln irile
‘ Superioritatea jucătorilor din deplasare sâ fie minime, s-a ho­ subcomisia amintită nu se găsesc s i sj prezinte la timp la meciuri, «-ă
toate foile dc arbitraj
măcar
mei
Deva este evidentă. In min. 41, tă! îl ca juniorii sâ joace tn des- şi nu se cunoaşte situaţia desfăşu­ trimită operativ foile rle arbitraj. T i­
chiderpa meciurilor de seniori. Pinâ
m u f t i i i Maraton este faultat în careu, iar să se ajungă la această varianta, rării campionatului de juniori. Ex- nerii fotbalişti sînt dornici să se
afirme, iar subcomisia de iiin io ii si
lovitura dc la 11 m. este transfor­ echipele dc seniori susţinuseră cile trăgînd rezultatele din foile de ar copii iui este în stare nici mărar
GHEORGIIE T O M A , a fost ales N I COLA E POGAN, lucrează la CORNEL ZASLOŢI, maistru la mată de Enderle : 4-0. două meciuri. Deşi mai tîrziu. în ­ lu lia j existente so poate deduce că să cunoască situaţia riesfăşm ăr:i
In repriza a doua sc mai îns­ trecerea ju n io rilo r a început. Pînă doar trei echipe şi anume Reteza­ meciurilor, nemaivorbiml de acor­
pentru a cin cea oara setrclar al secţia aglomcrator t. Comuniştii de sculăria secţiei mecanică I, a ioşt acum s-au consumai 0 etape. In ve­ tul Haţeg, Parlngui Lonca si M i ­
crie un singur gol dc către lor- darea unui sprijin calificat de o r­
organizaţiei de bază P.M.R. dc la aici l-au ales din nou ca secretar ales penlru prima dală secretar al derea nceslui eveniment, unele e- nerul Tcliuc au susţinui rele 6 in din tohnic şi tactic. Creşterea fot-
dăchcscu.
atelierul de reparaţii electrice. al organizaţiei dc bază. organizaţiei de bază. c.hipe (si ma: ales R^lezaiul Ho- tiln iri programate. Dar ce a făcut t-alişlilor locali este o sarcină de
|rq|, s-au pregătit cu ţoală sorio- Consiliul regional U.C.F.S. pentru stricta necesitate (are na aşteaptă
Minerul Vulcan — Ş‘tiin(a yîtalea Dar analiziud comportarea in reglementarea situaţiei din campio­ nici un fel dc tărăgănare. Iată rle
rezultate m ulţum i­
ohtinlnd
Răspunsul
natul regional dc juniori?
toare
['ei roş ani 4-0 (2-0)
scasE*! Extinderea armării metalice bazinul După un joc dc factură tehnică general a echipelor de juniori, se este următorul: n-a făcui nimic. In loc ce comisia regională dc fotbal, sub­
comisia si Consiliul regional U.C.F.S.
ju n io ri­
constată c|f» osie departe fie a sa­
să
analizeze comportarea
au datoria să ia lo o ti măsurile pen­
carbonifer al Văii Jiului modestă, gazdele au învins la tisface. Participarea în campionat a lor, felul cum subcomisia de disci­ tru îndreptarea situaţiei existente.
scor pc Ştiinţa Petroşani caic a
® Jn acest an au fost or­ In galeriile minelor clin bazinul susţinere cu metal a galeriilor şi fiieat bine în cîmp dar a fost lip­
ganizate numeroase acţiuni carbonifer al Văii Jiului s-au lă- abatajelor a adus după sine o im­ sită dc eficacitate. Chiar în min
ifc înfrumuseţare a locali­ cut anul acesta armături metalice portantă reducere a consumului 2 de joc, Marin execută o lovitu­ n Editura politică au apărut:
tăţilor Văii Jiului Antrenaţi pc o lungime de peste 38.500 me­ dc lemn. ră dc colţ şi N'icoîa marchează.
