Page 3 - 1965-06

nr. 3241 Drumul socialismului Pag. 3

CUM ATI ORGANIZAT MUNCA URMĂRI
© DIN

PENTRU ÎNGRIJIREA CULTURILOR ? Taraful din Ri- PAGINA !

biţa, raionul fîiod,
este o formaţie ar­
Discuţie la masa rotundă organizată îa cooperativa tistică linără dar
cu perspective. La
agricolă de producţie din Roşia de Secaş Festivalul cintecu-
lui şi dansului —
faza itU enomuna-
lu — taraful s-a
prezentat bine pre­
Cooperativa agricolei de producţie din Roşia de Secaş uimit este de a termina grabnic prăşilul porumbului Faptele confirmă acest lucru.
gătit
a (ost printre primele unităţi din regiunea noastră care deoarece experienţa anului trecut i*a convins ce avan­ Dar, pentru ca in iliotiva sA de­
Tn fotografie ; vină un bun ai fiecărei brigăzi,
a ¡neeput şi a terminat la timp semănatul porumbului. taje le aduce efectuarea la timp şi în bune condiţii a Aspect dinlr-un sindicatele* trebuie să desfăşoa­
acestei importante lucrări agricole.
In prezent, aici se desfăşoară înlr-u n ritm intens lucră­ spectacol. re o susţinută muncă politică
Primul care a r»rispii"i,i l i î'*lr''l)area pusă de noi nrivpvl
rile de întreţinere a culturilor. Din zori şi pînă scara pentru popularizarea eh Ele au
lelul cum s-a organizat munca pentru îngrijirea cul­ datoria să ceară conducerilor
lirziu, cooperatorii nu prididesc cu munca. Dorinţa una- turilor u losl tovarăşul : tehnice să asigure m inerilor
condiţii optime de lucru, să u r­
mărească îndeaproape felul
cum se face aprovizionarea cu
şisem să efectuăm prima pra- tiune animală. Economisim ast­ materiale si vaqonclo goale la
silă manuală pe mai bine de fel atît braţe de munca, precum locurile dc muncă. Comitetele
TRAÍAN TOMUŢA 270 ha. din cele 330 ho insă- şi cliherarea unui număr de sindicatelor au sarcina sâ popu­
ininlate cu porumb. 21 animale pe carc le folosim larizeze experienţa fruntaşilor
instructor teritorial al Comitetului raional de Menţinerea unui ritm dc lu­ la efectuarea altor lucrări. în lupta pentru calitate şi sâ
cru intens sc daloreşte atit bu­ Mai trebuie precizat că în u- generalizeze metodele lor de
partid Sebeş nei organizări a muncii cit şi nitotea noastră sc ţine scama muncă, să propună conduceri­
căutărilor comune care au dc vegetaţie şi de imburuicna- lor tehnice stimularea materia­
condus la găsirea unei soluţii rea terenului, Prăşilul ¡1 înce­ lă a minerilor, maiştrilor, teh­
pem în prim ul rînd pc terenu­ nicienilor si inginerilor care se
ingenioase. Este vorba de ata­ cat în mod deosebit Aurica Do-
„Cunosc destul de bine uni- ginea acestei probleme. Orga­ rile unde cultura s-a dezvoltat preocupă îndeaproape de redu­
laica. M-ain convins că la Ro­ nizaţia de partid a propus să şarea. in urma a trei tractoare, bine şi caro sini mai îmburu- întrecerile din cadrul Festivalului cîntecnlui şi dansului garu şi Efrosina Zidăroiu de la cerea sterilului din minereu şi
şia de Secas sini oameni har­ se găsească cea mai eficientă a cite 7 prăşilorî pentru trac- ienfitc". hunedorean continuă în întreaga regiune. Pe scene îşi dau Rîu de M o ri şi Ioana Bcrky dc cărbune. Ele trebuie să în d ru ­
