Page 9 - 1965-12

\
A>~ .'3
Proletari din toate tJ rice, vniti-vâ )

A
m R
H
I
T
E
C
T
mm ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P.CB. SI AL STATULUI POPULAR REGIONAL II
« R
Â

ANUL XVII. NR. 3399 VINERI 3 DECEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI

Laminînd la toleranţe
TOATE BRIGĂZILE negative

CU PLANUL ÎNDEPLINIT din cadrul grupului de obişnuit
venit pentru noi un fapt
Lam inorul de 650 mm.
Incepind din iunie, în
laminoare Peştiş se în­
cadrează în rîndul ma­ fiecare lună prin lam i­
rilo r şi modernelor a- narea la toleranţe nega­
gregate construite in u l­ tive s-au economisit pes­
Chem ării partidului de a da patriei mai m ult cărbune, mai se pune întrebarea : cum a fost fo­ tim ul deceniu la H u­ te 400 tone metal. La
m ulte m inereuri feroase, neferoase şi nemetalifere, colectivele de losit efectivul de care E.M. Lupeni nedoara. A ici la o sim ­ economisirea metalului,
muncă din industria extractiva a regiunii noastre, i-au răspuns a dispus ? Răspunsul ne-a fost dat plă apăsare de buton, pe baza acestui proce­
prin organizarea mai bună a m uncii, prin creşterea randamente­ de inginerul Mircca Coroban, şeful barele scoase din cup­ deu, concură întreg co­
lor în abataje, a producţiei, şi intensificarea efo rtu rilo r peutru re­ sectorului V III. torul cu propulsie se lectivul. Mai m ult însă
ducerea preţului dc cost. Ca urm are, multe dintre ele au înscris — In .sector fluctuaţia de Ia o îndreaptă în viteză că­ decît toţi se preocupă
pe graficele întrecerii socialiste realizări din rele mai frumoase. brigadă la alta este mare. Am avut tre caja degrosesoarc, m aiştrii Gheorghe Fo­
Rezultatele obţinute, in co n d iţiile îm bunătăţirii continue a brigăzi care şi-au schimbat aproa­ unde sint „îm blînzite" de doreanu, A drian Fulop.
dotării tehnice, iui reflectă însă fidel posibilităţile reale ale fie­ pe în fiecare lună întregul efectiv valţuri. In citeva se­ Augustin Birău, A le­
cărui colectiv. In exploatările m iniere se află încă o rezervă im ­ Faptul e determ inat de mai multe cunde, în pocnetele ţun- xandru Savu, laminato-
portantă care n-a fost pusa in valoare în vederea îm bunătăţirii cauze: şeful de brigadă refuză să dârului fierbinte în con­ rii Iftodc Baidan, Eu­
realizărilor. Este vorba de realizarea ritm ica a planului dc către lucreze cu anum iţi oameni mai slab tact cu apa, ele se gen Oniga'. Ion Costi-
toate brigăzile şi sectoarele. pregătiţi, pe de o parte, iar pe de transform ă in fire lungi naş, echipa lui Vasile
la arm ături,
Bocoş de
C onferinţa regională dc partid n trasat ca sarcină colective­ altă parte, m inerii cer să fie m u­ înroşite. M aistrul Gheor­ controlorii de calitate
ghe Fodoreanu. sau la-
lor dc muncă din exploatările m iniere să ia toate măsurile în taţi din brigăzile cu realizări mici. m inatorul şef Eugen O- In aceeaşi măsură con­
vederea lich id ă rii răm incrii in urmă a unor brigăzi şi sectoare. De ce am permis acest lucru ? Am niga le măsoară, din tribuie şi tovarăşii care
Dezbaterile unei recente plenare a C om itetului regional Hune­ pornit de la principiul că nu e bine cînd in cind. dimensiu­ lucrează la calibraj şi
doara al P.C.R. au scos în evidenţă faptul că în exploatările m i­ să mâ amestec in treburile interne, nile. Apoi scăpate din la slrunjirea cilin d rilo r.
