Page 5 - 1965-06

ÎNTREŢINEREA

CULTURILOR

Consfătuire
U n i t ă ţ i f r u n t a ş e
Azi, are loc în sala de şedin­
ţe a Consiliului regional al sin- : Pe ogoarele cooperativelor ag ri­ prafaţă prevăzută. De asemenea, la
dicatclor o consfătuire privind cole de produeţie din raionul Alba. îngrijirea cartofilor au obţinut re­
activitatea în şcolile profesio­ se lucrează îu acesle zile cu toate fo r­ zultate bune cooperativele agricole
nale, organizarea cursurilor de ţele la îngrijirea culturilor. In m ajo­ de producţie din Bucerdea, Calda, Cis-
calificare, ridicarea calificării ritatea unităţilor s-a terminal plivi- tei, Galtiu şi Alba lulia care au efec­
şi specializării îw întreprinde­ lui buruienilor din lunurile de pă- tuat prima prăşită pc întreaga supra­
rile din regiunea noastră. Con­ ¡oase. De asemenea, s-a efectuat p ri­ faţă planificată.
sfătuirea este organizată dc ma praşilă pe cele 250 ha repartizate La cooperativele agricole rle pro­
Consiliul regional al sindicatelor pentru cultura sfeclei de zahăr. Ţă­ ducţie din Bucerdea, Cistei şi Cui-
şi dc Comitetul regional U.T.M. ranii cooperatori din Teiuş au apli­ gud cultura porumbului se bucură de
Hunedoara. Participă membri cat şi cea de a doua praşilă pe cele 0 deosebită alcnlie. Sporurile de
2 IUNIE 4 p a g in i, 25 bar ai birourilor executive ale con­ 65 ba cultivate cu sfeclă. D in lr o dis­ producţie înregistrate de pc tarlalele
siliilor locale ale sindicatelor cuţie avută cu iov. inq. V ictoria HMiş­ pe care în anul trecut s-au aplicat la
şi secretarii cu problemele c* că am reţinut că importanţa cc sc timp şi în bune condiţii lucrările de
conomicc rle la comitetele ra­ acordă în g rijirii aceslei culturi este îng rijire au determinat pe cooperatori
ionale U.T.M, directori, şelii determinată dc faptul că în anul tre­ să-şi organizeze în mori exemplar
s n v ic iilo r personal şi invăţă- cut, prin aplicarea la limp a lu crări­ munca, astfel ineît sâ asigure plan­
mint, preşedinţii comitetelor lor de îngrijire, s-a reuşit să şe ob­ telor condiţii optime de creştere şi
sindicatelor, secretarii comitete­ ţină o producţie dc peste 22.000 kg dezvoltare. Urmărind realizarea aces­
lor U.T.M, dc ia unele între­ rădăcini la ha. tui obiectiv, ţăranii cooperatori din
prinderi. Aplicarea celei de a doua praşile Bucerdea au efectuat prima praşilă
la sfeclă s-a început şi în alte unităţi, manuală pe mai nuilt dc 150 hectare
INTIM PININD Proces iar la Galtiu lucrarea s-a terminat. ocupate cu porumb, ceea cc repre­
zintă peste jumălalo din suprafaţa
Urmărind stadiul de dezvoltare
al
literar-cinematografic plantelor şi menţinerea terenului cu­ destinată cultu rii respective. De ase­
menea, la Cistei s-au prăsit mecanic
rat de buruieni şi fără crustă, coope­
rativele agricole dc producţie din aproape 200 ha şi manual peste 50,
La căminul cultural din Roş- Mihalţ, Oarda, Galtiu, Toloi au ter­ iar la Ciugud in afară dc praşila cu
cani, raionul Ilia, « avut loc minat prima praşilă la floarea-soa- cultivatorul, această lucrare s-a efec­
duminică un proces Ulerar-ci- relui, iar la Bucerdea s a aplicat şi tuat manual, pe rind, pe aproape 50
ncmatoqraiic pe marginea fil­ cca de a doua praşilă pe întreaga su- ha.