nici şi pricepuţi. Organizaţia de formă de organizare a muncii, inlilnire formaţii de diferite genuri, solişti vocali, instru­ la Pîclişa. me îndeaproape grupele sindi­
O notă do regret pentru sla­
partid din cadrul cooperativei înainte de începerea lucrărilor mentişti şi dansatori. Prin cintecele şi danşurile lor ci slă­ cale sâ intervină operativ a-
agricole s-a orientat spre găsi­ dc prăşit s-a ţinui o adunare vesc viaţa nouă din patria noastră, cinstesc marele eveni­ ba prezentare (sub aspect orga­ lunci cînd se manifestă defi­
rea celor mai importante for­ generală a membrilor coopera­ ROMI DAMIAN ment din viaţa partidului şi poporului nostru — Congresul nizatoric şi calitativ) a forma­ ciente în ceea ce priveşte ca­
ţiilor căminului cultural gazdă
me si metode de muncă pentru tori cu prile ju l căreia comuniş­ al IV-lea ol P.M.lt. La redacţia ziarului nostru sosesc nume­ st un dublu regret pentru lip- litatea. Organele si organizaţii­
antrenarea oamenilor la lucru. tii au susţinui unele proouneri roase scrisori de la corespondenţii voluntari despre desfu- le sindicale au datoria să m ili­
l'n imbold in muncă a fost valoroase. S-o holărît, bunăoa­ preşedintele comitetului executiv şurarca concursului. sa nejustificată de pe scenă a teze pentru ca iniţiativa „N ic i
şi recenta holănre a partidu­ ră, să se acorde drept retribu­ I form aţiilor căminului cultural un vagonet de minereu (cărbu­
Henric
din Toteşli (director
lui şi guvernului cu privire la ţie suplimentară 40 la sută din al sfatului popular comunal Drumer). ne) rebutat" să devină n meto­
unele măsuri rlc îm bunătăţiri’ producţia realizată peste plan. dă dc muncă folosită de fiecara
a regimului de valorificare a Rezultatele sînt din cele mai un text de briqadă şi cînlccc PETRE FÂRCAŞIU echipă si brigadă dc mineri, ca­
rodnic lor vegetale şi anima­ bune. Oamenii ies la cimp cu B A I E Ş T I în interpretarea soliştilor. Brea- litatea fiind obiectivul p rin c i­
le. )•- ore mai devreme dccît a- „Consider că acum, Ia lucră­ pul transportului din cauza zova — un sătuc ncafirniat pînă responsabilul subrcdacţiei vo­ pal al întreceri i social iste pe
luntare din Haţeg.
Piuă anul Irecul. unii coopc- rile ele înirelinerc. este deose­ gropilor. acum in mişcarea cultural-ar- care m inerit o desfăşoară in
ralori vrneu la lucru cu regu­ nul trecui. Chiar şi întrecerea bit de important ca toţi facto­ In circumscripţia nr. 4, (depu­ I.a concurs au venit artişti tistică din raionul Haţeg — s-a înlîinpinaroa celui de-al IV-lea
laritate. alţii „pe apucate'. S-a socialistă a căpătat un avint rii să fie antrenaţi la această tat tov. loan Deac) din cauza amatori din Simpclru. Subccta- prezentat cu o formaţie de dan­ B L I A Conqres, eveniment de o deo­
importantă acţiune.
discutai dosIuI de mult pe mar- sporit". unui podeţ stricat, tractoarele te, Sinlămăric, Ciopeia şi loca­ suri ce merită o notă bună, cu sebită însemnătate în viaţa par­
Problema pe marginea căreia trebuiau sa facă un ocol mare litatea gazdă, lololizind trei b ri­ tidului si poporului nostru.
