Page 6 - 1965-06

Poq. 2 Drumul socialismului NR. 3242
i»

IZIIFBRIUEM-FACTOR PHIHCIPflL GRUPUL ŞCOLAR U.M. CUGIR

P R O S P E C T
(Urmaré din pag. 1) La o producţie normală de lîn na­ conţine astfel o cantitate apre­
tural, pentru regiunea noastră, iată ciabilă dc clorofilă care este
putide cu faza de imbobocirc. la tri- ce cantitate de proteină brută se poa­ foarte necesară organismului animal. pentru anul şcolar I965\66.
Joi, ghizdei şi spcHccio cu faza de în­ le oblinc la ha în raport cu felul dc Fală de uscarea obişnuită la soare,
ceputul înfloririi. la borceaq alunei uscare a ie rb ii: prin această metodă se înregistrează înscrierile pentru şcoala profesionala de ucenici
cînd înfloreşte mazărea sau măzări­ o creştere a proteinei de peste 60 la
chea, iar hi 1 inelele naturale alunei sulă. iar a carotenului (provitomina se fac între 15 şi 2 iulie 1905 pe baza unei cereri inso­
t înd ierburile grnininee dominante au lite de următoarele acte :
— uscat în brazde A ) de 11 ori. Finul uscat cu ajutorul
înspicat si sini în sladiu! de Inainlc curenţilor de aer dirijaţi are o va­
de înflorire sau la începutul înflori- direct pc păinint 70 kg. loare biologică apropiată de nutreţul — CERTIFICAT DE 8 CLASE (in original)
ni. Orice depăşire a acestui momoni — uscat în valuri şi căpiţe .96 kg. verde si conţine un procent ridicat — CERTIFICAT DE NAŞTERE (în conie)-
optim duce la pierderi mari de sub­ de calciu.
stanţe hrănitoare, acestea puţind a- — uscat pe colibe, capre, M ulte cooperative dc producţie — BULETIN DE ANALIZA SlNGELUI efec­
junge pînă la 50 la sută (uneori si si-ou procurat aceste ventilatoare şi R in nn MUNTF _
mai mult), rezultinil un fin cu un pro­ prepelegi etc. 112 kg. tuată cu 3 săptămîni înainte de concurs)
cent ridicai de celuloză. le vor folosi în acest an, Foto: 1. TEREK — REZULTATUL EXAMENULUI RADIOLO-
— uscat pe garduri 140 kg.
In multe pârli mai dăinuie încă o-
biroiu l de a se lăsa finetelc să tic re­ GIC PULMONAR.
coltate tîrziu, după faza de înflorire Regula generală oslo ca uscarea Insilozatul La examen pot candida absolvenţi ai şcolilor ge­
sau pinâ cînd se formează seminţele, finului să se facă intr-un timp cit
inolivînrlu-se că s-ar obţine cantitativ mai scurt, cu cit mai puţine ma­ ; trebuie început nerale de 8 ani din regiunea Hunedoara. în vîrstă de 14-
un spor de producţie. Este adevărat nipulări, fără expuneri prelungite la 16 ani împliniţi la 15 septembrie 1965.
că in unele cazuri se obţine un spor
soare şi nu direct pc pâmînt, ci pe j de acum
rle producţie de 1015 la sută, dar diferite feluri de suporţi, care se pot Candidaţii care nu vor depune toate actele pînă
principii nu tritivi sini în cantitate confecţiona din materiale lor.^le de Ia 2 iulie 1965 nu vor fi admişi la examen.
mult mai mică. In hrănirea animale­
căuc fiecare unitate.
