Page 9 - 1965-06

A

In zilele de 31 mai, 1 şi 2 Iunie 1965 a avut loc Plenara Corn itetului Central al Partidului Mun­
citoresc Român. La lucrările plenarei au participat, ca invitaţi, membrii Comisiei Centrale de Revizie, ai
Comisiei Controlului de Partid, prim ii secretari ai comitetelor regionale de partid, şefii secţiilor C.C. al
P.M.R., miniştri, preşedinţii sfaturilor populare regionale, conducători oi organizaţiilor de masa şi ai
unor instituţii centrale de stat, redactori şefi ai presei centrale.
Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a dezbătut :
IN TI MP ININD NOM IEI N A Ţ IO N A L E ÎN PERIOADA 1966— 1970.
1. — PROIECTUL DIRECTIVELOR CONGRESULUI AL IV-LEA CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ECO­

2. — PROIECTUL DIRECTIVELOR CONGRESULUI AL IV-LEA CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ENER­
GETICII R. P. ROMÂNE ÎN PERIOADA 1966— 1975.
3. — PROIECTUL DE STATUT AL PARTIDULUI.
CONGRESUL

La dezbaterile care au avui Ioc in legătură cu pri­ participat tovarăşii : C. Drăgan, vicepreşedinte al C C S.,
mele două puncte, la ordinea de zi au luat cuvintul A. Afcxa, procuror general al R.P. Române, C. N ă­
tovarăşii : C. Srarlat, prim secretar al Comitetului re- dejde. adjunct al m inistrului invăţămintului. 0. Solo-
qional de partid Galaţi. V, Malecscu, preşedinte al m o n. vicepreşedinte a( Tribunalului Suprem al R.P,
PARTIDULUI Slalului popular rcqional Bucureşti. J. Eazekaş, minis­ Române, B. Zaharescu, membru corespondent al Aca­
demiei R.P. Române, S. Buqhici. şef dc secţie la C.C. al
trul industriei alimentare, D. Balalia, prim-secretar al
Comitetului regional de partid Ploieşti, M. Marinescu,
ministrul industriei construcţiilor de maşini, P. Dră- P.M.R., L Banc. prim -scciclar al Comitetului regional
PM.R. Murcş-Aulononiă Maghiară, C. Pirvulescu. pre­
qocscu, preşedintele Consiliului Invăţăm intului de cul­ şedintele Comisiei Centrale dc Revizie a PM.R., I.
C.S. HUNEDOARA : Fabrico de aglomerare nr 2
tură generala din M inisterul lnvăţam inlului, A. Son- Ilicscu. şef dc secţie la C.C. a( P.M.R., M. Bcrghianu,
covici, ministrul industriei uşoare, A. Codarcca, pre­ prim-secretar al Comitetului regional P.M.R. Cluj, Gh.
şedintele Comitetului Geologic, E. Ţurcanu, prim-sc Stoica, şeful Direcţiei organelor locale ale puterii dc
crctar al Com ilcluluî regional de partid Suceava, B. stat. A. V ijoli, ministrul iinanţclor.
REALIZAREA Şl DEPĂŞIREA AI6AJAHEMTULUI LA FOMTA CU COCS ECONOMISIT Almâşan, ministrul minelor şi energiei electri­ Exprimîndu-şi deplinul acord cu proiectul de statul,
ce, V. Cazacii, prim-secretar ai Comitetului regio­ vorbitorii au arătat că el reflectă stadiul actual de
nal de partid iaşi, M. Suder, ministrul economici fo­ dczvollarc a partidului, creşterea forţei şi maturităţii
menilor nu numai angajamentele lua­
restiere, I. Stănc.şcu, prim-secretar a) Comitetului rc­
sale, a rolului său conducător in toate domeniile vie ţii
I A te, ci şi căile prin care se pot înfăp­ qional de partid Oltenia, Gh. Călin, prim-secretar al sociale, coeziunea şt unitatea sa dc nezdruncinat, pro­
în a in te a p r e v e d e r ilo r tui. l3e graficele afişate, unul în ca­ Comitetului regional de partid Hunedoara. V. Rumân, activitate a partidului, legăturile sale slrinsc cu masele
fundul democratism de care este pătrunsă înlreaqa
bina topitorilor, şi altul, la postul de
director al Editurii Politice. C. Drăgan. vicepreşedinte
încărcare, se completează zilnic situa­
ţia realizărilor pe brigăzi. Tar topi­ al C.C.S., I. Marinescu. ministrul industriei metalur­ largi de oameni ai muncii.