purtăm discuţiile a fost analiza­ pentru a ajunge la locul numit găzi artistice dc agitaţie, două o brigadă artistică dc agitaţie
şi cu trei solişti vocali dintre
Fazele dc concurs ale Festi­
tă şi înlr-o sesiune a sfatului „Podişor” . Prin acţiuni patrio­ formalii de dansuri, una instru­ care cea mai bună a fost Ro­ valului cintecului şi dansului
VASILE PUŞCAŞ popular comunal. Deputalil au tice podeţul a fost reparat. mentală şi 19 solişti vocali şi diră Dănescu. E un merit al în­ hunedorean au cunoscut in ra­ FR EA M Ă TU L
Deputaţii şi-au adus contribu­
instrumentişti.
venit cu propuneri valoroase în
car'*,
văţătoarei Elena Enache
sprijinul bunei desfăşurări a ţia şi la mobilizarea cooperato­ Inspirate din viata cotidiană, deşi de pulmă vreme în şalul ionul Mia o participare activă
secretarul comitetului de partid muncii de întreţinere a culturi- rilor la muncă. Prin exemplul textele brigăzilor artistice de a- Breazova, a ştiut să realizeze din partea tuturor formaţiilor
dc artişti amatori.
lor. Ei au mobilizai cctălcnii la lor personal, prin munca p o liti­ gitatic au reflectat drumul as­ ŞA N TIER U LU I
repararea si nivelarea drum u­ că desfăşurată sub îndrumarea cendent al dezvoltării salului lucruri frumoase. Cele patru centre dc concurs:
„In coopcraliva noastră, b ri­ liciparea tuturor secretarilor rilor pentru ca tractoarele şi organizaţiei de partid, ei au de azi. Dc altfel însăşi titlu ri­ Programul brigăzii ariisticc Dobra, Gurasada, Brănişca şi
gadierii şi cea mai mare parte organizaliilor de bază Ia şedin­ maşinile agricole să se poată contribuil — alături de ceilalţi le textelor demonstrează acest de agitalic din Rîu de Mort a Soimuş au dovedit că artiştii a-
din şefii dc echipă sini mem­ ţele operative. factori — la asigurarea unei luciu: Sîmpelru — „De la bine, oglindit, sub o formă arlistieă matori s-au pregătit cu sirgu- SUBTERAN
bri si candidaţi de partid. S-a Mal amintesc şi măsura lua­ deplasa repede la cîmp, fără a participări masive a oamenilor la mai bine"; Sinlămăric — convingătoare, viata nouă ,i sa­ inlă pentru a aduce pe scenă
hotcjnt ca de fiecare brigadă tă de comitetul de partid pen­ Ii se produce dereglări in tim- la lucru". „Bucurii de viată nouă“ : Bă- tului: Astăzi sînl în sat la n o i/ cintece şi jocuri locale, speci­ înclinate. Pentru executarea aces­
de ctmp să răspundă c ile “ doi tru popularizarea săplâmînală ieşli: „Ce frumoasă-î viata noa­ o sută de casc noi ...Grajdu- fice raionului. M u lt apreciate tor lucrări a fost necesar să se
membri ai comitetului de par­ a rezultatelor obţinute de b ri­ stră” . rilc-s mari. frumoase. / Cu fere­ de publicul spectator au (ost smulgă adincurilor, impresionanta
tid, care îndrumă şi ajută con­ găzile de cimp, prin intermediul Dintre soliştii vocali. V io le ­ stre luminoase / Şi in ele. ca la dansurile de la Lăpuqiu, Suli- cantitate de 30.000 m.c. pămînt, ceea
carte, / Vacile nc dau mult
cret pe brigadier în organiza­ articolelor publicate la gazeta IOAN BRÎNZEI ta Zbora din Sîmpetiu, luliana lapte. / gheto, Fornădic si Almas-Seliş- ce echivalează cu săparea unei ga­
rea munciţi. Ei se Interesează de perete. Ne-am propus să kizescu din Băieşti, Teodora te, precum şi soliştii vocali si lerii de profil obişnuit, intre nuna
îndeaproape de mersul lucrări­ confecţionăm un panou unde, Canija din Rîul Alb şi Mana A utentic a fost şi labloul ca­ instrumenlisti ai căminelor c u l­ Vulcan şi mina Paroşeni.