lor este nevoie de o cantitate mai In perioada recoltării finurilor sînt Meseriile în care vor fi pregătiţi cei admişi:
mică de furaje atunci cind acestea Alunei cind nu avem posibilitatea dese cazurile cind persistă timpul
sini bogate în substanţe nutritive. să uscăin iarba pe suporţi si sinlem ploios şi pregătirea lor este mult îm ­ — FREZOR - RABOTOR - MORTEZOR ;
Importanta fazei de veqetatie asupra nevoii! să o lăsăm în brazde po pă- piedicata. Pentru a se evita pierderi­ — LĂCĂTUŞ - MONTATOR ;
calităţii furajelor esle ilustrată si de minl, pentru a se micşora pierderile le prea mari de substanţe nutritive
exemplul următor : prin scuturarea frunzelor şi florilor, esle indicat sa se pregătească fura­ — STRUNGAR:
întoarcerea brazdelor de fin trebuie — RECTIFICATOR.
făcută la 3-4 ore după cosi re. Se va jele prin metoda însilozării. Se pol
însiloza lucerna, trifoiul, borceagurilo'
M om entul de Canlilalea de bisa opoi finul să se usuce, după. care prin adaus de substanţe chimice sau Examenele încep în ziua de 3 iulie a.c. şi constau
Se va aduna direct în căpiţe, fără a-1
recollare iarbă necesa­ melasă pentru a se însiloza mai uşor, din următoarele probe:
mai întoarce* si manipula.
ră pentru o u- sau folosind plantele în stare pălită
precum si ierburile din finetele natu­ — LIMBA ROMÂNA, (scris şi oral)'
nitate n u triti­
f i rale. Toate acestea se pot însiloza Concursuri
|j O metodă nouă singure sau in amestec cu secară,
vă in kg. — MATEMATICA (scris si oral).
pleavă sau tocălurâ de paie. ŞCOALA TEHNICA DE PERSONAL TEHNIC
şi avantajele ci Recoltarea şi pregătirea
; — înainte de inspicare 4 furajelor ale cinematografiei Şcoala tehnică cu durata de şcolarizare de 3 ani
9 asigurarea bazei furajere. De aceea, Râspuir/.ind interesului lot mai cele mai reprezentative lilme româ­
— Ja înspicate 5 constituie o problema importantă în curs li se pun cileva întrebări din primeşte candidaţi în vîrstă de 17-25 ani, absolvenţi ai
— la înflorire 6,5 conducerile cooperativelor agricole mare pe care publicul spectator il neşti (.are au rulat in ultima vreme şcolilor medii cu examen de maturitate.
O metodă nouă, care permite scur­ de producţie, cu sprijinul consiliilor manifestă fată de producţiile studio­ pe ecrane: La patru paşi de Infinit,
— după înflorire 10 tarea timpului de uscare si reducerea agricole raionale si orăşeneşti au da­ urilor noastre, întreprinderea cine­ înscrierile înceo la 15 august pe baza unei cereri
pierderilor, metodă ce se aplică mai toria să ia o serie de măsuri tehni- matografică regională de stat Hune­ Pădurea spinzuratilor, Neamul Şoimă- însotîle de următoarele acte:
ales la lucerna, este bolotarca. A p li­ (.o-organizalorice, astfel îneît paralel doara — Deva a iniţiat un concurs reştilor şi Gaudeamus igilur.