niere mai sini încă m ulte brigăzi care nu-şi realizează planul de de organizare, ale brigăzii. Se pare cajelc finisoare ele se De fapt, de la ca li­
producţie. că n-am procedat tocmai bine. Tre­ opresc in faţa celor 5 brai şi strunjirea c ilin ­
Pentru a cunoaşte cauzele râm incrilor în urmă. precum şi buia să fie cerut şefului de brigadă fierăstraie, d irija te de d rilo r, incepe m ateriali­
pentru găsirea celor mai eficace măsuri în vederea lich id ă rii u- să insiste pe ridicarea ca lifică rii Vasilc Ion pentru a fi zarea in iţia tive i lam ină­ Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu
nor neajunsuri, redacţia îşi propune organizarea unei largi an­ profesionale.
fasonate in bucăţi rii la toleranţe negati­
chete în rîn d u rilc m inerilor, leii nicicnilor şi inginerilor din ex­ Pentru câ se vorbeşte despre fe­ Se laminează la tole­ ve. Asigurarea c ilin d ri­
ploatările regiunii. Pentru început. întrebările : ..Care sînt cau­ lul cum este folosită forţa de m un­ ranţe negative, metodă lor necesari la dim en­
zele ncrcalizării sarcinilor dc p la n ? " şi „Ce propuneţi pentru ea că trebuie să mai am intim că în care aduce economiei na­ siunile respective este a ambasadorului R. S. Cehoslovace
toate brigăzile să aibă planul în deplinit şi depăşit ?" au fost a- nici o lună din acest an coeficientul ţionale m ii de tone de cea d in ţii condiţie a suc­
dresate m inerilor din Lupeni. In cele ce urmează redăm cîleva metal economisit . N u­ cesului. iar a doua este
aspecte ridicate dc m ineri, tehnicieni şi ingineri, dc către tova­ de prezenţă n-a fost îndeplinit Faţă mai in primele 10 luni reglarea lor corectă *în Joi 2 decembrie 1965, tovarăşul Nicolae publicii Socialiste Cehoslovace la Bucu­
răşii din conducerea exploatării, de activişti ai organizaţiilor dc de media planificată dc 87,f> la ale anului, colectivul de cajc Ceauşescu, secretar general al C. C. al reşti, Jaroslav Sykora, la cererea acestuia.
partid şi sindicale care au răspuns in cadrul anchetei. sută, în 10 luni s-a realizat 83,8 la P.C.R., a p rim it în audienţă pe ambasa­ Cu acest p rile j a avut loc o discuţie
aci a înscris in contul In prezent, la lam ino­
sută El este influenţat a tit de ab­ de economii 3 474 tone rul de 650 mm. au fost dorul extraordinar şi plenipotenţiar al Re­ prietenească.
senţele nemotivate (frecvente mai metal, o cantitate din pregătiţi c ilin d ri şi s-au
ales în zilele de plată), de învoiri care se pot construi 1336 făcut chiar încercări
camioane „C arpaţi". sau pentru a lamina la to­
(tare se dau cu destulă uşurinţă), se poate trage un fir de leranţe negative şi alte
Egal cu peste 12.000 tone cit şi de num ărul surprinzător de sirmă cu secţiunea dc sortimente Acum se
mare al zilelor de boală. Din dis­ 1 cm pătrat lung dc fac pregătiri pentru a ŞTIRI 0 INFORMAŢII . ŞTIRI
cu ţiile purtate a reieşit că atunci 4.453 860 metri. se lamina astfel alte
La sfîrşitul prim elor 7 luni clin rcsc, se pune întrebarea : ce a dc- — Metoda lam inării două profile, la lam ino­
acest an, bilanţul încheiat de m i­ term inat pierderea plusului reali- cind în brigăzi se ivesc unele gre­ la toleranţe negative o rul de benzi E o in iţia ­
nerii din Lupeni consemna un plus zat in prima jum ătate a anului ? utăţi inerente producţiei. creşte aplicăm cu m ultă con­ tivă mereu actuală a că­
la producţia de cărbuni de aproape Se impune o completare : in luna num ărul „bolnavilor" secvenţă in u ltim ii ani rei perspectivă întreză­ concursul bibliotecii regionale
10.000 de tone. Apoi, lună de lună. august doar 29 (a sută clin totalul — Aşa s-an „îm bolnăvit" pentru — ne mărturiseşte tova­ reşte in viito r rezultate Simpozion a fost organizată o discuţie pe Bilanţ bogat
în loc să crească, plusul a scăzut, a- brigăzilor şi-au în deplinit planul de răşul Mircea Delapeta. tot mai frumoase. marginea rom anului „Lina"
jungind ca la sfîrşitul lunii octom­ producţie, iar în septembrie 34 la cîte 3 zile Constantin Prodea şi secretarul com itetului de Din in iţia tiva Com itetului o- de Tudor Arghezi.