lor, participă efectiv la ele, a- din 3 în 3 zile să popularizăm preşedintele cooperativei agricole de producţie Jianu din Bucium, ca şi la al­ re a reprezentat entuziasmul cu turale din Almaş-Seliste, Dobra. Privită de la intrare, galeria d i­
iutâ la rezolvarea anumitor gre­ pe cci mai harnici membri co­ to concursuri, s-au dovedit bu­ care oamenii au lucrat Io con­ Tciu, Cerlej, Pojoga, Soimuş şi recţională se înfăţişează ochilor ca
utăţi. operatori, care obţin rezultate ne interprete. Apariţia pe sce­ strucţia scolii generale dc 8 ani. grupul vocal din Ohaba. un uriaş inel dc beton, împodobit
O altă hotârîre a comitetu­ bune în acţiunea de întreţinere nă a fraţilor Eugenia şi Ion Po­ dală in folosinţă in toamna tre­ Frumos s-au prezentat si ta­ din loc în loc cu becuri electrice.
lui de partid se referă la par- a cu ltu rilo r” . „Impreuuă cu inginerul agro­ greoi. Cîiid oamenii s-au con­ gan (solo voce şi acordeon) şi cută, la modernul magazin u- rafurile din Almaş-Selişle si Te simţi i rezişti hi i chemat spre
nom obişnuim să nc deplasăm vins însă că le pretindem nu a Efeonorci Armcanu de la O- nivcrsal, la renovarea căminu­ Suliqhelc care au prezentat în adîncuri Intrăm. Nc însoteste cu
zilnic pe teren, pentru a veri­ numai cantitate, ci şi calitate, lui cultural etc. concurs melodii specifice co­ explicaţii acelaşi binevoilor şef
habfl dc sub Piatră a constituit
fica daca informările făcute dc că urmărim îndeaproape lelul un debut promiţător. Orchestra de muzică populară munelor respective. Dintre bri­ dc sector. De cum intrăm în tunel
TIBERIU MUNTEANU brigadieri, seara la şedinţa o- cum ei lucrează, au început să a căminului cultural din Pîcli- găzile artistice de agitaţie, cu ineditul ne inlîmpinâ la fiecare
pas. Linia dublă aleargă-spre inima
porativă,
realităţii.
corespund
acorde o importanţă mai marc
şa. împreună cu cci Irei solişti
certe calităţi s-au prezentat-ccler
Prezenţa conducerii cooperati­ calităţii” . SARMISEOETUZfl vocali (Ioana Bcrky, Victoria din Dobm, Buriuc, Gurasada, şantierului subteran. Acolo unde
inginerul agronom al cooperativei vei in m ijlocul oamenilor in­ Slcfoni şi Ion Drăganl a pre­ Volei şi Cerlej. freamătul muncii nu conteneşte
fluenţează bunul mers al lucră­ Discuţiile purtate pe margi­ zentat în perioada de iarnă si Desfăşurarea fazelor dc con­ deloc. Cei care vor trimite, niîine
rilor, calitatea lor. Iată un e- nea întrebării „Cum aii orga­ primăvară, în şalele din împre­ curs a scos în relief frumO so­ la zi cărbune nu vor mai duce
„Aproape 40 de zile a durat năm primele două praşile ma­ xemplu: înainte de a se trece nizat munca pentru în g riji­ Străvechea aşezare a Sarmi- lea cînlecului, portului şi dan­ lipsă de „goale". Mai bine de
în anul trecut prima praşilă a nuale în aproximativ 22 de zi­ la prăşilul porumbului, la in d i­ rea culturilor ?" au scos in e- segeiLizei a găzduit la concurs jurimi, un număr de 15 spec­ sului dc dc cuprinsul raionu­ 450 m.c. beton, formează un arc
porumbului. Desigur că nici le. Dacă timpul ne permite, a- caţia organizaţiei de partid, videntă faptul că la cooperati­ sute dc artişti amatori, veniţi tacole, La concurs ea a oierii lui llia, munca neobosită a ar­ monolit de susţinere a galeriei.