Prin recoltatul lîrziu se micşorează cată în anul trecut de către coopera­ cu celelalte lucrări ce se desfăşoară pe tema: „Să cunoaştem noile rea­ In prezent, concursul se organizea­ — CERTIFICAT DE NAŞTERE (copie legali­
Si producţia coaselor a doua şi a treia tivele agricole de producţie din Cis- în aqricullură, recoltarea furatelor să lizări ale cinematografiei româneşti“ . ză in localităţile Deva. Petroşani, Lu-
Ja lucerna, trifoi si ghizdei si se pier­ tei, Tcius şi Galtiu, raionul Alba, me­ Pot participa la acest concurs toii peni, Alba lulia, Orăştie. Sebeş, Brad zată) ;
de otava de pe lînctole naturale, in- toda amintită a dat rezultate bune. Eu se bucure de o atenţie deosebită. oamenii muncii din localităţile in şi llaleq, urmînd ca in viitor să fie DIPLOMA DE MATURITATE (îii origi-
reqisirindu-sc astfel o simţitoare scă­ In lu n rlie de condiţiile concrete care se organizează, în afară de lu­ organizat si în numeroase localităţi
constă în recoltarea hiccrnci in faza alp fiecărei unităţi, să se stabilească
dere a producţiei. crătorii dm reţeaua cinematografică din mediul rural. nai)';
rle imbobocire, lăsată in brazdă să se modul de recoltare, forţele care par­ Câştigătorilor concursului li se ole-
usuce limp dc 5-8 ore, cind soarele ticipă la aceste lucrări, maşinile, u- şi din presă, pe baza completării u- ră ca pre m ii: un aparat de radio, un — BULETIN DE ANALIZA SÎNGELUI :
i sie puternic, sau pînă la 24 ore cind lildjele de recoltat si balotat, tocăto- nul număr nelimitat de buletine de aparat dc fotografiat, ceasuri de — REZULTATUL EXAMENULUI RADIOLO-
participare.
Ce sisteme timpul este norox, pinâ ce lucerna n- hle de nutreţ, mijloacele de trans­ In buletine, participanţilor la con- inînâ, stilouri şi alic obiecte.
jnnge la un procent dc umiditate de port etc. Pe baza unui plan operativ GIC PULMONAR ;
folosim la uscare numai 30-35 la sută. In această stare concret, fiecare cooperativă agricolă vr !r ☆ — DECLARAŢIE TIP DE STAREA MATE­
ea se balotează de pe brazdă, folosin-
de producţie va trebui să treacă la
du-se presele de balotat paie. Halolii recoltarea, uscarea şi depozitarea fu ­ litico-educalivă de masă cu filmele RIALA ;
se lasă apoi în picioare la soare si rajelor in asa fol incit toate lucrări­ Ţinind seama de faptul ca reţelei artistice, documentare şi jurnalele de
vin i Încă 4-5 vile pentru a se desă- cinematografice ii revin sarcini im ­ — ADEVERINŢA DE VENIT IMPOZABIL:
Pentru obţinerea unui fin de cali­ virsi uscarea, după care se transportă le să se iacă intr-un timp cil mai portante in direcţia popularizării 111- wCLualităti.
tate nu este suficient ca finetele să scurt, cu pionieri cit mai mici. Lu­ mr-lor, a atragerii unui număr mare La concurs participă secţiile cine­ — ADEVERINŢA DE SALARIZARE PENTRU
fie cosile Io momentul optim. O marc In locul de depozitare. Prin aplicarea cerna. trifoiul, qhizdciu), sparccla, fî- de spectatori şi a valorificării eonii- matografice raionale şi orăşeneşti,
importantă o constituie si felul cum acestui sistem, lucerna îşi păstrează netele naturale din luncile n u rilo r, tului de idei al acestora, întreprinde­ cinematografele pe 35 mm. de toate FIECARE MEMBRU DE FAMILIE.
toate calităţile, iar pierderile calitati­
se face uscatul finului. Dacă plantele din zona deluroasă, din livezi, iarba rea cinematografică regională de slut categoriile. cinematografele săteşti Meseriile în care vor fi pregătiţi cei admişi *
se recoltează alunei cînd au conţinu­ ve nu se ridică la mai mult dc 10-15 de pe drumuri, din zona căilor fe­ Munedoara-Dcva a organizat un pc l(i mm. precum şi autocaravanele.
tul cel mai ridicai de substanţe nu­ la sulă. Acest sistem de balotarc se rate, din grădini, trebuie să fie re­ concurs cu premii la care participă Câştigătorilor concursurilor li se a- — Tehnician construcţii de maşini.
