Page 5 - 1965-12

' PROLETARID/M TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ1
D E L A

PAGINA i S U B R E O A C T I A
PETRILA

@ Cum N O A S T R A
V O L U N T A R Ă
se înfăptuiesc

măsurile adop­ vechi. Ca urmare, ei aplicate recent am in­
„D ispozitiv de
tim :
In frunte: au strîns pină acum curăţare a conducte­
590
de
o cantitate
tate în adunări­ tone (ier vechi, can­ lor". autor Traian
titate ce a luat dru­
le de alegeri ? sectorul Hunedoara. din Motdovarr. Lăcătuşul
mul oţe lâ riilo r
Ilie Parc aş este auto­
rul inovaţiei „M o d ifi­
preparare acţiunea de colectare carea scheletului şi
Tn mod deosebit Ia
suporţilor de susţine­
a fierului vechi s-au re a ru lo u rilo r la
In aceste zile, pre­ evidenţiat brigada banda înclinată pen­
paratorii petiileni condusă de Aurel tru cărbuni b ru ţi",
desfăşoară o întrece­ Brînduşa si organiza­ rare sporeşte debitul
re entuziasta. Redu- ţiile de tineret din de transport. Eficien­
cînd opririle acciden­ sectoarele V, IV , VI) tă s-a dovedit şi irieen
tale, folosind agrega­ şi V III, lăcătuşului Kapell în­
tele de preparare cu şir, care se referă la
randamente sporite, „Raţionalizarea ine­
colectivul de prepa­ Inovatori lului de conducere a
In u ltim ul an al şese- ratori, condus de in ­
nalului, Jurnaliştii hu- ginerul A drian Ră- m aterialului in cen­
nedoreni au produs pes­ dulescu a înscris pe trifugă" şi altele.
te plan, în zece luni, graficele întrecerii c i­
53.000 tone fontă, econo­ fre superioare preve­ Introducerea pe sca­ Apartamente
misind in acelaşi tim p derilor. Producţia de ră largă a tehnicii
peste 62.000 tone cocs.
cărbuni bruţi pentru noi constituie o preo­
In fotografie: La unul preparare a fost mai cupare permanentă a
dm furnalele secţiei a mare cu 2.542 tone, harnicului colectiv de
2-a are loc o nouă des­ planul la cărbune inovatori de la Pre-
cărcare. special pentru semi- paratia cărbunelui
cocs a fost depăşit cu din Petrila. Se m ani­
Constructorii de la
1.147 tone, iar cel Ia festă o strădanie şantierul din Petrila
permanentă
pentru
cărbunele din sortul
R O T U N D A m ixt cu 446 tone. găsirea unor procedee desfăşoară o intensă
activitate în
scopul
de muncă menite să
Cele mai frumoase
rezultate au fost do- reducă eforturile f i­ în d e p lin irii planului
bîndite de schimbu­ zice ale m uncitorilor fizic de apartamente
rile conduse de Ilie şi, in acelaşi tim p, să din acest an. Nu de
M incof, Aurel Onea, contribuie la ridica ­ m ult ei au predat be­
Tosif tanc, lacob Mu- rea indici toi de u tili­ neficiarului 152 apar­
reşan, Vasile Sueiu, zare a agregatelor de tamente, care s-au şi
Mihai Negrcan şi V a­ preparare. De la în ­ repartizat m inerilor.
FOLOSIREA INTENSIVA Cu p ian u l a n u a l sile Paul. nâ acum la cabinetul m utat in casă Vasile
Printre cei rare s-au
ceputul anului şi pî-
nouă
se numără :
tehnic au fost
pre­
îndeplinit Spre oţelârii zentate 53 de propu­ Jecan, Petru B erin-
ţan. Emil Rotaru, Du­
neri de inovaţii, din
care 33 s-au si a p li­ m itru Cupşa, loan
Dobrolescu şi alţii.
cat, iar 8 se găsesc
M inerii din Petrila
A CUPTOARELOR MARTIN şi tehnicieni al secţiei „term ocentra­ luni înainte do termen. In tim pul cuvenită acţiunii de In stadiu de experi­ C. nA D U Ţ A
Culecllvul dc m uncitori,
ingineri
importanţa
acordă
care a mal rămas pinâ la finele anu­
mentare.