de deputaţi un număr de tri — cu 7,5 la sută mai mult dc- Rcferindu-sc Ia aceste proble­ Jocul sc desfăşoară mai mult în Radu Panlazi — FILOZOFIA M A R ­ D IALE C TIC A M A R X IS T A ŞI ŞTIIN ­ Pop Simion — O A M E N I A I ZILELOR
293.120 cetăţeni au efectuat cît prevedea planul. Armarea me­ me, inginerul Giicorghe Caloianu. parîea de teren a oaspeţilor şi XISTA IN ROM IN IA ŢELE MODERNE, VOL. IV NOASTRE
după o seric de ocazii ratate, în
C I B E R N E T I C A
A u to ru l prezintă in lucrarea sa
peste 1.100.000 ore dc num­ talică şi mixta s-a aplicat, dc ase­ directorul tehnic al Combinatului min. 35 scorul se modifică. Vlacl (Slirşilul sorolului al X lX -lca şi Cartea cuprinde o seric de studii m uncitori inainta|l ai zilelor noas­
ea patriotică realizîncl eco­ menea, la 70 de abataje frontale carbonifer Valea Jiului, a relatat 1 primeşte o pasă dc la Cili cea­ începutul sc< olului al XX-ica). tre, oameni pentru care interesele
şi cameră Aceasta a contribuit corespondentului Agerpres pen­ Autorul analizează condiţiile şi arlK ole semnale de unii dintre cei
nomii dc peste 2.613.000 lei. un. acesta Tentează pe Slănilă şi mai cunoscuţi cibcrncticieiii din străi­ producţiei ale colectivului sfiit
simţitor la sporirea producţiei de tru regiunea Hunedoara că anul Istorice, mijloacele şi <ăile pă­
lin aport deosebit şi-au a* ridic? scorul la 2-0. Oaspeţii ini­ trunderii marxismului iu Roininia. nătate. mul presus de orice.
cărbune, ceea ce poale fi ilustrat acesta s-a realizat un consuni clc ţiază cîtcva acţiuni dar şuturile
dus deputaţii Lucrclia Măr­ lemn clc mină — pc mia de tone IU P T A DINTRE M A TER IALISM $1 I. M itran — IN PAS CU V IA Ţ A E CASA TA, INGRIJEŞTE-O
prin faptul că, la exploatarea mi­ lor sînt lipsite dc precizie. In Cartea prezintă aspecte variate Lucrarea tratează problemele p riv i­
cii, loan Irirnic, Maria Vîli­ nieră Lupeni, clin abataje fron­ cărbune extras — cu 7,83 m c. mai min. 60 Dumitraşcu stilează de la IDEALISM ÎN ISTORIA FILOZO­ ale activităţii desfăşurate fn p ro ­ toare la gospodărirea şi întreţinerea
ga. clin Petroşani, Simion tale cu susţinere modernă s-a ex­ mic dccît în anul 1959. faţă dc 30 m. şi ridică scorul la 3 0 Ulti­ FIEI DIN R O M ÎN IA ducţie du tineri din industrie şi ifi bune coiidljiuni a locuinţelor, avut
Mogoş şi Rozalia Madaraş consumul specii ic din acel an, pe mul col este marcat în min. 71 Lucrarea constiUiîe un scurl isloric agricultură. obştesc,
tras de la începutul anului 638.000 întreg bazinul carbonifer ai Văii
din Pelrlla, Maria Barbu tone dc cărbune cocsilicabil. To­ dc Vlad I. incepînd cu manifestările ideologice ŞTIIN ŢA - PRIETENA N O ASTRĂ Andrei Mag — IN F A M IL IA U N IT A
din Aninoasa şi alţii (Cunst. todată, extinderea procedeului dc Jiului s-a economisit, dc la înce­ ★ PUR! C AZACU din ţara noastră in cursul orânduirii iMalerialv» în ajutorul educaţiei ştiin­ A COLECTIVIŞTILOR
putul anului acesta, o cantitate de
prezintă
Broşura
activitatea
Băcluţă). lemn de mină pentru caic ar li ALTE REZULTATE feudale şi în perioada dc dcs(ompunc- ţifice a tinerelului). mullitatcraiă desfăşurată,de orga­
re a acesteia şi pină la perioada de
Lucrarea constituie o culegere
® Zilele trecute colecti­ trebuit să se taie peste 140 ha. Textila Sebeş — A. S. Cuyir 3— 2 după eliberarea ţarii cînd are loc do a rlk o ie de popularizare a nizaţiile de partid pentru form a­
vul I.G.O. Orăştic a anali­ Conferinţa naţională dc pădure. (0— 1, 2— 2); Rnlc/aUiI Haţeg — Jiul larga râr.pîndire a gîn diril filozofice ştiinţei .şi de comhalere a misti­ rea şi dezvoltarea conştiinţei so­
(Agerpres) II Pctrila T - l (1 — 0). marxlsf-lcninistc in Icra noastră. cismului şi superstiţiilor. cialiste a ţăranilor colectivişti.