CONGRESUL Engelcben". Aceasta a (ost pri­ S e ţine se a m a de experienţă ?
sc
„Moartea
mului
numeşte
ma acţiune culturală de acest
fel organizată la sate. In afară dc alte măsuri, prin apli­ cu sapa rotativă sau cultivatorul.
Procesul literar-cinematoqra-
carea în mod corespunzător a lu­ Totodată la această unitate s au pră­
fic, la realizarea căruia şi-au crărilor de în g rijire la cultura porum ­ şit manual, pc rind, peste 100 ha o-
dat concursul cadre didactice bului. in anul trecut, gospodăriile dc cupate cu porumb.
din localitate, s-a bucurat de stat au depăşit producţia planificată Lucrările dc în g rijire trebuie să şe
o mare popularitate în rîndul cu peste 700 kg boabe la ha. Gospo­ bucure dc aceeaşi atenţie din partea
PARTIDULUI cetăţenilor (Givulescu I. Eugen dăriile de stal din Că lan şi Bîrcea fiecărei gospodării de stat, Sc con­
— corespondent).
porumb
stată însă că nu peste tot se folosesc
au realizat peste 4.000 kg
boabe la ba. Ţ iniiul seama de expe­ din plin forţele şi mijloacele existen­
in excursie rienţa dobindită, lucrătorii de la te. Numai aşa se explică dc ce pîna
G.A.S. Călan au prăşit mecanic şi au ieri s au prăşit mecanic mai puţin de
In cursul zilei de ieri, cu pri­ aplicat o lucrare cu sapa rotativă pc 1 100 ba şi manual abia 300 ha. Pen­
lejul unor excursii organizate aproape .300 ba. din care pe 70 s-a tru realizarea la limp a lucrărilor de
de către O.N.T. „Carpaţi". 40 făcut şi prima praşilă manuală. Re­ îng rijire este necesar ca in fiecare
de elevi din Gîrbova, raionul zultate bune la îngrijirea porumbului gospodărie de star să se asigure o
Sebeş, au vizitat oraşul Deva, s-au obţinut şi la gospodăria de stat organizare exemplară a muncii şi o
80 de elevi clin Hunedoara au din Calda, unde pe mal mult de 400 folosire cit mai judicioasă a forţelor
vizitot C lu ju l.-40 dc elevi clin ba s-au efectuat lucrări de îng rijire şi a mijloacelor existente.
Sînluhalm ide o plimbare pc
Dunăre, la Cazane. Tot ieri, 160 P e p r i m u l I O c
dc siderurgişli de la Hunedoa­
ra au plecat înlr-o excursie pc Corespondentul nostru, Vladiinir întreaga suprafaţă şî pc 10 ha ocupa­
itinerarul
Hunedoara, Braşov,
Spor de productivitate Abia au ieşit din schimb şi ortacii fac roată fn ju ru l şefului dc b ri­ oraşul Gheorgbe Gheorghiu- Vcscu, inginer la cooperativa agricolă te cu cartofi. La cultura porumbului,
raionul
de producţie din
Săliştea,
pe 30 ha. s-a aplicat o lucrare
cu
gadă loan Baciu, de la sectorul II al minei Lenea II. Zim belclc de pe fe­ Dej, Bacău, liicaz, Lacul Roşu. Orăştie, ne-a transmis telefonic ştirea sapa rotativă, iar alte 40 ba au (ost
De asemenea, 80 de elevi clin că la această unitate s-a terminat pli- grapa le.