O II ECOnESCU
lă" de la Uzina „V ic to ria ' Călan, an­
lui. ci şi-a propus sâ producă peste
trenat in întrecerea socialistă, a reu­ plan o cantitate im portantă de cnor colectare a fierului P rintre inovaţiile E. DOBOŞ
şit ca prin exploatarea raţională a gic electrică necesară alim entaţiei
agregatelor, reducerea tim pului dc uzinei.
Folosind mal bine capacita­ Primul a luat cuvîntul prim -lopi­ In primul trimestru insa, am mun­
tea de produclic a cuptoare­ torul Nicolae Dragomir. cit ceva mai slab. Am depăşit şi a- reparaţii planificate, cît şi prin reme­ A. TUZA
lor, colectivul oţelărici M ar­ — Echipa noastră — o spus el — tunci indicele de utilizare planificat, dierea m icilor defecţiuni in tim pul Hărnicie de miner
tin nr. 1, a produs in primele a produs anul acesta cu peste 1.300 dar ulterior, cu ocazia analizei fă­ mersului, sâ realizeze planul anual A. LIR IC
10 luni şi jumătate ale aces­ tone mai m ult oţel decît prevede cute de organizaţia de partid, ne-am dc energic electrică cu circa două corespondenţi
tui an aproape 10.000 tone o- sarcina de plan. Indicii plam/icali dat seama că rezultatele puteau fi An de an colectivul întreprinde­ La dobindirea acestor realizări
tel peste sarcina de plan. A* au (ost depăşiţi lună de lună. mai bune, dacă lucram mai organi­ rii miniere Ţebea a obţinut rea­ şi-au adus din plin contribuţia
cest spor de metal s-a obţinui Succesul nu se datoreşte vreunui zat. Pe lingă faptul că aproviziona­ lizări de seamă în producţie. In muncitorii din brigăzile conduse
pe seama îm bunătăţirii indi­ fapt deosebit. Pe lingă condiţiile ma­ rea cu fier se făcea neritmic, aveam Cilindri pentru laminarea şinelor de cale perioada ce a trecut din acest an. de comuniştii Gulda Candin, Gher-
cilor de utilizare a cuptoare­ teriale create, factorul hotăritor l-a greutăţi din cauza organizării neju- dc pildă, planul dc producţie a man Teodor, M artin Florea, Nila
lor. Cele mai bune rezullale constituit activitatea echipei, disci­ dîrioase a muncii. O concluzie des­ fost depăşii cu 3.000 lone cărbune, Cornel, Ana loan. Boartaş loan şi
au fost oblinule dc echipele plina, aş spune, preocuparea pentru prinsă din greşelile anterioare este ferată din fontă aliată
care lucrează la cuploarele nr. a incadro strict fiecare fază de lucru aceea că trebuie să ne organizăm iar produolivilatea muncii a sporii alţii.