producţiile realizate nu au m ul­ vcm condiţii să nu ne abatem consiliul de conducere a discu­ va agricolă de producţie din aici din toate salcie din împre­ un spectacol bun. tiştilor amatori dc a se prezen­ La betonareo galeriei s-au mai fo­
ţumit. Brigada intiia, care efec­ de Ia planificarea făcută. A- tat cu toii mecanizatorii. S-a Roşia de Secaş s-a desfăşurat jurimi. Solii căminului cultural La Festivalul cTntecului şi ta cîl mai bine la concurs. losit circa 1.000 m.c. prefabricate
tuase prasila la timp. a obţinui cest lucru ne va aduce, în con­ o susţinută activitate poliiico- din belon, ceea ce a sporit mult
căzut do acord ca aceiaşi trac­ din Clopotiva au prezentat pro­ dansului hunedorean desfăşurat
peste 4.000 kg. boabe la ha. In diţii normale de climă, un spor educativă, concretizată in re­ BlUOREl M ARCU ritm ul de execulie. O galerie ra-
celelalte brigăzi media realizată de recoltă de circa 700 kg. po­ torişti care au semănat, să e- zultate din ce in ce mai valo­ gramul dc brigadă „Peste ţa- la Sarmiscqeluza s-au întrecut dială ne conduce în garaj, o ade­
a fost mult mai mică. rumb boabe la ha. Dc fapt, pî- fectueze şi praşila mecanică. roase. ră-i primăvară", cei din Riu !>i Ifi solişti vocali şi instru­ metodist la Casa raionala vărată operă de artă în care mi-
A nul acesta vrem să termi- nâ in ziua de 31 mai a.c. rcu- In prima zi treaba a mers mai A. D A V ID de M o ri — o suită do dansuri. mentişti. Dintre ei s-au remar­ de cultură Iha ncrii-constructori s-au întrecut oe
ei înşişi. A ici se va executa „ p li­
nul" locomotivelor cu troleu. De
altfel, e locul să o spunem că
!
toate lucrările poarlâ pecelea unei
tul de material s-a îngroşat, iar a-
Calitatea apartamentelor din Deva cum se cojeşte. sesizate înalte calităli.
Alte fapte preţioase îşi revendi­
Consider că pentru cele
ANCHETA cipal, maiştrii care n-au dovedit su­ că dreptul de a fi cunoscute. Deter-
de locatari se fac vinovaţi, in prin­
minîndu-se cu precizie presiunea
ficientă exigenţă faţă de calitatea şi rezistenla rocii, s-a ajuns la
concluzii deosebit dc valoroase.
NOASTRĂ muncii prestate de brigăzi şi echi­ Acolo unde condiţiile au permis,
pe. Cred că şi noi purtăm o parte
din tună pentru că n-am efectuat s-a trecut la susţinerea metalică a
controale riguroase pe fiecore obiec­ galeriilor. Pînă acum au fost mon­
tiv in parte. tate nu mai pu lin de 100 tono ar­
— Pentru îmbunătăţirea lucrărilor mături metalice. Pe o suprafaţă do
Se spune adesea, pe bună dreptate, câ noţiunea de calitate în construcţii fere, Cînd m-am mutat, am constatat — Să le Uium pe capitole. Ani să in ansamblu şi in speciol a finisaje­ peste 3.000 m.p. bandajele de lemn
au fost înlocuite cu bandaje p re­
este ceva complex, că un bloc sau orice alt obiectiv executat, pentru a întruni toate că toate legăturile conductorilor elec­ incep cu limplăria. Cele mai multe lor ce sc va face ? fabricate din belon armat, econo*
sufragiile, trebuie sâ răspundă multor solicitări la care este supus (excludem de aici trici erau inversate in doze. Le-am nereguli provin din faptul că pri­ — A m să mă refer îndeosebi la fi­ misindu-se pe această cale circa
refăcut eu. m im uşi şi ferestre lucrate din lemn nisaje unde sîntem tributari. Citeva
neglijenţele provenite din partea unor locatari incorecţi). De această dată ne-am în- „verde*. După intrarea in exploa­ măsuri s-au şi aplicat deja. Pentru 200 m.c. masă lemnoasă.