gice, N. Giosan. prim vicepreşedinte al Consiliului Su­
torii Simion Jurca, Alexandru Hâş- In discuţii s-a relevat pc larg însemnătatea preve­
dăteanu, Alexandru Comşa, maiştrii perior al A griculturii, 1. Uglar, prim-secretar al Conii- derilor proiectului de statut, care subliniază rolul şl
Experienţa acumulată Ia baza succeselor xandru Jurca. Noi trebuie să veghem Gheorghe Ghidei, Liviu Jucos, Victor tc(ului rcqional de partid Maramureş, S. Matei, prim- sarcinile crescînde ale o rg an izaţilor de partid, ap li­
ca la descărcare să nu se piardă nici Pali. lăcătuşii. Francisc Blaj. Mihai secretar al Comitetului regional de partid Arqeş, carea consecventă a democraţiei interne de partid si u
❖ Se formulează un angajament un kilogram de fontă, să respectăm Piocher şi tolt ceilalţi, depun stră­ In dezbateri s a subliniat că succesele oblinulc în principiului muncii coleclivc, întărirea continuă a dis­
întotdeauna indicaţiile maiştrilor şi duinţă ca ele să fie cît mai mari. In dezvoltarea economică şi social culturală a tării in ciplinei de partid, participarea activă a lu tu ror mem-
❖ Creşte indicele de utilizare inginerilor. felul acesta, întrecerea a devenit vie anii şesenolului demonstrează justeţea liniei politice brilor de partid la elaborarea şi realizarea politicii mar-
M aistrul Bcniamin Varqa a vorbit şi animată. Cele trei brigăzi (aparţi­ a partidului, înlemeială pe aplicarea creatoare a în­ xisl-leninlste a partidului.
❖ In trei luni nici o tonă de fontă declasată despre respectarea regimului optim al nând celor trei ,schimburi), oblin re­ văţăturii niarxisl-lcnm islc la condiţiile ţârii noastre, Numeroşi vorbitori au apreciat importanţa prevede­
zgurilor şi importanta acestui fapt. zultate apropiate. După cc în primul capacitatea sa de a mobiliza întreaga energic a po­ rii proiectului dc statut cu privire (a desfiinţarea sta­
A lţii au Unul să sublinieze aportul co­ trimeslru locul frunlaş l-a ocupat b ri­ porului, resursele materiale ale tării in opera de con­ giului dc candidat, care reflectă schimbările calita­
Era spre sfîrsitul lunii aprilie. A n ­ Insistat pe rezervele rămase încă lectivului de la întreţinerea agrega­ gada a doua, în luna mai a început strucţie soc/alîstă. tive cc ou avut toc in viaţa partidului. în societatea
gajamentul anual al colectivului sec- ncfolosile si pe măsurile tehnico-or- telor. să-i ia locul brigada a treia. Discuţiile au scos in evidentă însemnătatea deose­ noastră.
iioi a Ul-a furnale de la C.S. H une­ ganizatorice care urmau a se aplica: In final, angajamentul colectivului Pc măsura creşterii entuziasmului bită a orientării proiectelor de directive spre conti­ Plenara a holărit in unanimitate să supună Congre­
doara de a da patriei peste plan 7.000 creşterea proporţiei de aglomerat în secţiei a fost formulat astfel : „V om in întrecere şi a aplicării de noi mă­ nuarea neabătută şi in rilin susţinut a politicii de in ­ sului propunerea ca partidul sâ poarte denumirea
tone iontA, numai pe seama cocsului încărcătură, controlul permanent şi depăşi planul de producţie cu 22.000 suri tchnico-organizalorice. creşte şi dustrializare socialistă a (ării şi de creştere cu prio­ „PARTIDUL COMUNIST ROMÂN", corespunzător cla­
economisit, îşi pierduse actualitatea. temeinic al regim urilor termice ale tone fonta piuă la sfîrşitul anului, indicele de utilizare a furnalului. In ritate a producţiei mijloacelor de producţie — baza pei actuale dc dezvoltare a societăţii noastre, clapă a
Po graficul întrecerii socialiste să­ furnalului şi zgurilor, creşterea în dintre care 10000 tone pînă la dala ultimele două luni el a depăşit cu dezvoltării complexe şi multilaterale a întregii eco­ dcsăvîrşiiii construcţiei socialisto şi ţelului final al
geata indica deja o depăşire cu mult continuare a presiunii la gura de în­ cind va avea loc cel de al IV-lea 0,009 tone şi respectiv 0,018 tone pe nomii naţionale, precum şi caracterul realist, mobiliza­ partidului — construirea societăţii coraunislc.