zat rezultatele obţinute în de farmacie
trimestrul III al anului cit
şi pc cele 9 luni care au Intre 14 şi 16 noiembrie va a- Purm curut dc lume, uulom rjbilclc, coloana vertebrală a oraşului. In- hinefe, în ir-o lar(}â plecăciune, cc- dc expoziţie, două săli de tculru. magazine de conlecfit şl de a r ii-
trecut. Din mlormarca pre­ vea loc la Bucureşti Conferinţa tram vaiele, I lO lcibu/elc, înlr-u n cepind de la A c io p o rlu l in te rna ţio­ iui ce intră in oraş. Ş irul ucestoi Aproape 22 000 de bucurcşteni v i­ zanat, restaurantele şl ba ru rile cele
naic i!a ele larmacic. d u -le ^ v in o con tinu u, o (/Undit in nal Bhncasu, pină la Pud,a U n ii ii, consl riiclU, adccărule monumente zionează zdnic spectacolele pre­
zentată dc tov. Sabin 0!a- mai elcc/anle din Capitulă...
La lucrările Conferinţei vor v itiin c lc elegante ale mu<ia/inclor, pc această cale, ta ie uriăpostcşte dc arhitectură, il continuă masi­ zentate la cinem aiogralelc rle pe M agistrala işi continuă calea
riu, directorul întreprinde­ participa peste 1.000 de delegaţi insul lelcşlc păienjenişul bule var­ in clă d irile sale o pobM/ultc cit a vele palate ale C o n siliu lu i dc, ăIf- magistrală... A dăpostită in vegeta­ spre sudul oraşului, oprindu-se o
rii, s-a desprins că planul delor, străzilor, cvui talelor b locu­ unui marc oraş, s-au sta to rn ici/ ni.şlii, M a n i A du nă ri i\'al tonale, ţia luxuriantă, meşteşugit m odela­ clipă In imensa Piaţă a U n irii. Dc
— academicieni, cadre didactice rilo r inulic, musive, cu m ulte eta­ u n de d in h c cele mai m ari şi mai U n ivci Sitât ii, In s titu tu lu i dc arlti- tă, a parcului Herăstrău, SC allâ
producţiei globale pe tri­ aici. străpunge chiar acum noul
universitare, specialişti clin în ă l­ je. ele u(cl şi bclnn, ale Hucurcşli- Inim oase bulevanlc, piele, edificii, lectură ,,fo/i AI/'/igh". C onsiliu l Su­ una d in h c cele mai interesante şi ej ih u m spre sud. Este im presio­
mestrul III a fost realizat tuţele de cercetări ştiinţifice şi lor. O raşul pulsea/u. trăieşte dm monumente, muzee, teatre, cine- perior al A g ric u ltu rii, Aluzcufi/f mai vechi cxpaz.itu dc u rh d cclu - nantă im aginea aceslui larg bule­
în proporţie de 136 la sută clin fabricile dc medicamente, lat plin viata unei m ari met ropote. vard cc sc plămădeşte oră de oră,
Vă/.ută dc sus, din avion, pano­
iar pe cele 9 luni în propor­ mucişti clin întreaga ţară. Şt au rama celor aproape 1.000 tun p, zi cu y.i, sub och ii noştri. Excava­
ţie de 117,59 la sută şi s au anunţat participarea şi numeroşi cit are oraşul, pure un tai puc  / toare. buldozere, gredere, m acara­
le,
s lu tii
tractoare,
transportoare,
realizat economii în \ a lua­ oaspeţi clc peste hotare. uriaş. Şi diept pc m ijloc, bră/.din- Bucureşti: Nord-Sad pr de beton, tn tr-o continuă mişcate,
re ele 308.000 Ici (T. Lăză- Conferinţa naţională de farma­ d u -l puternic, îşi croieşte drum Işi unesc e lo rtu rilc în d u d u itu l sa­
larg, m.iicslos, ca un llu v iu , in care
rcscu). cie va constitui un prilej ele tre­ sc adună toate riu rile , un larg cadat şi ferm al m otoarelor, rus-
punzind vo in ţe i
oam enilor
cate
cere in revistă a principalelor bulevard. E magist ralu nord-sud., tchifcsc lata nouă, socialistă, a
• Prin grija U.R.C.C. O* una dintre cele mai modeme ar­ m aiograle şi magazine bucurcş- dc is lo iic a P. M. R., e d ilic ii de ră rustică : M uzeul S alului. M ai
icalizări înlăptuiîc in ţara noa­ piatră şi beton, in care s-a adunai oraşului. Pe această porţiune a ma­
1 5 şt ic au iost iuate o scrie tere ale C apitalei p u ttici. I'atru tene. . spre sud. dincolo de A rcu l de gistralei, lungă dc 3 hm., poale II
stră, în anii puterii populare, în bulevarde, două şosele şi opt pie­ M ozaicul arh ite ctu ra!? arm onios parcă inlrcotia artă a constructo­ T rium f — a lic 7 muzee.