areptat atenţia spre o anumită parte a blocurilor de locuinţe construite in Deva — Să vă povestesc şi o înlimplare care a realiza zugrăveli de calitate mai O
m-a speriat grozav. După vreo trei tare. limplăria a început să „lucre­ Colectivul sectorului Paroşeni
spre blocurile terminate de constructori, dar aflate încă în termenele de garanţie. Tre- ze“ şi rezultatele Se văd. bună am început să preparăm cen­
zile de la mutarea in Apartament, sea­ s-a angajat ca pînă la data tine rii
cînd din apartament în apartament am căutat să vedem !a faţa locului, sâ aflăm din — Aţi primit-o umedă, dar in tralizat întreaga cantitate de mate­
ra cind nc-ani întors acasă de la celui de-al IV-lea Congres al
partea locatarilor cum se comportă apartamentele date în exploatare, care este plimbare, apa ieşea din apartamenlul continuare, pină la montare, in ce rial necesară zugravilor. Astfel, se partidului să execute în plus di­
gradul lor de durabilitate. nostru. Pentru moment am crezut că condiţii s-a păstrat ? vor uniformiza culorile in fiecare a- ferite lucrări de înaintare cu un
— Nu tocmai bune. Prin blocuri.
Am aflat cu acest prilej multe, foarte multe lucruri bune la adresa mun­ am uitat un robinet deschis. N-a fost prin spaţii comerciale, umede şi ele. partament şi se vor respecta întoc­ volum de 1.500 m c,
mai dozajele. La fel procedăm şi cu
cii constructorilor. Dar, elogiindu-şi apartamentul în care locuiesc, unii locatari n-ou aşa. Apa „izvora" din vasul de spă­ prepararea vopselelor şi a mortaru­
lare de la obiectul sanitar.* Ce se in- Si asia a influenţat.
uitat să sesizeze şi anumite defecţiuni care le creează neplăceri. Mai jos vom reda cî- Mulţi locatari au sesizat că s-au lui.
teva din părerile cetăţenilor chestionaţi cu prilejui anchetei pe care am întreprins-o. timplase? L-ain p riv ii atent si am crăpat tencuielile in apartament Vi­ In scopul în tă ririi răspunderii per­
observat că era crăpat, vopsit să nu sonale a fiecărui constructor, abso­
na este in întregime a noastră, fiind­
se cunoască, iar înăuntru spărtura că nu s-au respectat întocmai doza­ lut toate lucrările, pe flux tehno­
rolilich putem folosi căci sînt înfundate. Am lari într-o astfel de situaţie. Defecţi­ era protejată cu ciment Am luat le­ jele de mortar. Mortand conţine prea logic, se vor preda cu proces verbal.