mai mare, ceea ce dovedea că expe­ cărcare $.a.m.d. S-au înscris apoi la Congres al P.M.R. m.c. volum util şi zi calendaristică in­ tor al sarcinilor de plan. Plenara a subliniat in mod
rienţa acumulată de furnali$ti în lupta cuvint oameni cu experienţă în mun­ întreaga depăşire de plan va îl rea­ dicele proiectat şi cu circa 12 la sută deosebit cforlurile cc trebuie depuse pentru lărgirea Participanţii )a discuţii au făcut, de asemenea, pro­
pi-ntru mai mult, mai bun $i mai îef- ca la furnale: ingineri, maiştri, toci­ lizată pe scama cocsului economisit. pc ccl planificat. O dată cu el a cres­ bazei de materii prime şi pentru atragerea în circuitul puneri de îmbunătăţire a unor articole ale proiectului
dc sla In I.
lin, măsurile aplicate, au creat condi­ tori. Fiecare a t>nul să aducă ceva — Vom reduce declasalclc cu 10 cut şi numărul tonelor de fontă pro­ economic a noi resurse, precum şi importanţa îmbună­
ţii noi, posibilităţi noi. Au crescut nou, să vină cu o propunere, sau cu la sulă iată de procentul admis". duse peste plan. La finele a cinci luni tăţirii continue a repartizării forţelor de producţie pe Plenara a adoptat in unanimitate proiectul dc statut
temperatura acrului cald şi presiunea un sfat. de aclivilale a ajuns la peste 17.600 teritoriul ţării, in vederea dezvoltării economice armo­ şi a holărit publicarea lui, cil îmbunătăţirile propuse,
la gura furnalului. Tim pii de opriri — Eu — spunea maistrul V ictor La înfăptuirea acestor obiective s-a tone, depăşindu-se astfel prevederea nioase a tuturor regiunilor. in vederea dezbaterii in organizaţiile de partid şi in
accidentale 5i de mers redus au scă­ Pali, sînt de părere că se poate face trecut cu mult entuziasm. Măsurile din prima etapă a angajamentului a- Un loc important în cadrul discuţiilor I nu ocupat presa dc partid, după care va fi supus dezbaterii Con­
zut simţitor. S-au îmbunătăţit condi­ mult mai mult pentru respectarea in­ preconizate de conducerea secţiei şi nua). problemele leqate de dezvoltarea energeticii in peri­ gresului.
ţiile de aprovizionare şi funcţionare a strucţiunilor tehnologice. Nu se u r­ cele propuse de oameni în consfă­ Un lucru se cuvine menţionai : în­ oada 1966— 1075, spre o asigura înibunăiaţirea continuă Eovarăşul Nicolae Ceaujescu, prim-secretar al C.C.