de măsuri dc aprovizionare rilo r. Pcisaiul citad in al magis­ atlm iraiă Inlreacia concepţie actua­
domeniul cercetării ştiinţifice dc le o compun. Un :ill bulevard, cr.l încher/al al c lă d irilo r cc mărrjincsc. M agistrala işi dezvăluie întrea­ lă a şco lii noastre arhitecturale.
a oamenilor muncii cu le­ specialitate, a dezvoltării indu­ mai nou. fşi lace chiar acum drum magislrala, es/e dom inat chiar in tratei s-a inhu m iise tu t .şi mai m idi ga ei In i mu se (e pe inserat, cinci Aproape jum ătate din noua cale
gume şi lmctc necesare pc striei de medicamente şi organi­ peste casc' vechi dc veacuri, des- capătul nordic de înălţim ea impu- in u ltim ii ani. punctat liin d dc feeria v itrin e lo r se îm bină cu jo ­ este încă de pe acum term inală.
noile c lă d iri ridicate a ic i; 14 m aii
timpul iernii. Astlel, au fost zării farmaceutice. Totodată, ca chizind capătul său cel mui sudic. nălourci silu clc a Casei Scinten. blocuri, cu aproape 1.300 aparta­ cul reclam elor şi firm elor lu m i­ B locuri masive, luminoase, cu un
In Bucureşti mai sînt şi alte m a­ A lă tu ri, ascunsă în tr-o mare de noase. cind marea de oameni se co lo rit vesel, înconjurate de v e r­
iL i acute prin unităţi ie bale va prilejui un util schimb de pă­ gistrale. Dar ceea ce o distinge v erdeaţă, stă vestila vilă M in ovici. mente. revarsă din magazine şi in res­ deaţă, Incintă p riv irile , creează op ­
Pc m agistrală pulsează din plin
2001' tone legum-, au fost reri între specialiştii romîni şi din rin d u l celorlalte pc aceea oa­ in al cărei turn v in tu t işi găseşte o intensă viată a rlislică şi c u ltu ­ taurante. Sint aici peste 130 de timism. hună ilispoz.itie, aduclnd In
lOucu, sunind clopoţei dc clcşln;.
însilozate 310 tone cartofi, cei străini în probleme de o deo­ re-/ străbate dc la nord la sud 6/ clinche tul acestora sc in gin ă cu magazine şi u n ită ţi de ahm cnlal-e pcisaiu l de azi a l B ucurcş/iu/ui
sint lungim ea de peste 16 hm a rală. Este suficient de e xe m p lifi­ publică, prin tre care magazinul c o m u n ii de ml ine al C apitalei pa­
30 tone ceapă şi alte produ­ sebită actualitate în domeniul me­ arterei, allucnta permanentă de tre­ susurul m onum entalei lin tim a cat faptul cd de a lu ngul ei sc universal „B ucureşti", cele mai /ni- trie i noastre.
se (Sidonia Mureşan). dicamentelor. cători. M agistrala nord-sud, pe Alforffef, cc-şi unduic şăgalnic ailâ U n iversitoiea şi două in s titu ­ po rlanlc magazine tehnoelcctricc şi GH. URATESCU şi C. N IC U LIC Â
drept cuvint, ar putea li num ită evantaiul je rbe lor dc apă, dind te de Invăfăm tnt superior, tre i săli cu autoservire, ce le mai moderne redactori la „Agerpres*
(Agerpres)