tele lor exprimă bucuria succesului repurtai ; la „z i" s-au trimis mult mai
Deva vizitează oraşul Alba lu- vitul buruienilor din lanurile de pă- Cele mai bune realizări la în g ri­
multe tone de cărbune decit prevederile sarcinilor de plan. După cum liu şi Fabrica dc bîrtic din Po- loase si se lucrează Intens la îngri­ jirea cultu rilo r le-au obţinut coopera­
cîştig de minereu ne-a mărturisit şeful de brigadă, fiecare tonă de cărbune reprezintă sim­ zitează Sibiul, 40 dc elevi din jirea culturilor prăsitoare. Participi ud torii din brigada a IN-a condusă de
Iroşli, 80 dc elevi din Brad v i­
bolic o floare din marele buchet de realizări cu care minerii vor intîm-
zilnic la lucru peste 220 cooperatori,
Nicolae Zinca, ci siluinrlu-se pe pri­
pina apropiatul Congres al partidului.
mul loc în întrecerea organizată pen­
Folo : N. M O L D O V E A N U Orăşlioara vizitează muzeele s-a reuşit să se efectueze un volum tru obţinerea de producţii sporite la
Doflana şi Pclcş.
însemnat ele lucrări. Pină acum s a
aplicat praşila I la iloaiea-soarelui pc hectar.
gMtf.gsgaBW&^!M,rjuieVii; — Discutata problemă a pieselor de 91,48 la sută din totalul fondului de
schimb ? timp lucrător disponibil. Mai avem
— Da. Din această cauză staţionea­ multe absenţe nemotivate şi învoiri.
Nu poli vorbi de Aron Speriosu, ploatarea şi s-a ajuns la concluzia că ză multe maşini, iar unii lucrători nu Dacă nu s-ar ii înregistrat în primele
Cosma Culcea, Constantin Biriboi, principala cale de creştere a pro­ execută reparaţii dc calitate, arun- patru luni absente nem olivulc şi în­
Ioachim Modilcă din sectorul b de ductivităţii muncii esle folosirea mai cînd vina pe piesele dc schimb. voiri, productivitatea fizică a muncii
Ioan Enăşcău, Pop Z. Ioan, V ictor Ma- judicioasă a maşinilor şi utilajelor iu — V aţi referit doar la sectorul I... ar fi crescut cu 0,79 la sută, şi am
rincaş, Popa M. Ioan din sectorul II, carieră, unde procesul de extracţie — Si despre celelalte sectoare se fi cişligat peste 2.70U tone dc m i­
de Popa Vasile II, Ioan $uba de la este complel mecanizat. Printr-o mai pot spune lucruri bune. In abataje, nereu.
„Pădurea oraşului“ şi de mulţi alţi bună întretmero şi exploatare, cit productivitatea muncii a crescut. S-a Si mai c o chestiune : la noi nu se
mineri de la Teliuc, fără să consem­ şi prinlr-o eşalonare corespunzătoa­ îmbunătăţit asistenţa tehnică, iar b ri­ urmăreşte operativ felul cum este fo­
nezi plusuri de minereu extras peste re a operaţiunilor de puşcare, durata găzile dc mineri aflate in întrecere losit timpul de lucru. Se fac doar fo-
plan. Numele m inerilor din brigă­ de staţionare s-a redus, reuşindu-se se străduiesc să extragă minereu mai tocronometrări pentru normare.