l, 3 şi 5. La cuptorul nr I, în pe şarjă în instrucţiunile tehnologi munca în aşa fel incit să evităm DEVA 1 (coresp. Agerpi es). — lin d ri au o rezistenţă aproape triplă cu I la sută, fata de plan. In afară ing. LAZAR POP
cursul celor Irei trimestre ale ce Ne-am în g rijit întotdeauna ca do strangulările în fazele de lucru pe La secţia de turnătorie a Uzinelor faţă de cei aduşi din străinătate. Cu dc accsle succese minerii de aici direclor
anului, cantitatea dc oţel pe zarea materialelor să fie corect tă­ şarje din cauza transportului fontei „V ictoria" din Câlan au fost fa b ri­ ajutorul noilor cilin d ri, la Reşiţa au realizai pe cele 10 luni bene­
m. p. de vatră şi zi calendaris­ cută, încărcarea lor în cuptor, topi­ lichide la încărcarea celorlalte cup­ caţi pentru prim a dată In ţară ci­ s-au lam inat 4.000 tone dc şină, faţă lO A N TRIFAN
tică a crescut de la 6,59 lone rea şi afinarea să se facă cit mai toare. lin d ri pentru laminarea şinelor- de de numai 1.500 tone cit se realiza cu ficii pesic plan în valoare dc secretarul Comitetului
la 6,93 tone şi în unele luni corespunzător. De asemenea, ne-am — Eu aş vrea sâ adaug la cele cale ferată din fontă aliata. Noii ci­ cei din import. 200.000 lei. de partid de la I.M. Ţcbca
la 7,15 tone. Echipa condusă străduit ca la descărcare 6ă asigu­ arătate de tovarăşul Dragomir — a
de prim -lopitorul Nicolae Dra- răm regimul termic necesar. intervenit maistrul Dumitru Brujan
gomir a realizat cca mai marc Rezultatele depind însă si de or­ — că o altă condiţie hotâritoare pen­ riu lu i, 500 merg, din o fi­ duard M iiller. Discuţia
cantitate dc oţel peste plan. ganizarea muncii, de modul in care tru creşterea--indicilor- de.; U'tilizax.S: a — Şi, cu plata, cum — Noi avem prea burghie la mineri...
Pentru a alia cum s-au obţinut este întreţinui cuptorul. De aceea, cuptorului şi care a dus la succesul vă împăca ţi 3. ciu, la C. E. C. ... E o- despre „ciştig" a fost multe ca să ne măsu­ — Şi dădeai forotu-n
asemenea lezullalc şi cc-şi noi am avut grijă ca vatra sa ră- arătat a fost înoadrarca, cu mici ex­ — Binişor, 130, 140 fît b i c e î : • • -precedată ‘de o" dispută răm cu’ tine. Pâi circu i­ Jiu.
propune colectivul de oţclari mină întotdeauna curată. Ajustarea cepţii a şarjelor în greutatea p la n ifi­ lei pe post. Depinde dc — Obiceiul ăsta ca­ pe teme de construcţii tul plinelor de la puţul — Ba, că-l căram
pentru viitor, am invitat în ju ­ o făceam imediat şi intr-un timp cată. rezultate Ş tiţi dumnea­ pătă roate. subterane (ei sînt doi principal de la .lieţ cine pînâ Ia Lainici.
rul mesei rotunde pe maistrul cit mai scurt posibil. Aş vrea sâ mă refer însă, si la li­ voastră, tovarăşe direc­ — Fină unn. alta, ca­ dintre acei brigadieri l-a făcut? Dar planul în­ Discuţia e antrenan­
Dumitru Brujan, inginerul N i­ Experienţa ne-a dovedit că dacă nele neajunsuri si greutăţi care se tor. Luna asta am luat pătă piciore. Iau purce- care la mina Lonea clinat dc la circuitul ta, vioaie.
colae Găvănescu, adjunct al inlrelinem cuptorul la timp avem re­ fac simţite uneori la cuptor. Sînt 4000 fără 0 lei. Sînt de faţă conducă­
şefului dc secţie şi echipa lui paraţii mai puţine. Si. fără să ne încă acte de indisciplină. Macara­ — M-a întrecut Ghcor- tori de exploatare, oa­
meni crescuţi si ridicaţi
Nicolae Draoomir. dc la cupto­ lăudăm, trebuie să spunem că, fală giul Iulian Vintu este comod. El nu ghe cu 5 lei şi vreo (îţi- aici, în Vale. intre m i­
va bani. Da’ nu-i bai..
rul nr. 1. Pre/.cnlăm mai jos de colectivele care lucrează la alte aparţine echipei, clar aşteaptă ca Câ eu nu-nn fac casă. neri. Le place să fie iu
cele relatale dc ci. cuptoare, noi am redus reparaţiile maistrul sâ insiste pentru a da mi­ — Da nici eu nu-m i m ijlocul lor. Cu Sichi­
nereul, ori calcarul pe şarjă, lucru
la vetre. iau maşină, ca tine. la-o tiu şi cu M uller mai a-
care se intîrzie cîleoclatâ din cauza les...