brie să se înregistreze un minus dc sută. Echivalînd în tone de cărbu­ Alexandru Dan — nc spune şeful partid, aşa in c it a de­ I. G A R A I ACU răşenesc Deva al P C.R., asea­ La această acţiune au p a rti­ la vînătoare
1697 tone de cărbune, faţă de sar-1 ne. aceste răm îneri in urmă to ta li­ dc brigadă Andrei Lucaci. Comite­ ră. in sala cinem atografului cipat circa 200 de persoane.
cinile prim elor 10 luni ale anului zează" o pierdere de peste 12.000 tone tul' sindicatului ar trebui să verifice „Arta** din localitate a avut MALF.A DOR EL De Ia jumătatea lu n ii oc­
Întreaga pierdere provine din u lti­ de cărbune. Iată deci de unde pro­ corespondent tom brie şi pînă în prezent, pe
mele luni. Faptul este unanim cu­ vine pierderea plusului realizat în Ka d o m iciliu l1 bobutvîlor autenticita- M u lţu m ir i d in in im a loc un simpozion cu tema : te rito riu l regiunii noastre au
noscut şi recunoscut. Cum e şi fi- prima jumătate a anului. tea bolii, să ceară mai muTtă exi­ „Creşterea-rolul ui statului, in Prieteni fost vin a ţi cea. 50 de .m istreţi.
perioada desăviisirii construi­
genţă m edicilor în acordarea certi­ Filiala regională de vînătoare
Loghin Demian işi a- De atunci Loghin De­ rii socialism ului" la care au
ficatelor dc boală. duce bine aminte. Acum mian din Criscior a a- luat parte toţi propagandiştii ai cărţii şi pescuit aducind astfel o
Neajunsurile puteau fi evitate Faptele arată câ obiectivitatea povesteşte deschis şi din vut multe necazuri A din raza oraşului Deva şi contribuţie im portantă la rea­
lizarea planului de carne din
cauzelor invocate este relativă, că calc afară de bucuros. urmat tratamente. s-a cursanţii de la formele supe­ Setea pentru noi cunoştin­ vînat Bogată în rezultate a
în realitate avem de-a face cu cau- ...Cu 10 ani în urmă internat în spital, dar rioare de studiu din invăţă- ţe, dragostea pentru autorii fost şi ziua cînd s-a deschis în
Surprinde num ărul marc de b ri­ fost întreţinute la timp... a inccput sâ-l doară durerile provenite dc la m întul de partid
găzi care nu şi-au realizat sarcinile — Se lucrează cu viteză mică de ze subiective care conduc la nerea- stomacul. Fără a mai stomac nu s-au potolit Simpozionul a fost urm at dc preferaţi fac pe tot mai m ulţi mod oficial sezonul de vină-
de pian. „A m trecut prin lu cră ri avansare — completează şeful de lizarea sarcinilor de plan. Răspun­ sta m ult pe ginduri s-a In vara acestui an boala film e documentare. tineri din raionul Sebeş să toare din această toamnă si
vechi, cu v iitu ri m ari de apă. cu brigadă Andrei Lucaci. secretarul zătoare sint atît conducerile sectoa­ prezentat la medic, unde s-a agravat. El a mers participe la concursul „Iu b iţi pentru iepuri. Astfel, numai
presiune A trebuit să curăţăm apo- biroului organizaţiei de bază V III relor, cit şi conducerea exploatării. a fost consultat cu a- din nou la un control Discuţie literară cartea". Din cei 2.342 tineri în­ m em brii filia le lo r clin Petro­
fizele" — ne declară inginerul Vic­ A. Din această cauză presiunea în tenţie. medical unde i s-a spus scrişi la concurs pînă acum, şani, Orăştie, Deva şi Sebaş
tor Stoicoiu, şeful sectorului IX ; abataje creşte, arm ăturile necesită că au intervenit alte 1980 au şi devenit purtători ai au vinat 300 iepuri. In conti­