agregatelor. De aceea, la indicaţia bi­ măresc îndeaproape aparatele de mă­ tuirea de producţie au început a p rin ­ treaga cantitate de fontă produsă in a alimentarii tu combustibil şi cnerqie electrică a tu­ al P.M.R., rcfcrindii-sc la faptul că in anii luptei ilegale
roului organizaţiei de bază, comitetul sură şi control si ca atare mai sînt de viaţă. Presiunea acrului la gura de aiara planului a fost realizată cu cocs turor ramurilor economice şi satisfacerea înlr-o mă- a Parlidului Comunist au activai, sub conducerea d i­
sindical de secţie a pun în discuţia cazuri de nereglare corespunzătoare încărcare a furnalului a ajuns la o economisit. ¿spră ţoţ ro a lja rg ă a .ae.ccsită|iJor dc cqusuqî ale popu­ rectă a partidului, sau in diferite organizaţii dc masă
consfătuirii de producţie pi.oblento re­ a temperaturii aarului cald. M a i sînt of moşi eră. A crescut le'rhperatOYfV f e ­ Cit ‘prîiAişfc’ ChilfalP'a-'prsrlH-oliei., *o lai iei. conduse dc partid, mii şi mii de' revoluţionari, a ară­
înn oirii angajamentului. ş: abateri de la graficul de încărcarc- rului cald insuflat la 950— 1.000 grade singură remarcă ne" spune n u lllc : în tat ca cei mai mul|i dintre aceştia au adus o con tri­
descărcare.- Toote acestea, fac ca rea­ Celsius. Graficul de revizuire a agre­ ultimele trei luni, la secţia a treia Participanţii fa dezbateri şi-au exprimat aprobarea
In referatul prezentat de conduce­ deplină faţă de măsurile prevăzute pentru întărirea ba­ buite activa la lupta parlidului şi au suferit represiu­
rea secţiei s-a făcut o amănunţită lizările noastre să nu oglindească pe gatelor se respectă cu cea mai mare furnale nu s-a înregistrat nici o tonă
deplin posibilităţile. stricteţe. Sc controlează sistematic re­ de fontă declasată. Prin urmare, fap­ zei tchnico-malcrîale a aqncu llu ni, consolidarea şi e x ­ nile regimului burqhezo^noşiercsc. El a propus ca mem­
trecere în revistă a succeselor înre­
— O răspundere mare în sporirea gimul zgurilor şi regimul termic al tele au luat-o şi de această dală îna­ tinderea rezultatelor pozitive oblinulc in dezvoltarea brilor Parlidului Muncitoresc Român, care ¡n anii re­
gistrate pînă atunci şi a factorilor realizării ne revine st nouă, top itori­ furnalului. In incinta secţiei au apă­ intea prevederilor, qospodărîilor agricole dc slal şi a cooperativelor de gimului burghezo-moşieresc, iară să li fost membri de
care le-au determinat. Îndeosebi, s-a lor, — completă prim -iurnalislul A le ­ rut panouri şi lozinci ce arată oa­ GH. COMŞUŢA producţie, mobilizarea susţinută a rezervelor şi a po­ partid, au desfăşurat o activitate permanentă în miş­
sibilităţilor existente in scopul creşterii producţiei ve­ carea revoluţionară, sub conducerea directă a Parli­
getale şi animale, dului Comunist Român sau in organizaţiile de masă
In legătură cu volumul şi amploarea investiţiilor pro­
î n t r e ţ i n e r e a c u l t u r i l o r puse pentru perioada 1966— 1970, s-a subliniat că aces­ conduse de partid şi au avut o comportare demnă (aţă
de duşmanul dc clasă, să li se acorde vechimea iu
tea vor asiqura dezvoltarea şi diversificarea produc­
ţiei, valoriiicarca superioară a materiilor prime, per­ partid din momentul intrării lor tn mişcarea revo lu­
ţionară. De asemenea, ţinind seama că Partidul M u n ­
fecţionarea producţiei, creşterea productivităţii muncii. citoresc Român csfe rezultatul unirii Partidului Comu­
In cursul dezbaterilor au fost scoase in evidenţă mă­ nist ru Partidul Social-Democrat. membrilor PM.R.
Interviu cu tovarăşul
îndrumare concreţi, operativi ing. EUGEN TEODOR surile preconizate pentru promovarea şi extinderea teh­ proveniţi din fostele partide soeial-democrat şi socialist,
nicii înaintate în toate ramurile economici naţionale,
vicepreşedinte al Consiliului
condiţie principală pentru îndeplinirea sarcinilor pre­ care au făcut parte din aceste partide in anii regim u­
agricol raional Sebeş * I lui burghe/o-moşieresc, să li se recunoască vechimea
văzute în planul pe anii 1966— 1970, cît şi măsurile
in partid dc la dala înscrierii lor în Partidul Sncial-
pentru ridicarea continua a calităţii produselor.