tritive, prin sisloimil de uscare se u r­ poale aplica şi la celelalte categorii coltate şi depozitate în totalitate îna­ toate unităţile din reţeaua cinema­ cordă premii in bani. Informaţii privind data tinerii examenului dc
măreşte ca să se păstreze aceste sub­ de im u ri. inte dc începerea recoltării pâioase- tografică a regiunii. Unul din sco­ Concursul se va dostăşura in pe­
stanţe si să se evile pierderile dato­ In ultim ul limp s a introdus în lor. De felul cum se va desfăşura n- purile concursului esle şi de a sti­ rioada 2 mai — 31 decembrie a.c. admitere la Şcoala tehnică de personal tehnic se pri­
rită modificărilor chimice care se pe­ practica o metodă şi mai înaintată de reastă acţiune depinde în cea mai Cinematoqrnleîe cîsligătoare pe re­ mesc la secretariatul şcolii, str. 11 Iunie nr. 5, telefon 31
trec în plante, mai ales sub acţiunea uscare a finurilor. folosindu-se în a- mare măsură asigurarea bazei fura­ mula pe lucrătorii din reţeaua cine­ giune participă $i la (uza pe tară, or­
puternica a razelor solare, pierderi de cest scop curenţii dc aer dirijaţi, pro­ jere, si în mod nemijlocit, sporirea matografică in găsirea celor mai va­ ganizată de Comitetul de Stat pentru
vitamine, de frunze si flori prin spă­ duşi de un ventilator sjrccial acţio­ producţiei de lapte, carne şi lină. riate forme si metode de muncă po- Cultură si Artă.
larea si solubilizarea substanţelor nu­ nat de curent electric sau de un trac­
tritive de către ploi sau chiar de că­ tor. Prin aplicarea acestei metode se A
tre rouă. In practică sînt cunoscute obtm o serie de avantaje: se micşo­
eliberează ARTIŞTII AMATOR
diferite metode de uscare a finurilor. rează cheltuielile de recoltare, se re­ ÎNTREPRINDEREA
Trebuie să alegem insă acel sistem duc la maximum pierderile prin scu­
care ne asigură cit mai puţine pier­ turare, lucornierele se
deri. intr-un timp foarte scurt, finul
Timp de aproape două zile, Casa de a interpretat cu uşurinţă si vigoare marcăm secvenţele ..Nici nn veqcmet
cultură din Hunedoara a fost gazda fa­ cileva piese folclorice specifice re­ de minereu rcbulal", cup le tu l: ,.Mi-c
zei orăşeneşti a Festivalului cînlecu- giunii noastre (hatoqanâ şi învirtită). dor de-un vagonct cura t“ şi olu Ic.
lui şi dansului hunedorcan, manifes­ Menţionăm că, pe lingă tmuta a- Mişcarea firească in scenă, costuma­
tare închinată celui di*-a! lV-lea Con­ tractivă de prezentare (în costum pă- ţia şi recuzita, bine alese, au con­
gres al P.M.U. durenesc). corul E.M. Gholar a avut tribuit la reuşita programului.
Publicul luincdorean, cunoscut prin un repertoriu variat, bine interpretat. Brigăzile artistice de aguatie de le
r .\ simpalia şi căldura cu care primeşte liuc, cunoscută publicului hunedorcan, C.S.H., deşi au beneficiat in cele mai
Formaţia insirumenlnlâ a E.M. Te-
mnniieslărilc dc acest gen, a pa rtici­
m ulic cazuri de texte corespunzătoa­
h x pat în număr mare, sala do specta­ s-a prezentat cu un repertoriu etero­ re, nu au reuşit totdeauna să le pună
cole devenind ncincăpătoaro.
suficient de bine în valoare.