— Luna septembrie a fost o lună întreţinere suplimentară, deci tim p S. POP — D urerile provin din com plicaţii fapt pentru La sediul în treprinderii re­ insignei „Prieten al că rţii". nuare se va pune un mare ac­
grea — spune inginerul Iulian Cos- pierd111. Ca să scăpăm de presiune cauza unui început de V. A L flU gionale de electricitate Hune­ Cei mai m u lţi tineri p artici­ cent pe vînătoarea de m istreţi,
lescu. şeful sectorului IV Nu ne-am Irebuic să acţionăm în prim ul rînd (Continuare in vag. a 3-a) ulcer duodenal — i-a doara— Deva din iniţia tiva co­ panţi la acest concurs sint din iepuri şi fazani.
realizat planul din cauza presiuni­ asupra vitezei dc înaintare. A r creş­ spus medicul. (Continuare in pag UI) m itetului U.T.C . in colaborare Săsciori. Daia, Pianul de Sus C R IS TIA N POPA
lo r m ari, care au necesitat o între­ te şi randam entul în abataje şi pro­ cu com itetul sindicatului, şi cu si Ohaba. corespondent
ţinere suplim entară Cazul brigăzii ducţia dc cărbuni.
lui J u rj Gheorghe este concludent lată dc unde provin „cauzele o-
Inginerul şef de schimb Traian biective". Din întreţinerea necores-
Mustaţă din sectorul V II a firm ă : puniătoaie a lucrărilor miniere A-
„A m avut brigăzile descompletate < easta. insă generează şi alte nea­
din lipsă de efectiv. Problema n-a junsuri. P iin intrarea în presiune magazinele săteşti
fost rezolvată nici pînă în prezent*'. se reduce pro filu l galeriilor, aera-
Toate aceste cauze, la prima ve­ jul nu mai c corespunzător şi se
dere. par obiective. Dacă se intră fac clin ce în r r mai m ult sim ţite CARTEA -
însă în amănunte, obiectivitatea lor. em anaţiile de metan, care impun
de altfel pretinsă de conducerile întreruperea lucrului Cîte greutăţi „Generoşii1*
sectoarelor, este pusă la îndoială. provoacă o galerie, pentru evacuarea LA LOCUL PE
— Brigada pe care o conduc — apelor ce provin din lucrările vechi,
ne spune Alexandru G.vorgy — a fost neîntreţinută, intrată în presiune,
oprită de mai multe ori din îna­ c lesne de înţeles de la aprovizionare
intare datorită presiunii din galeria Vina pentru neexecularea lucră­ CARE iL MERITĂ
direcţională Tn galeria de cap am rilo r de întreţinere este aruncată în
ajuns în situaţia că n-am putut in ­ seama lipsei de efectiv. A firm aţia Fără îndoială, prim ul cuvînt tre­ şi perseverenţă de către gestionari
tra decit tiriş, iar lemnul l-am tras şefului exploatării. ing. Nicolac N i- buie spus despre aprovizionare. Oa­ şi vinzători.
menii aceştia au pasiunea rela tivis­
In prim ul rînd expunerea că rţi­
Continuăm drum ul nostru pe
după noi legat cu sirmă. Şi asta corici cu p rivire la lipsa de efectiv urmele că rţii’ în magazinele să­ m ului — generoşi peste măsură cu lor Am în tiln it şi lucruri bune în
pentru că lucrările am intite n-nu corespunde întrutotnl realităţii. Dar teşti. In raidul anterior, efectuat unele magazine, uită cu totul de a l­ această direcţie la Vâlişoara, Vaţa
tele. Dacă la Sâlişteoara, Vâlişoara de Jos, Ormindea şt in cele două
in raionul lila , au îost scoase în
evidenţă o scrie de deficienţe în Baia de Criş, Băiţa etc. ex'istâ în lib ră rii din Baia de Criş şi Băiţa.