zile pe caic le conduc sînt legale de ca la excavatoarele de 1 mc. şi 3 mult şi mai Imn. Toate acestea au
cele nif.i frumoase realizări obţinute mc., indicii de utilizare să crească avut ca rezultat depăşirea sarcinilor — Nu credeţi că şi aceasta este o
fn aceri' an:: in primele - patru luni ~f ol A dc perioada corespunzătoare a de plan pe întreaga exploatam Ia rezervă nefolosită? 1
106,35 la sută la producţia globală, anului Irccut cu 1 şi respectiv, 1.7U productivitatea valorică cu 6,87 pro­ — Bineînţeles că da. M in e rii din
106,07 la sulă la producţia marfă, un m.c. pe maşină. Creşterea indicilor de cente, productivitatea fizică fiind în­ subteran sînt nevoiţi să piardă timp
plus de 28.430 tone de minereu de ulili/.ore la excavatoare a făcut să deplinită în proporţie de 108,68 lo fie din cauza aprovizionării defectuoa­
fier brut extras, îmbunătăţirea cali­ crească si coeficientul de utilizare a sulă. se cu materiale şi vegonete goale, fie
tăţii cu 1,01 la sută şi peste 12.000 capacităţii autobasculantelor. Avînd datorită calităţii necorespunzălnare a
tone de fier in minereul livrat furna­ asigurate condiţiile tehnice, brigăzile Fără îndoială că nu s-o făcut toiul materialelor. Mă refer la lemnul ver­
pentru creşterea productivităţii m un­
lelor Hunedoarei şi Călanului. Numai de minori an putut lucra cu randa­ cii. M aşinile şi utilajele pot ii şi mai de. care esle destul dc greu. Din a-
pe seama îmbunătăţirii calităţii s-au mente sporite. Aş cita doar cîlevn bine folosite. O demonstrează indica­ ccaslă cauză la operaţia de armare
obţinut peste plan ,1.700 tone de fier exemple: in patru luni brigada lui torii „de vîrf" realizaţi. Trebuie doar sini reţinuţi mai m ulţi oameni. Ser­
in minereul marfă. In şirul succese­ Constantin Biriboi a extras peste plan să le creăm lucrătorilor din sectorul viciul dc organizare a muncii va tre­ BAZA FURAJERA—FACTOR PRINCIPAL
C.285 tone, cca a lui Aron Speriosu bui să studieze această problemă şi
lor se înscrie şi Îndeplinirea planului I condiţii bune de muncă, să lc pu­
3.05] tone, iar cea condusă de Cosma să găsim soluţii pentru ca timpul a-
producţiei globale pe primele 5 luni nem la dispoziţie autobasculantele ne­
ale anului cu 9 zile mai devreme. Culcea aproape 2.700 tone minereu... cesare. Mai avem insă o rezervă pe feclaf pentru lucru să fie folosit cit
Am avut insă şi unele greutăţi. Nu care n-am valorilical-o suficient; este mai raţional. Am urmărit cu mult interes articolul de fond şr cele­ dc cătro cooperativa agricola de pro­
Cifrele vorbesc de la sine: Dar în
spatele lor se allă oamenii ,— mineri, putem folosi raţional întregul parc vorba despre fondul de timp. M inerii dc la Teliuc vor să intim- lalte materiale publicate în ziarul MDrumul socialismului" ducţie din Ilia şi uscată pe pămint,
pine al lV-lea Congres al partidului expusă mult timp !a soare, a rezultat
lorezori, cxcavalonşli, şoferi — care de autobasculante. Lucrătorii scclici — Concret, la ce vă referi ţi ? cu angajamentele îndeplinite. Sînt la rubrica ,,Creşterea n u m ă ru lu i de a n im a le şi a p ro ­
Jc-au dat viată. Dincolo de eilre sc cM.o se străduiesc, în mareo lor ma­ — Sc înregistrează încă de aşadar justificate căutările pentru d u c tiv ită ţii lor la nivelul p o s ib ilită ţilo r reg iu n ii". Din a- un iîn de calitate inferioară cu un
procent dc proteină de numai 10 la
află fapte din întrecerea pe care o des­ joritate, să asigure producţiei maşi­ multe absente de la lucru. tim ­ descoperirea de noi rezerve care duc cestea am reţinut că asigurarea unei baze furajere în­ sulă. Datorita acestui fapt, corporati­
făşoară m inerii in inlim pinarca Con­ 1- creşterea producţiei dc minereu. destulătoare, în scopul de a avea posibilitatea sâ se în­
nile necesare transportului, dar nu pul folosit în producţie a crescu- pes­ va din ilia a avut pierdere de peste
gresului partidului, eveniment dc o rcuvesc. te media de plan, i-u realizăm decil tocmească raţii echilibrate şi complete pentru fiecare ca­ 10.000 kg. proteină brută, care echi­
deosebită importantă pentru poporul S. POP tegorie şi specie de animale, constituie un factor esenţial de valează cu aproape 700 bl lapte, lu ­
nostru. Adresăm tovarăşului inginer care depinde realizarea sarcinilor stabilite în sectorul zoo­ ciu care de altfel s-a oglindit nega­
Ioan Zaha, şeful exploatării, între­ tehnic. fin in d seama de faptul că furajele necesare pe tim ­ tiv în producţia vacilor de lapte in
barea : care este „cheia" accslor m perioada dc stabulaţie.