Cele peste 30 de formaţii artistice, gen : muzică populară şi uşoară. Con­ Publicul spectator a aplaudat cu
siderăm că muzica uşoară nu era po­
cu aproximativ 550 interpreţi, au ofe­ căldură pe cei peste 40 de solişti vo­
trivită in Festivalul cinlecului şi jo­
rit un spectacol plin de dinamism şi cali si instrumenlişli care, prin re­
frumuşele. C oloritul viu al portului cului popular. O notă pozitivă se cu­ pertoriul variat şi interpretarea ar­ O LE TEHNICE
popular pădurencsc, în care s-au pre­ vine însă calităţii interpretării piese­ tistică, au dovedit marile posibilităţi Din : : K
lor folclorice şi în special acompania­
zentat grupul folcloric din Dăbîca şi mentului reuşii al soliştilor de muzică care există In rîndul artiştilor ama­
corul Exploatării miniere din Gbelar, jjopulară. In acest sens remarcăm şi tori. Solista Boilos Măria de la că­
ca si costumul celorlalte formaţii, a taralul I.C.S.Il. compus din 17 instru­ minul cultural din Boj. în vîrslâ dc
contribuit la crearea unei atmosfere peste n0 de ani, prin prezenta sa la
de adevărată sărbătoare. mentişti (dirijor I. Slănescu). fcslival, a demonstrat că dragostea • PRODUS
Esle destul de greu să alegi pc „cei Aşezămintclc culturale din raza o- pentru cinlecul popular, plăcerea de R E F R A C T A
mai buni", dinlr-un număr aiit de rnşului regional Hunedoara au fost a cînla. reuşesc să învingă d ific u l­
mare de interpreţi si formalii. Vom reprezentaţi* de căminele culturale din tăţile vîrslei. Ea o interpretat cu
încerca totuşi să prezentăm o ima­ Dăbîca, l>oj, Slreisingeorgiu. Uatiz şi succes cinlecul „Crisule — Mureşule".
gine cit mai apropiată de realitate. Zlasti. Ncamlu Euqonia. Negru Agneta, Le­
Remarcăm de la început numărul mare Un punct atractiv al programului a tca V irgil. A lic Octavian, Saiulor Ma- y 1 ATORI
de formalii sindicale prezente la fes­ constat in prezentarea obiceiului de ria, Cepclea lulia sînt doar citeva
tival. nuntă de către grupul folcloric din nume din grupul mare de solişti vocali m e t r ic i.
Combinatul siderurgic şi-a adus Dăbîca. împletirea interesantă dintre ce s-au perindat prin fata spectato­
contribuţia la buna reuşită a pro­ text. melodie şi joc, originalitatea cos­ rilor.
gramului prin proze.ntarca corului tumelor, dinamismul mişcării in scenă, Confruntarea de la Hunedoara a re­
(de dala aceasta redus ca număr), dis­ au creat o atmosferă de autentică pe­ levat numărul mare de formaţii artis­
tins cu premiul 111 la ultim ul con­ trecere populară.
tice capabile să susţină spectacole dc
curs republican al form aţiilor artis­
Un al doilea grup folcloric, mai res- calitate. Se impunea insă, ţinind sea­
tice de amatori ; formaţia de dansuri, lrîns ca număr, a fost prezentat dc ma dc specificul acestei manifestări ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII
laureată a concursului VII, a unor căminul cultural din Boj. Echipa dc artistice, o mai marc atenlic în alcă­
brigăzi artistice, formalii instrumen­ dansuri a cooperativei „Drum nou" tuirea repertoriului formaţiilor si in­ FORESTIERE DEVA
tale (de muzică uşoară şi mandoli­ din Hunedoara ca şi cea a căminului terpreţilor, ca şi o exigentă sporită in
ne), solişti vocali. cultura) din Slreisîngeorqiu (dansuri selectarea soliştilor (în special a ce­
A tit corul (d irijo r C. Ungureanu) maqhinre) se inscriu în rîm lul forma­ lor vocali). S-a resimţit apoi lipsa de STRADA DOROBANŢILOR NR. 24
cit si formaţia de dansuri (instructor ţiilor cu o bună interpretare artistică.