Pe ogoarele regiu,nit noastre se desfăşoară in aceste zile o activi­ proprietate obştească atu c-e.jo.atlve- Democral son în Partidul Socialist.
tate susţinută pentru întreţinerea culturilor. In conducerea şi îndrumarea ior agricole. Soluţii ingenioase au gă­ Relcvind preocuparea constantă a partidului şi gu­ Propunerile făcute au fost însuşite In unanimitate
tehnică a acestei importante acţiuni, un rol de seamă revine consiliilor sit cooperatorii din Roşia cit- Secaş, vernului pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare de Plenara C.C. al P.M.R., urrnînd a fi supuse aprobării
agricole raionale şi orăşeneşti. Asupra felului cum îşi desfăşoară acti­ Cui şi alte unităti care au ataşat în economică cu ţările socialiste, precum şi penliu extiu- Congresului partidului.
vitatea de coordonare consiliul agricol in actuala campanie, In mod urma tractoarelor cîie 5-7 prăsitori t derea loqăturilor economice cu celelalte state, vorbi- In încheierea dezbaterilor, tovarăşul Nicolae
deosebit la lucrările de întreţinere a culturilor, am solicitat un in- cu tracţiune animală I torîi s-au ocupai dc sarcinile cc revin luturor ra­ Ceauşescu a subliniat că morile rezuflafe oblinnlo în
terviu tovarăşului inginer Eugen Teodor. In ce priveşte calitatea, «.p.eciez m urilor economiei naţionale in vederea creşterii schim­ realizarea prevederilor pionului dc G ani constituie baza
că ea este mulţumitoare. Cunoştin­ burilor comerciale externe. temeinică a dezvoltării in continuare a economiei noas­
ÎNTREBARE: Ce măsuri pre­ au fost trimise din timp pe ogoare. ţele dobindite de cooperatori în ca­ O mare atcnlie s-a acordat in discuţii îmbunătăţirii tre naţionale. V orb ilo rul a analizat pc larg în cuvintul
mergătoare a luai consiliul a- Cooperativele agricole de producţie drul învâţăm înlului agrotehnic ia n activităţii de cercetare ştiinţifică fundamentale şi apli­ său sarcinile care revin ministerelor, organelor de slat
gricol raional în vederea des­ au pregătii şi ele peste 1.000 de pră­ ajutat să lucreze mai bine pămîntul, cate, corespunzător nevoilor economiei naţionale, dez­ şl economice, organelor şi organizaţiilor de parlid în
făşurării lucrărilor de întreţi­ sitori cu tracţiune animală. să facă întreţinerea culturilor la tim ­ voltării invăţămintului. formării şi perfecţionării cadre­ lupta pentru înfăptuirea obiectivelor viito rulu i plan
nere în bune condiţii ? In acelaşi timp, specialiştii noştri pul optim. lor de specialişti. cincinal, care constituie un adevărat program de dez­
RĂSPUNS: Cu circa o săptămînă s-au deplasat în toate unităţile agri­ La cooperativele agricole din Boz, V o rb ito rii an subliniat faptul că prevederile proiec­ voltare multilaterală a întregii noastre societăţi.
Înainte de începerea acestei acţiuni, cole socialiste din raion, au participat Şpring, Roşia de Secaş etc., unde în telor de directive au ca scop principal ridicarea in con­ In continuare, primul secretar al C.C. al PM.R. s-a
aflată în prezent în plină desfăşurare, la adunările generale cu prilejul că­ anul trecut s-au obţinut producţii tinuare a nivelului dc frai material si cultural a! po­ referit la necesitatea organizării unei largi şi temei­
consiliul agricol o organizat o şe­ rora s-a făcut repartizarea cultu rilo r slabe de porumb — una din cauze porului prin creşterea veniturilor, îmbunătăţirea con­ nice dezbateri a proiectelor de directive ale Congre­
dinţă de lucru la care au participat prăsitoare pe brigăzi şi echipe, au constînd în întîrzierea lucrărilor de diţiilor dc muncă şi de locuit, a aprovizionării popu­ sului al IV-lea în intreaul parlid, de conducerile m i­
toţi inginerii şi tehnicienii agronomi dat semnalul începerii lucrărilor de întreţinere şi slaba lor calitate — în laţiei cu mărfuri, sporirea volum ului serviciilor, dez­ nisterelor şi altor instituţii centrale, cu participarea
din raionul nostru. Gu acest prilej întreţinere. In continuare, membrii prezent se folosesc toate forţele la voltarea mijloacelor de ocrotire a sănătăţii, de asis­ celor niai competenţi specialişli şî a oamenilor de şli-
s-a discutat mai ales despre momen­ consiliului agricol au mers zilnic pc efectuarea acestui importante lucrări. tenţă socială şi dc proiecţia muncii. inţă. de organizaţiile sindicale, de tineret, de femei, do
tul cind se vor putea începe lucrările teren şi au ajutat concret la rezolva­ In unităţile amintite participă zilnic uniunile de rrc a ţo şi alte organizaţii de masă şi ob­
— în funcţie de condiţiile de climă, rea anumitor greutăţi, au vegheat la la muncă între 250— 400 coopeiatori. In dezbateri a fost relevată amploarea pe care a
.ol şi stadiul de vegetaţie al cultu­ respectarea densităţii optime, diferen­ Ei sînt îndrumaţi îndeaproape des spe­ luat-o întrecerea socialistă, in cadrul căreia oamenii şteşti, de toţi oamenii muncii.