pul iernii se asigură de pe acum, consider că c acţiune
succese ? Rccollînd în faza optimă de vege­
deosebit de importantă căreia conducerile unităţilor a-
— Este vorba despre creşterea pro­ ta te fruHelc naturale şi ţinînd iarba
ductivităţii muncii. Comitetul de C I T I T I gricole şi specialiştii trebuie sâ-i acorde toată atenţia, un limp scurt cx-pusă la soare, multo
A este recoltarea, uscarea şi conservarea nutreţurilor culti­ cooperative arincóle de producţie au
partid ne-a indicat ca asupra aces­ vate şî a fînurilor. obţinut finuri de bună calitate şi cu
tui principal indicator de plan să in ­ IN un procent ridicat de unităţi n u triti­
Valoarea nutritivă a finului sau puterea lui de hrânire,
sistăm în mod deosebit. Au fost stu­ este foarte variată la diferite categorii de finuri, fiind ve. Cooperativa agricolă de producţie
diate rezervele de care dispune ex- N UM ĂRUL din Birtin, raionul Arad, spre exem­
mai ridicată la finul care provine din ierburi graminee plu. a obţinut un (în cu 12 Ia sută
D E şi leguminoase valoroase, dacă se păstrează bine sub­ proteină brută, în timp ce cooperati­
stanţele nutritive din plantele verzi. Finul de calitate su­
va agricolă vecină, din Cărăstâu, de
Rodii! hărnicişi A Z I: perioară are o culoare verde, iar lucerna un verde intens fie fineţe dc aceeaşi categorie şi ca­
litate, dar înlîrziind recoltatul numai
cu un miros plăcut, specific, fără praf sau păminî, cu
multe frunze şi flori, recoltat în faza de înflorire a ierbu­ cu citeva zile, a obţinut un (in cu
numai 10,3 la sulă proteină brută.
rilor dominante, uscat pe timp frumos, ceea c e i asigură
De la CL)re.-*i>ondcntu noştri volun- ♦ Artiştii amatori în un conţinut ridicat de proteine, săruri minerale şi vita­ Tot din cauza în lirzicrii recoltatului,
*• \ P-dru Torni si fon Şerban am mine, îndeosebi provitam ina A. au obţinut în anul 19G4 finuri dc sla­
• mii voOea că tractoriştii rie Li întrecere bă cablate şi sărace in proteină şi co­
operativele agricole de producţie din
S.M.T. Miercurea şi Orăştie au obţi­ (pag. a 2-a) ;
nu , in cinstea Congresului partidu­ Cum tive şî calitative. Practica îndelunga­ Riu-Bărbat, Căpud {cu cîle 8.7 la su­
lui succese fio seamă în muncă. Prin ♦ Stagiul de candidat tă a multor unîlăţi agricole socialis­ tă proteina), Sarmiscgetuv.a (cu 7 la
folosirea u t iln]e 1 or cu randament spo­ te a arătat că se pot obţine finuri de sula proteină bruta) etc. Ca urmare,
rit, S.M.T. Orăştie şi-a realizat pla­ — şcoală de educaţie co­ se păstrează... calitate superioară numai dacă sc res­ aceste uuilăli au realizat producţii
nul pe campania de primăvară cu 12 munistă ; pectă toate regulile privind recolta­ miei de lapte, iar animalele au ieşit
zile mai devreme, iar tractoriştii de şi cum se asigură rea şi uscarea ierburilor din iincţe- slăbite din iarnă.