Expunerea este frumoasă, atractivă.
A telierul mecanic nr. 1 de la desfacerea că rţii prin magazinele magazine sau lib ră rii un volum co­ In celelalte magazine săteşti, a în­
la Ribiţa,
dc cărţi,
respunzător
C.S H prelucrează cele mai m ulte cooperaţiei dc consum. Am cons­ Lu iicoiiil de Jos, Ormindea, H ărţă- cerca sâ stabileşti o echivalenţă în ­
La staţiunile de maşini şi trac­ piese pentrii agregatele combina- tatat câ în raionul Brad, p rin ci­ gani şa.m.d. se găsesc exact atîtea tre modul de expunere a m ă rfu ri­
toare au început lucrările de re­ lului. pala deficienţă semnalată in ra i­ cărţi cit să sc poată spune că există lo r şi cel al cărţilor, e un lucru de-a
paraţii. In fotografie: strungarul Tibe- dul anterior, prezenţa in ra ftu ri şi acest „sortim ent". Se semnalează
riu Munteanu, care execută piese a unor cărţi şi broşuri extrem dc T. ISTRATE
In foto : Tov. Lazăr Pop, de la de calitate bună, verîficind d i­ vechi nu a mai fost in liln itâ . S-au şi excese de „generozitate" — in
S.M.T. Orâştie, în tim pul lucrului. m enţinut insa alic lipsuri, sau au frumosul magazin din Vata de Jos. (Continuare in pag. a 2-a)
mensiunile bandajelor de la ro­
ţile unei macarale. apărut uncie noi, pc care vi Ic pe lîngâ numeroase volume, sint
prezentăm acum. stocate nici mai m ult nici mai pu­
ţin de aproxim ativ 350 broşuri ne-
vindute. Cînd se trim ite, măcar să
se simtă că s-a făcut „p lin u l" ! Nu
s-au întrebat tovarăşii de la aprovi­
La această întrebare se pot în situaţii foarte diferite. E bucură de ascultarea şi stima într-una dîn seri, in restau­ zionare cum va fi vîndut noianul
da foarte multe răspunsuri. omeneşte, şi frumos, şi u til ortacilor săi, pentru câ la el rantul „C arpaţi" din Petro­ de broşuri de la Vaţa ? Nici dacă
Omeneşte este să visezi cuce­ ceea ce Iac oţelarii Hunedoa­ cuvintul înseamnă faptă, pen­ şani, un ospătar a refuzat să m ultele exemplare din acelaşi titlu
rirea Cosmosului, dar şi să o- rei. l-am surprins in tim pul tru că este exigent, pentru că mai servească nişte cetăţeni au şanse de a ajunge toate în mina Şoferul Mârculescu Constantin
feri locul tău din autobuz ce­ eforturilor, plămădind otelul. care întreceau măsura la bău­ c itito ru lu i ? de la I.R-T.A. Haţeg obişnuieşte
lui mai în vîrstă. Omenesc Este un act um anitar să fa­ dovedeşte prin muncă toate a- tură Să luăm alt exemplu La Ribiţa, să folosească în tim p ce conduce,
este să construieşti fabrici şi brici oţelul din care apoi se tributelc unui om adevărat. ...Viaţa oferă un număr co­ mal pot fi găsite încă 30 exem pla­ cuvinte nedemne
uzine, să semeni şi să culegi vor construi tractoare şi auto­ L-am cunoscut mai de m ult pleşitor dc exemple La orica­ re din „M ărul care rîde" şi 14 din
roadele păm întului, să creezi camioane, strunguri şi freze. pe preşedintele cooperativei re loc de muncă, pc stradă „P ărin ţi şi profesori". Şcpala a cum ­
opere nemuritoare, dar şi să sau în autobuz, in magazin părat.. o sută de exemplare din
fii cuviincios in relaţiile cu sau în parc, in sălile de spec­ ultim a broşură* dar mai m ult nu a
ceilalţi oameni, să nu intreci tacole, în fam ilie sau în rela­ putut.