rilo r din fiecare unitate. ţial pe unităţi şi tarlale, densităţi cialişti şi de brigadierii de cîmp, în muncii obţin însemnalc succese în realizarea planului Proiectele de directive şi proiectul dc şlalut vor tre ­
M em brii consiliului agricol au fost care la porumb variază între 32.000— marca lor majoritate absolvenţi ai de slal şi in îndeplinirea anqajamcntelor luate in cin­ bui să stea in centrul atenţiei conferinţelor regionale
repartizaţi apoi pe grupe de unităţi 45.000 plante la hectar. cursurilor organizate în anii trecuţi stea ConqrL'suluî. de parlid, care vor avea loc în cursul lu nii iunie a c.
unde au îndrumat si coordonat în­ ÎNTREBARE: Ce nc puteţi la Alba lulin. Iu plenară au fost făcute propuneri şi sugcslii de Presa, radio-tclevizîunea, întreaga propaqandă de
deaproape activitatea a« pe ogoare. spune despre ritm ul şi calitatea ÎNTREBARE: Care esle si­ completare şî îmbunătăţire a unor prevederi din proiec­ parlid trebuie să aibă în această perioadă drept prin ­
lucrărilor ?
La indicaţia noastră, conducerea I tuaţia întreţineri) culturilor Ia tele de directive. Plenara a adoptat in unanimitate pro­ cipală preocupare tratarea aprofundată a problemelor
S.M.T. Miercurea a luat măsuri pen­ RĂSPUNS: In primele zile s-a mers I ora actuală ? iectul Directivelor Congresului al IV-lea cu privire Ia fundamentale cuprinse in accsle documente şi reilcc-
tru revizuirea şi repararea m ijlo a ­ mai greoi. Comitelui raional de partid RĂSPUNS: Pînă în ziua de 2 iunie dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1966— larca largă a dezbaterii lor de către întregul popor.
celor mecanice şi trimiterea lor la şi comitetul executiv al sfatului popu­ a.c. s-au aplicat două praşile culturii Controlul stării de vegetaţie a cul­ 1970 şi proiectul Directivelor Congresului al IV-lea Dezbaterile vor trebui astfel organizate, ineît să con­
brigăzile de tractoare. Indicaţii ase­ lar raional ne-au sprijin it să im pul­ sfeclei de zahăr, prima praşilă florii- turilor constituie o acţiune importan­ cu privire la dezvoltarea energeticii R.P. Române în tribuie la îmbunătăţirea întregii activităţi a partidului,
mănătoare s-au dat şi conducerilor sionăm ritniui. Dacă la început se lu­ soarelui şi pe aproape întreaga su­ tă pentru cunoaşterea măsurilor ce perioada 1966— 1975 şi a holărit ca, după îmbunătă­ la inlărirca continuă a rolului organizator şi mobiliza­
cooperativelor agricole de producţie. cra cu o viteză zilnică de circa 100 prafaţă plantată cu cartofi. La po­ trebuie luate în scopul de a asigura tor al organizaţiilor de partid.