Iui. Deci, cu unii oameni mai avem mai repede, măi, E-
încă de muncit. duard, ca să avem cu Ei da. Sichitiu şl M u­
cc aduce bol ţa rii la ller. Oameni eare-si ştiu
Ca să-şi poată menţine si lărgi re- mină. nostul, ca si alte m ii şi
Şefiid de beiqadă ■/uitatele de pină acum, să realize­ de mină, m ijlocul (Ic iul. că uite, iarna-i construiesc în adine goalelor de la puţul orb m ii de m ineri din Va­
— Pentru m aterialul
ze consecutiv indici la nivelul anu­
lea Jiului. Ştiu pentru
lui 1965, intreega echipă va trebui
sâ urmărească mai îndeaproape cum transport v i-1 asigurăm aci. puţuri şi suitori, galerii nr. 7? Atîtea suitoare ce muncesc. Şi preţuiesc
această muncă. O pre­
noi, lise directorul.
funcţionează cuptorul, .să respecte — Mă, Eduard, n-o şi case de maşini.,.). de la sectorul V, blocul
— Cel mai bun şef de briga­ pecte cu stricteţe în liecare d im i­ strict instrucţiunile de lucru astfel — Aveţi dreptate, De mai întoarce. Doar por­ — Mâi, Eduard. Noi Jicţ, cine Ic-a construit? ţuiesc pentru că ea le
dă Aceasta presupune că este neaţă programul de întreţinere incit la ţoale şarjele dozarea să se cc să uzeze omul Pia- cul i! iei dintr-un a- am făcut < asa de pom­ Suitorul de aerai şi aduce bucuriile de fie ­
vorba şi de cea mai bună briga­ a tractoarelor. U tilitatea acestei facă corespunzător. Mai atenli ar t-ui vans... N-ai tu treaba pe la orizontul 500, ga­ rambleu hidraulic. . A- care zi. Bucuria de la
dă ! Nu ? măsuri şi-a dovedit elicienţa ; în trebui să lie topitorii din echipa to­ — Mâi. Glieorghc. de cu carnetul de C E C leria dubla de la puţul flâ ea eu de 14 ani nu­ mină o împărtăşesc cu
Vaier Lupu, secretarul or­ toată campania nici un tractor n-a varăşului Dragomir — ca si ceilalţi unde ai scos Liat-ul? pentru un porc, acolo.. 4. transversalele p rin ­ mai in piatră luciu... cca din fam ilie, cea din
ganizaţiei de partid de la S M T . avut defecţiuni. de aii fel — la topirea şarjei, peniru — Păi ce, de florile In biroul sectorului dc cipale de la 400 si de la — Stai, Eduard, nu te fam ilie cu cca de la
Miercurea, mă p rivi xîmbind, Mereu in m ijlocul brigăzii, în- a-i asigura un regim termic optim. m ărului pui ia C.E.C., investiţii, voia bună i-:i culbutoare, complexul avinta, că eu am lu­ mină. Şi atunci toţi cei
semn că Intr-adevăr asa este. demnîndu-si oamenii cu sfatul şi Se ştie că (ăeîndu-se topirea şarjei in toată luna, 500 dc prins pe toţi in vorbă. de însilozare şi încărca­ crat şi pe defileul de care-i cunosc vorbesc cu
— Aş vrea totuşi să cunosc pe cu fapta, şeful de brigadă Ilie Ra­ lei? Mai activi sînt însă, cci re în skip si camera cul- pe Valea Jiului. Viaduc­ respect despre ei.
cel mai bun. am insistat. du se bucură de aceeaşi bine­ la o temperatură mai mica, adică — Aştia-i pun aşa, ca tul... LU C IA LIC IU
— Adevărul este că avem m u lţi m eritată apreciere si din partea rr>ce. cum îi spun olelarii, durata ci sâ fie, acolo. De vreo doi şefi de brigăzi, butoarelor, putui de ma­ — Cum de nu ne-am
mecanizatori buni. Dar, să cer­ ţăranilor cooperatori. Participînd se prelungeşte. Si asia înseamnă pro­ cîţiva ani, în ziua sala­ Gheorghe S ichitiu şi E- teriale de la Jieţ... in tiln it? Că eu căram (Continuare In poq. a 2-a)
cetăm puţin situaţiile operative, cu regularitate la adunările ge­ ductivitate SCăZUl ă.