măsura la băutură, să nu faci ţiile cu prietenii, omenescul Numeroase broşuri se găsesc şi
gălăgie în sala de spectacole. este prezent, este promovat şi (a librăria din Baia de Criş. — Cum
Omenesc este să-ţi creşti co­ respectat. In societatea noa­ le vindeţi ? — întrebăm. Ni se face
p iii, să-i educi, să-i a ju ţi să stră socialistă, in care tot ce cunoscut procedeul — sint „plasate",
devină oameni. Omenesc este se creează este destinat fe ri­ la forestieri. Tot aici. „generoşii" de
să cercetezi U niversul, să pă­ maşini miniere... E omeneşte, agricole de producţie clin sa­ c irii om ului, omenescul capă­ la aprovizionare s-au gîndit că pen­
trunzi în tainele atom ului, să şi frumos, şi u til să scoţi din tul Boz, raionul Sebeş, tova­ tă dim ensiuni şi sensuri noi, tru m ineri sînt interesante lecturile
inventezi maşini. Omenesc în­ adincuri cărbunele care apoi răşul loan Cotirlea. Un om plin mai profunde şi mai înălţă­ tratatelor „Probleme de practică şi
seamnă să-ţi iubeşti părinţii, va pune în mişcare termocen­ de energie, bun organizator, toare. Socialismul dă om ului tehnică obstetricală", „Studiul tere­
să te emoţionezi pînă la la­ trale electrice, trenuri, va fi cu m ult prestigiu in rîndurile demnitate şi personalitate, dâ nului în chirurgie" etc. La Băiţa s-a
crim i de bucurie, să plîngi de materia prim ă pentru fabrica­ cooperatorilor şi totodată mo­ încredere în viată, ridică m un­ ronlat pc vinderea a nu mai puţin
necaz. Să te îm braci, să mă- rea cocsului... dest, politicos, atent la nevoi­ ca la rang de onoare. dprît 18 exemplare din Gheorghe
nînci, să cînţi, să joci, să le Omenesc este ceea ce face le şi bucuriile celor cu care E omeneşte aşa ? Viaţa o- Brăescu (colcrtia „S criito ri români").
plim bi este de asemenea ome­ m aistrul şef Nicolae Dogarii lucrează feră şî fapte pe care societa­ ..Generoşii" trim it cărţi M ulte, pu­
de la oţelăria M artin nr. 2 din Iată şi un alt caz In tri în tea noastră nouă le dezaprobă ţine. potrivite localităţii sau nepo­
nesc. Dar, cel mai omenesc trivite . mai m ulte exemplare din
Hunedoara. El conduce proce­ magazinul „M odern" clin Deva. şi le condamnă N um itul Vă­
este sâ munceşti, cu tragere de sul dc pregătire a oalelor în Sim ţi imediat că eşti în aten­ duva Nicolae. din Brad, s-a acelaşi titlu etc. — n-are im por­
inimă, cu tot efortul, cu toată care se descaixră oţelul El ţia personalului de deservire. făcut vinovat de fu rt din avu­ tanţă. Sâ fie !
priceperea. în locul pe care ţi creşte totodată oameni noi, îi Ţi se oferă tot ce doreşti şi, tul obştesc. F. vorba de o va-
învaţă cit mai bine meseria. chiar dacă nu cumperi nimic,
l-ai ales ! G ll. PAVEL
M inerul şef de brigadă Sabin vînzătorul nu se supără, te Copiii în lre ci :
.. E omeneşte aşa? întreba­ Ghioancă de la Lupeni, cunos­ mai pofteşte să treci prin ma­ Echivalenfe — Ce are de vorbeşte aşa u rii?
rea mi-nm pns-o de multe ori. cut in intreaga regiune, se gazin. E omenesc şi faptul că (Continuare iu pag. a 3-aj — Nu ştiu, dar ceva parcă-1
Deficienţelor de aprovizionare li lipseşte...
se adaugă altele, cultivate cu g rijă V. M IH A ILE S C U