Pecs Aurora), nu şi-au dezminţit pres­ acompaniament la programele unor ANGAJEAZA DE URGENŢA:
Brigăzile artistice de agitaţie au a-
tigiul de care se bucură, fiind înde­ dus în scenă preocupările de zi cu zi brigăzi artislice de agitaţie,
lung aplaudate de spectatori pentru O menţiune specială pentru orga­ — maiştri constructori ;
calitatea interpretării. ale celor ce muncesc in mine, uzine nizatori şi prezentatori care au con­
O bună impresie au lăsat form aţii­ sau pe ogoare. Programul brigăzii ar­ tribuit substanţial la buna desfăşurare — tehnicieni constructori ;
le artistice ale Uzinei „V icto ria " din tistice de agitaţie a E.M. Teliuc — u spectacolului. — ingineri constructori.
Călău. In repertoriul corului au fost „C intali mineri cu ţara-nlreagA" — a
incluse cîntece despre patrie şi pariul prezentat aspecte din munca m i­ ŞTEFAN G ALIC EAN U Aceste posturi sînt la şantierul drum auto Teliuc
şi prelucrări de folclor. Cinlecul „N u
Aeftuuert de însiloiare a secarei se bucură de o atenţie sporită din gîndi bade că-mi j>asă" se însene ca nerilor pentru depăşirea planului şi GHEORGHE ARMAŞESCU — Topliţa— Hunedoara.
partea ţăranilor cooperatori din Sintandrei. o reuşită realizare interpretativă a realizarea de economii în cinstea ce­ motodişti la Casa regională Se asigură cazarea.
Foto : V. O N O IU corului. Taraful, deşi redus ca număr, lui de-al lV-lea Congres al P.M.R. Re­ a creaţiei populare
Lucrarea începe pe data de 10 iunie 1965.
Relaţii suplimentare se pot cere zilnic la serviciul
7.30; 9.00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
A G E N D A gostei" — muzică uşoară; 7,30 Sfa­ Gică Pelrescu, Florin Dorian,- 22,30 19.00; 21,00; 23,00; 0,52 (programul personal ad-tiv din cadrul întreprinderii, telefon nr.
tul medicului; 7,45 „Mandoline, v io ­
Ritm si tinerele.
1589, 1397.
ri. chitare" — muzică uşoară; 8,00
IU-
Programul II : 7,35 Piese inter­
Sugiarul presei; 8.06 Muzică uşoa- pretate do fanfară; 7.50 Cîntece si
râ; 8,55 Solişti şi form alii de muzică jocuri populare,- 8,05 M elodii de es­ T E L E V I Z I U N E
uşoară; 9,40 Cîntece si jocuri popu­ tradă,- 9,03 „M elodii pe placul tu­
MIERCURI 2 IUNiE 1965 lare; 10,30 Instantanee culturale,- turor“ — muzică uşoară; 10.'40 „Ne După-amiazâ — fotbal : în lîln in le
13.19 Concert de p rin z ; 14.10 „C he­ aşteaptă tabăra“ — emisiune de cîn- dinlre echipele Rapid — Progresul
marea dragostei“ — muzica de es- lece pioniereşti; 11,03 Muzică popu­ şi Dinamo Bucureşti — Steaua ; 19.00
iradă; 15.40 Muzică populară inter­ lară; 12,15 Din muzica popoarelor; Jurnalul televiziunii ; 19,20 Pentru
c i N i: ivi a frirt" ; Eroi curajoşi ca tigrii — ci­ pretată de 11 ie Arlinescu, Stela Fi- 13,03 Scleclmni din operete. 13,30 c o p ii: „Spaima dovleceilor" — sce­
nematograful „Flacăra“ ; H A Ţ E G : rulescu si Uie Caz,acu; 16,15 Muzică De toate pentru toii (reluare); 14.25 netă de Chira Dragonnr ; 20.00 De­
Pădurea spinzuratilor — cinemato­ uşoară; 16,30 Roza vinturilor,- 17,00 buturi; 21,00 Oameni sărmani. E-
DEVA : Casa Ricordi — cinema­ Muzică; 15.10 Caleidoscop muzical;
tograful „Patria“ ; Divorţ italian — graful „Popular"; B R AD ; Solie pen­ Program muzical cerut de colectivul 15,30 Sliinln in slujba păcii; 15,40 cranizarc de Ion Barna după lucra­
tru nn australian — cinematograful Uzinelor mecanice din Plopeni — rea cu acelaşi titlu de F.M. Dostoiev.