ÎNTR EBAR E: Cum s-au ma­ ha. (aici se include atîl praşila me­ rumb, din cele 11.702 ha au fost pră­ o dezvoltare normală a plantelor. ţirile propuse în cadrul discuţiilor, proiectele să fie Partidul nostru — a spus iu încheiere tovarăşul N i­
terializat în unităţile din ra­ canică cît şi cea manuală), în ultimele şite peste 2.000 ha, în cooperativele date publicităţii pentru a fi dezbătulc pe larg în or­ colae Ceausescu — a demonstrat că esfe o forţă uriaşă,
ion, recomandările consiliului zile viteza a ajuns la peste 500 ha. agricole din Ohaba, Tău, Roşia de ÎN FOTO : lnq. Karol Koska, di­ ganizaţiile dc partid, iu adunări cu masele dc oameni a cărei politică este urmată cu nemărginită încredere
agricol ? La aceasta a contribuit atît faptul că Secaş etc. prima praşilă apropiindu-se rectorul G.A.S. Călan, controlează ai muncii, in presă, după care vor fi supuse dezbaterii de întregul popor şî avem convinqerea că. sub condu­
RĂSPUNS: Cele 38 cultivatoare şi s-ou folosit cu maximum de randa­ de siîrşit. starea de vegetaţie la cultura orzului. şi aprobării Congresului partidului. cerea sa, oamenii muncii din patria noastră vor înde­
49 sape rotative ale S.M.T. Miercurea ment mijloacele mecanice cît şi cele A. D A V ID La discuţiile pe marginea proiect ului dc statut au plini cu succes marile sarcini care ne slau in fată.
A CTUALITATEA zentat un bogat program arlislic obştesc în scopul cunoaşterii mai
de către preşcolari şi şcolari. (DO-
detaliate a sarcinilor care Ic stau
BROTA IO A N — corespondent). in faţă. Cu acest prilej s-au dat
indicaţii asupra felului cuni tre­
buie controlate unităţile comer­
De 1 Iunie dedicată o emisiune specială. De­ In excursie ciale pcnlru a sprijini realizarea
spre însemnătatea zilei dc t iu ­
nie a vorbit Iov. Cojocarii Virvo- unei mar bune deserviri a popu­
Ca peste tot în întreaga ţară, şi Un grup de 24 membri coopera­ laţiei din oraşul Deva.
nia, învăţătoare la Şcoala pedago­
în oraşul Deva ziua de I Iunie a tori din cadrul U.RC.C. au făcut
gică. Au fost prezentate cinlecc
prilejuit bogate manifestări cultu- recent o excursie prin ţară. Cu
şi poezii.
ral-artislicc. înainte de masă, pe acest prilej ei au vizitat Uzinele Şedinţă cu activiştii
scena sălii cinematografului „G ră ­ Semănătoarea din Bucureşti, Com­
Părinţii, la sărbătoarea
dina de vară" copiii de la unităţile binatul de îngrăşăminte chimice culturali
preşcolare din oraş şi elevii clase din Năvodari, staţiunea Mamaia
lor I-IV de la şcolile ,,Dr, Petru copiilor etc. Excursia a fost organizată de La Teatrul nou din Hunedoara,
Groza“ şi pedagogică au prezentat Cenlrocoop şi Uniunea regională a Comitetul orăşenesc pentru cul­
un program artistic închinat aces­ Peslc patru sule de părinţi, din cooperativelor de consum, (1, O- tură şi artă a organizat o .şedinţă
Poiana, raionul Sebeş, au partici­ N IŢ A — corespondent). cu activiştii culturali. Cu acest
tei zile.
pat Ia festivităţile cc au avut loc prilej s-a prelucrat planul de mun­
In aceeaşi zi. pe stadionul „C e­
la căminul cultural din localitate că şi planul de măsuri privind ac-
tate“ a avut lot o întrecere de bi­ Instructaj
cu prilejul Zilei internaţionale a liunile cc sc vor întreprinde in
ciclete, tricicîele şi trotinete, iar
copilului. cinstea celui dc al IV-lea Congres
după-ntasă, în parcul oraşului, un Consiliul local al sindicatelor
program artistic. După o expunere susţinută de din Deva a organizai o şedinţă de al partidului. (A. UNGHEREA —
La staţia de rarlioiicare a fost Iov. Ghişe Cornelia, a fost pre­ instructaj cu comisiile de control corespondentă).
Construcţii de locuinţe în oraşul nou Călan