la Miercurea an depăşit prevederile lc naturale şi cultivate. M om entul optim de recoltare a fî-
planului cu 20 Ia sulă. Cele mai bune ♦ Respect faţă de ale- proteina In anul trecut cooperativele agri­ neţelor, care corespunde cu cea mai
realizări le-au înregistrat brigăzile a gălori ; cole dc producţie din Lăpuşnic şi mare cantitate dc substanţe nutritive
X-a şl a \ IX - a de la S.M.T. M ie rc u ­ pe. tare le conţin ierburile, este sta­
Lin fin cu asemenea calităţi se poa­ Sălciva, raionul Uia. rccollînd lucer­ bili! pentru fiecare specie de plante
rea şi brigada condusă de Popa Ion ♦ Cînd vor fi luate mă­ te obţine prin recoltarea lui în mo­ na in faza dc îm bobocim şi uscln-
Stei de la S.M.T. Orăştie. Din n o d u ­ mentul optim, adică atunci c hui plan­ d-o apoi p e ; capre şi colibe ou obţi­ din finelelc cultivate şi cele natura­
le. La lucerna, acest moment cores-
rile mecanizatorilor s-au evidenţiat : suri ?
tele conţin cea mai mare cantitate dc nut finuri de bună calitate, tu 16.1 Ing. EUGEN CERNELEA
Vasile Dinca, Ştefan Comşa, lacob , (pag. a 3-a). substanţe nu tritive şi cînd se folosesc In sută şi respectiv 15,7 la sută pro­
Loqa, losil Curul, V ictor Carteleanu C. S. HU NEDO ARA: Aspect de la noua fabrică de oxigen. procedee de uscare şi păstrare care teină brută. Din lucerna dc aceeaşi de la Consiliul aqricol regional
si alţii. Foto: V. O N O IU evită cit mai mult pierderile cantita­ calitate, recoltată însă cu in lirzie rc (Continuare In pag. a 2-a)
O problemă care a preocupat drum ului în viaţă s-a intensificat. D i­ cum s-a organizat această lecţie de studîul temeinic. A dat exemple de cu multă rîvnâ reviste, manuale, stră- poate fi folositor, pierzînd încrede­ tribuţie la înflorirea patriei, alţii —
^ organizaţia dc partid, condu­ riguiţii claselor a V llI-a au întreprins către diriginta clasei, prol. Culeanu oameni de seamă din patria noastră, duindu se să obţină note foarte bune. rea pacienţilor în tratamentele pres­ Oltcanu Vasile, Sinea Ioan. V in lilă
cerea 5» diriqinţii de la Şcoala gene­ unele acţiuni concrete in acest scop. Valeria, ajutată de responsabila co­ dc unii inainlaşi care s-au luptat cu Mecanicul fruntaş Răşinaru Nicolae crise şi diagnosticul fixat. Dionisie — despre deprinderile lor in
rală de 8 am nr. 2 din Sebeş a fost Au organizat şedinţe cu părinţii in misiei diriginţilor, a fost interesant, nenumărate greutăţi pentru a-şi ve­ a vorbii despre condiţiile de muncă Elevii au înţeles ca fiecare meserie mînuirca sculelor, despre confecţio­
aceea a orientării profesionale a care au dezbătut sarcinile ce revin atractiv şi eficient. Astfel, an fost in­ dea idealurile înfăptuite, alţii sfirşin- ale lucrătorilor de la Fabrica „Sebe­ este frumoasă dar că pentru fiecare narea anumitor piese şi aparate mici,
levilor din clasele a VUI-a A, B, C. acestora, au organizai vizite în în­ vitaţi la şcoală un medic, un maistru du-sc fără a avea bucuria realiză­ şul", despre maşinile moderne cu care trebuie să munceşti cu sîrguinţă. manifestîndu-şi dorinţa de a urma
in fă în trimestrul al II-lea, membrii treprinderile din oraş — Fabrica mecanic Iruntaş şi un elev din clasa rii lor. a fost înzestrată fabrica, despre ne­ In încheiere, elevii au susţinut dis­ şcoli profesionale 1 sau tchmce.