gătura eu cineva de la grup. Grupul
uni sînt şi la calorifere. Ele curg. So­
liartin, antenele fiecare pe unde am pu­
tras
mult. var. iar nisipul este argilos La In sfîrşit, vreau să mai amintesc
tut. pe balcoane, pe geamuri. Nu-i cotesc că şantierul din Deva — con­ mi-a recomandat maistrul care să se una din acţiunile noastre care vor
/b lo c u l 8, apartamentul 6, frumos, dar ce să facem ? structorul blocului — ar trebui să re­ ocupe dc această problemă, dar mai­ blocul turn, datorită rezultărif unor rezolva multe probleme Este vorba
betoane destul de netede, trebuia In
etajul 2 medieze aceste neajunsuri, altfel ele strul ne-a spus că nu poale înlocui prealabil să se facă o şpriţuire a fa- de „Joia calităţii şi gospodăririi ma­
pot duce la degradări serioase, pen­
terialelor* — zi
dedicată
exclusiv
Personal sînt mullutnit dc aparta­ Bogdan Aurei, tru refacerea cărora ar fi necesare vasul defect, deoarece i se va im­ ranel/îr şi abia apoi să se tencuias­ controlului muncii pc faze dc ope­
că Fiindcă nu s-a procedat aşa ne
mentul în care locuiesc. De altfel ati sume mai mari dc bani. puta... trezim că mai cad tencuieli. raţiuni. Cu prilejul controlului pe
văzut: bine finisat, luminos. încăpă­ blocul 9 A, apartamentul 27, fiecare obiectiv in parte, dacă se
După cile am reţinut, problema
tor. Acestor calităţi însă trebuie să le vor constata nereguli, se vor fixa
adaug citeva deficiente care ne in ­ etajul 1 Aîighel loan, Olarii Elisabeta, zugrărelilor s-a ridicat mai acut la termene de remediere cu responsa­
comodează. Alîla liinp cit s-a dat blocurile 9 A şi 9 R. De altfel a {ost bilităţi precise: echipe, brigăzi, maiş­
căldură, uniî robinoţi dc la calorifere Lăudîndu-mi apartamentul nu pot să blocul 9, apartamentul 19 blocul 9 A, apyriitmenlul 25, o problemă sesizată şi de noi. E tri Sc pa urmări cu consecvenţă mo­
nu amintesc o defecţiune care am drept, cam tirziu. Cu citva timp îna­
curqeauj numai dacă erau închişi, dul cum se realizează indicaţiile bri­
dacă îi ţineam deschişi, nu. In peri­ încercat s-o remediez eu. Despre ce-i In calitate de preşedinte al comi­ elajiil 1 inte de darea in exploatare s-a con­ găzii interne dc control.
oada rece, în camera mică a curs în vorba ? Apa de la lavoar şi vană. tetului de bloc mă refer la un nea­ statat slaba calitate a acestora şi s-a
permanentă si caloriferul printre doi cind se scurge, îmi iese prin sifonul juns care ne ram costă, lată despre dispus ca echipa condusă dc loan V. PETRESCU
clemenţi. Am pus o lavă sub el. De de pardoseală. Si fiindcă mozaicul din ce este vorba Instalaţia electrică de Noi ne împăcăm bine cu vecinii, Filip $d Ic refacă Refăcindu-le, siia- A. O AR G A
seara oină dimineaţa era plină cu baie are pantă inversă, apa acoperă la cosa scărilor arc unele defecţiuni. numai câ seara ne e cam frică să
apă. Am avut necazuri si la baie. toată pardoseala. Fiindcă n-a venit La intervale aproape regulate se umblăm prin apartament de teama
Apa de la lavoar se scurgea, cea de nimeni din partea constructorului am scurl-cirruiteazâ, din care cauză s? de a nu-i deranja. Tot parchetul este
la vană, nu. Ţeava de scuigerc era căutat eu soluţia salvatoare Am gă­ ard becurile. Noi, locatarii, sinlein desfăcut, se mişcă şi face un zgo­
obturată. La sesizările melc repetate sit-o, dar e inestetică. In jurul sifo­ ncvoili să înlocuim la mai pulin de o mot foarte neplăcut cind călcăm pc
a venit un instalator, a scos citeva nului am făcut un „gu le r" din ciment, săptămînă toate becurile pe casa scă­ el. La baie locul uşii s-a depărtat dc n Cit prilejul anchetei întreprinse printre locatarii cîlor-
olăci de faianţă, a reparai conducta mult ridicat peste nivelul pardoselii. rii. Or, pentru acest lucru se chel­ zid la o distantă rlc lăţimea unui
Iricată şi a plecat. Plăcile aşa au ră- Apa nu mai iese, dar pragul ăsta de tuiesc destul dc mulţi bani. Am sesi­ pumn. Am umplut noi cu ipsos golul va blocuri din Deva. aflate in termene dc garanţie, au
ciment îmi iese mereu inainlca pi­ ieşit la iveală o seamă de deficienţe. Considerăm ca
: as si acum. zat neajunsul amintit constructorului. creat.