îm i propuse interlocutorul. nerale ale cooperativei agricole, O aiiâ problemă care ne framinlă
Răsfoind împreună dosarul cu la şedinţele de partid şi la cele
situaţii, îm i notam cu g rijă nume de consiliu, şeful de brigadă îşi Si ne creează greulăţi este aceea că
.şi cifre Pinâ la urmă am /enun­ aduce întotdeauna contribuţia la noi nu reuşim sâ respectăm întotdea­
ţat insă. Secretarul se opri la o stabilirea celor mai potrivite una vitezele normale de decarbura- La sate o aprovizionare mai abundentă!
filă şi mi-o întinse. Brigada I care măsuri pentru bunul mers al ac­ re. Aceasta, peniru că nu am reuşit
deserveşte cooperativa agricolă tiv ită ţii în fiecare campanie a-
de producţie din Miercurea şi-a gricolă. încă sâ ne însuşim destul de temei­ RAID
realizat planul campaniei de Modest si săritor la nevoie, bun nic, pină Ja ultimul om, procesul de Maşina ne poar tă prin ma.ioi itatea de lauda. înseamnă că gestionarii, ma despre ce este vorba, ne-a spu­
toamnă in proporţie de 115 la cunoscător al meseriei şi a oame­ aliere si de dezoxidare a şarjei. E- aşezărilor de pe întinsul raionului conducerile cooperativelor respecti­ s-o direct.
sută. Printre» mecanizatorii care n ilo r în m ijlocul cărora munceş­ xcmple aş putea da marca de oţel Brad Un singur obiectiv im portant ve, privesc cu simţ de răspundere — De cînd am trecut la I.C.I. Deva
şi-au adus o contribuţie substan­ te si trăieşte, comunistul Ilie Ra­ 17 E 13, sau 41 C 10, la care, uneori, ne stă în atenţie : felul cum sînt a- problema aprovizionării, se frâm întă (întreprinderea comercială interraio-
ţială la obţinerea acestor rezul­ du se bucură de multă preţuire, 1. GARAI ACU ANCHETA provizionate magazinele. După cum tot tim pul pentru rezolvarea cereri­ nală) stăm rău. După cum vedeţi nu
tate se numără com uniştii Cons­ exemplul lui fiin d urm at de tot se ştie, de aprovizionarea oamenilor lor» consumatorilor. Im portant de a- avem aproape nimic. Ne este si ru ­
tantin Langa, loan Buhoi şi mai m u lţi mecanizatori din ca­ muncii de la sale cu produse a li­ râtat este si faptul că la magazinele şine de cum părători cînd solicită în­
Spielhaupter W ilhelm . drul S M T. Mier&urea. mentare si industriale se ocupă coo­ unde există o bună aprovizionai e se călţăm inte, diferite sortimente de
Despre felul in care mecaniza­ M. RUGINESCU peraţia de consum. Ea este aceea desfăşoară şi o deservire la nivelul băuturi, fidea la pachet, gr is şi m ul-
to rii brigăzii I au m uncit in acest (Continuare in pag. a 3-a) care are datoria să depună toate e- pretenţiilor cum părătorilor. V. ALHU
an, vorbesc producţiile obţinute fo rtu rile pentru ca în magazine să
de către cooperativa agricolii ca­ existe o abundenţă de produse, iar (Continuare in pag. a 3-a)
re a realizat cu 500 kg. cartofi la deservirea sâ se facă ireproşabil. Pornind
hectar mai m ult decît prevede­ Reuşesc cooperativele din raionul
rile planului de producţie, iar Brad sâ se achite de aceste sarcini ? prin alte sate
la sfecla de zahăr, depăşirea este Iată cîteva din constatările noastre
de peste 4.000 kg. la hectar. în legătură cu problema am intită :
R elaţiile de bună colaborare Cum este firesc, am vizitat şi alte
statornicite aici, intre cooperatori Lucruri demne unităţi din raionul Brad. Am con­ S alariaţii în treprinderii de in ­
şi mecanizatori, sînt unul din fac­ statat cu acest p rile j câ în multe dustrializare a lemnului din
to rii care au făcut posibile ase­ locuri exista o totala neglijenţă pen­ Sebeş, nu au posibilitatea sa v i­
menea rezultate. Dar n-a fost în­ de scos în evidentă tru asigurarea unei aprovizionări a- zioneze în tim pul liber programe­
le televiziunii, datorită faptului
totdeauna asa. U nii dintre meca­ ♦ bundente. Intrăm in frumosul ma­
nizatorii mai tineri nu ţineau In u ltim ii ani cooperaţia de con­ gazin din Ribiţa care aparţine de că televizorul este defect de mai
seama de propunerile cooperato­ cooperativa de consum din Brad. bine de un an (? !).