birou lui organizaţiei de bază şi con­ „Sebeşul", Fabrica „Căprioara" — a Xl-a a Şcolii medii dm tocelila'ir. Invitaţii, în cuvîntul lor, au rele­ cesitatea pregătirii tehnice a fiecărui cuţii interesante, care au scos în c- M ulte eleve au arăiat că ţelul lor
ducerea şcolii au discutat cu dirigu i­ unde au stat de vorbă cu muncitori Cei dm lîi le-au vorbit elevilor deş- vat condiţiile de muncă ce le au azi. muncilor. In acelaşi sens a vorbit şi videnld ceea ce doresc ci să ajungă e să devină profesoare, exprim in-
ţii claselor a V lII-a despre modul cum rlu-şi cu sinceritate holărîrea do a
se ocupă de această problemă indi- munci cu perseverenţă penlru reali­
cînd unele procedee ce trebuie fo­ zarea acestei dorinţe.
losite. Astfel, s-a arătat că în orien­ B M . U M U L
tarea profesională a elevilor trebuie Pe teme şcolare Preocuparea conducerii şcolii. a
să se tină scama de necesităţile pc 9 organizaţiei de partid, a diriginţilor
privind orientarea profesională a e-
care le ridică dezvoltarea economică
Iovilor n dus la intensificarea efortu­
a ţării noastre, de interesul şi dra­
gostea elevilor pentru anumite ac­ fruntaşi. In orele dc dirigentie s-a pre profesiunea lor, subliniind sar­ rezultatele obţinute, contribuţia lor medicul Chişiu Gh. El a arăiat m ul­ în viată — visuri îndrăzneţe, pline rilor din partea elevilor, la o muncă
asiduă pentru însuşirea cunoştinţe­
tivităţi practice, pentru anumite o- discutat despre anumite şcoli profe­ cinile lor la locul de muncă. Ui progresul societăţii socialiste, i ţumirea sufletească pe care o simte de curaj. Ei ştiu că azi. datorita g ri­ lor.
bîecle de învăţămînt. subliniindu-se sionale şi tehnice din raionul şi re­ In partea introductivă, diriginta Elevul dm clasa a X)-a a arătat că* fiecare medic atunci cînd redă vieţii jii partidului, ci şi lc pot înlăplui cu
in mod deosebit că la baza realiză­ giunea noastră, despre profesiile care clasei, în cuvinte com'inqăloare, a pasiunea lui cea mai mare cslc fizi­ un om. cînd salvează un copil, cînd siguranţă.
rilo r acestor ţeluri stă munca perse­ se pregătesc în aceste şcoli. vorbit despre condiţiile ce sînt crea­ ca şi matematica, de aceea a urmat ajută efectiv Ja scăderea mortalităţii M u lţi elevi au vorbit despre dra­ A N A BO JIŢA
verentă şi bine organizată a fiecărui Toi în acest sens, comisia meto­ te azi în patria noastră pentru reali­ secţia reală. Gîndul lui este dc a în rindut copiilor şi oamenilor ma­ gostea lor pentru fizică şi matemati­ învăţătoare emerită
elev. dică a diriginţilor din şcoală a orga­ zarea celor mai măreţe idealuri ale urma institutul politehnic-electro-e- luri Un medic este necesar să stu­ că, eu tendinţa vădită dc a urma
In Irimesfrul al Tll-lra activitatea nizat o lecţie deschisă cu titlul „Ce tinerelului, arătind că baza realiză­ nerqelica. E[ a arătat că iubeşte deo­ dieze permanent şi să fie la curent cu cursurile institutelor politehnice, pen­ Şcoala qenerală de 8 ani nr. 2
de îndrumare a elevilor în alegerea profesie vreau să-mi aleg". Modul rii acestor idealuri este munca şi potrivă şi celelalte obiecte, studiază toate noutăţile ştiinţifice, altfel nu tru a putea aduce o cit mai mare con­ Sebeş