cioarelor... N i s-a răspuns însă că este sarcina pentru acestea se face răspunzător, in cca mai mare
Biscam loan, întreprinderii de electricitate sâ reme­ parte constructorul — şantierul nr. 1 — dar şi benefi­
dieze defecţiunile, câ această între­
Cemăianu loan, prindere se tace vinovată de cele n-
ciarul. Primul fiindcă a executat lucrări siahe, fiindcă
blocul 9 A, apartamentul 34, mintite. I.R.E.H. la ritului ei aruncă maiştrii, tehnicienii de aici au trocul cu vederea lucrări
executate sub nivelul calitativ cerul, iar bcneiiciarul
blocul 9, apartamentul 2, vina pe constructor care a „receplio-
etajul 2 n a r’ lucrarea şi a găsil-o drept bună. fiindcă a recepţionat blocurile respective, nedovedind
etajul 1 Pe noi ne interesează mai puţin ci- exigenţă sporită, intransigenţă faţă de deficienţe.
Despre emoţia cu care am aşteptat no-i vinovat Dorim insă ca în cel mai Părerile cetăţenilor consemna! in Totodată, considerăm că nici organizaţia de partid
repartizarea apartamentului nu vă Mă număr printre cei mulţi căro­ scurt timp sa lie înlăturat neajunsul rindnrile de mai sus. cit şi ale alin- de la grupul de şantiere din Deva n-a făcut tot ceea ce
mai vorbesc. Num ai eă bucuria acea­ ra li s-au repartizai apartamente con­ amintit. ra cu care am mai stat de vorbă. i-a stat în putinţă pentru a se realiza lucrări de cca
sta mi-a lost pulm umbrită de unele fortabile, spaţioase. Sînt însă nemul­ Ic-am adus la cunoştinţa tovarăşu­ mai bună calitate,
deficiente. Despre ce-i vorba ? Uşile ţumii de unele delicienlc pe care lui ing. GHEORCHE C ARĂBAŞ, şe­
apartamentului, fără excepţie, nu .se le-am sesizat încă de la data mutării Mager Aurel, ful şantierului din Deva Răspunzind anchetei noastre, cetăţenii şi-au manifes­
închid si broaştele sînt defecte. In aici. Este vorba mai ales despre uşi­ — Sînt pus in faţa unor chestiuni, tat dorinţa ca cele semnalate să fie remediate cil mai
baie şi bucătărie mi s-a scorojit deja le apartamentului Fiind conlectiona- blocul 15, apartamentul 19, destul de multe la num ăr, care ne i repede cu putinţă. De altfel, obligaţiile .constructorului,
vopseaua de ulei. Vreau să mă refer te, probabil, din lemn nu îndeajuns aparţin. Nu în întregime. Consider asumate prin eliberarea certificatelor de garanţie, tre-
şi la un aspect care-i afectează pc toţi de uscat, s-au crăpat şi nu se închid. etajul 4 cd multe din deficienţele semnalate I buie duse la îndeplinire. E bine ca neajunsurile sem-
locatarii de pe scara noastră. Avem, La toate, între partea de jos şi par­ provin şi din vina locatarilor.
Î
de jos pînă sus, montate tuburi prin doseală, s-a creat un spaţiu de cîtiva In baie vopseaua s-a scorojit şi pe­ — Vă rugăm să reveniţi la ceea ce nalale să fie remediate operativ, sâ existe mai multă Pădurea îşi aşte o p tă vizitatorii.
care să ne tragem antenele. Nu le centimetri. Sîntem mai mulţi loca- reţii la iei. îmi curg şi unele calori­ aparţine constructorului.,. solicitudine laţă de cel care locuiesc in aceste blocuri. Foto : V. O N O IU