— cinematograful „A rta ": Hanka — „Steaua roşie“ ; L O N E A : Nu te a- Un tango pentru tine — muzică dc ski" ; In încheiere: Buletin de ştiri.
grădina de vară; PETROŞANI: Cu linge de fericire — cinematograful regiunea Ploieşti şi de membrii coo­ estradă; 16,00 „Ride luna dup-Qn nor" Buletin meteorologic.
bicicleta spre Lună şi Cei 3 muş­ ..M inerul"; 1LIA : Sechestratul din perativei agricole de producţie din — melodii populare; 17,15 Muzică
chetari — cinematograful „Repu­ Aîlona — cinematograful „Lum ina"; satul Bo/.ed, regiunea Mureş-Auto- uşoară interpretată de Lavinia Slă-
blica“ ; Neamul Şoimâreşlilor — ci­ H U N E D O A R A : Misterele Parisului nomă Maghiară; II). 15 Universitatea veanu; 19,05 „Călătorie muzicală" I I qbI!<*î î î b m e i e o r o t o ^ î c
nematograful ,.7 Noiem brie“ ; LU- tehnică radio; 10,30 Interpreţi de — muzică uşoară.- 19.30 Teatru la
— Stadionul „C o rvinu l". muzică uşoară; Aida Moga. Bobby
P E N I: Gaudeamus igitur — cinema­ microfon • „M iza ntrop ul" comedie PENTRU 24 ORE
Solo. Nalaşa Zclska. Dusan Iaksic,
tograful „C u ltu ra l“ ; S1MERIA: Can­ de M olitve; 21,15 „A m îndrăgit o Vremea se va menţine n fia b ilă
can — cinematograful „M ure şul“ ; 31 A I) 3 O Silvie Variau. A lin Noreanu, Sara melodie" — muzică uşoară; 22 05 cu cerul noros. V or cădea p:ecij>i-
Monliel, Frank Schöbe), Roxana M a ­
ALBA 1Ü LIA: Gaudeamus ig ilu r şi Programul I : 5,06 Muzică uşoară; „Cînlece de dragoste" — mii/...ă talii sub forma de averse insolite
tei, Paul Anka; 20,00 Radiogazela de
Păţaniile lui Tolca K liu kvin — ci­ 5.20 Jurnalul satelor,- 5.30 Lecţia de seară. 20,30 Varietăţi muzicale; 21,15 uşoară; 23,05 Inîiln ire cu melodia şi de descărcări electrice. V iu lu i va
nematograful „ V i; torid“ ; SEBEŞ: gimnastică; 6,00 Ciută orchestra de „Autograf pe o carte nouă“ — Ben interpretul preferai. suda potrivit, local pînă la tare.
Patru fete intr-o curte — cinemato­ muzică populară „Dunărea“ a Sfa­ din sud şi sud-esl. Temperatura
graful „Progresul“ ; Viată nouă — tului popular din Olteniţa; 6,35 M e ­ Corlaciu despre romanul său „Ba- Buletine de ştiri şi ra d io ju rn a le : aerului va fi cuprinsă între 2 şi 28
cinematograful „Sebeşul“ ; ORÂŞTIE: lodii vesele pe portativ,- 6,45 Salut ricina“ (în curs de apariţie); 22,20 5,00; 6,00; 7,00; 10,00; 12,00; 14,00; grade ziua, iar noaptea între 10 şi
A 3-a rachetă — cinematograful „Pa- voios de pionier; 7,15 „Polca dra- M elodii lansate de... surorile Cosak, 16,00; 22,00; 23,52 (programul I) 16 grade.