sum din raionul Brad s-a dezvoltat
rilo r, considerîndu-se atotştiutori. considerabil. Peste tot întîlne.şti ma­ Stăm de vorbă cu mai m ulţi cumpă­
)n asemenea cazuri, intervenţia gazine noi, spaţioase, dotate cu mo­ rători. Nu se sfiesc sâ arate câ din
şefului de brigada, 11ie Radu, nu b ilier modern. Iţi este mai mare magazin lipsesc unele m ărfuri deo­
s-a lăsat aşteptată. Explicîndu-le dragul sa păşeşti în aceste unitâti sebit dc solicitate.
cu rabdare tractoriştilor im por­ care sint construite cu gust. la ni­ — Nu avem petrol, dragă tovarăşe,
tanta unei strinse colaborări, fap­ velul cerinţelor actuale. spunea un cetăţean.
tul că trebuie sâ-i conducă acelaşi — Asa este ? Ne adresam gestio­
ţel : creşterea producţiilor la hec­ Dar, lucrul cel mai im portant care narei. iov Ana Şortan.
tar', i-a convins şi pe cei mai ,,nă­ merită a li scos in evidenţă este ace­
— Au dreplate oamenii.
Eaeem
răvaşi" că selul de brigadă are la ca majoritatea magazinelor să­ mereu comenzi dar ele nu sint ono­
dreptate. teşti, sînt aprovizionate cu un bo­ rate. Ne lipsesc şi alte m ărfuri poa­
Dar nu numai în această pro­ gat sortim ent de m ărfuri. Exemple
blemă s-a impus 11 ie Radu în fa­ se pot da multe. O impresie deose­ te la fel de solicitate. Nu putem — r
ţa colectivului pe care-1 condu­ bită ne-au lăsat insă magazinele din pune la dispoziţia cum părătorilor
ce. Experienţa acumulată de el Bâiţa. Magazinul alim entar (respon­ pulovere bărbăteşti cu nasturi sau
în cei peste J0 ani de cînd lucrea­ sabil Dorin Stega). oferă cum pără­ fermoar, ghete pentru femei la pre­
ţul de 130 Ici. mânuşi, ciorapi
de
ză în cadrul S.M.T. Miercurea, o torilor cele mai variate produse LX A
împărtăşeşte cu multă căldură Bine sînt aprovizionate magazinul lină. căciuli, boia de ardei... "zT
tovarăşilor de muncă mai noi. Din de textile şi încălţăm inte (gestionar Am notat în carnet majoritatea
această experienţă IIîe Radu a Gheorghe Bocânici), magazinul dc produselor (are lipsesc din magazi­
învăţat că buna întreţinere a ma­ fierârie-m obilă (gestionar Ştefan Do- nul de In Ribiţa. Crezind câ este
şin ilo r şi u tila je lo r asigură o func­ bre) si altele. vorba de o neglijenţă de moment,
ţionare normală a acestora. De Cu o impresie plăcuta pleci si de am pornit mai departe. Magazinul
aceea a m ilita t activ pentru a o %S£W: la unitatea din Luncoiul de Jos universal din Ţebea aparţine de coo­
transm ite si celorlalţi mecani­ Este un magazin mai mic, dar perativa de consum din Baia de
zatori. Aşa s-a ajuns ca toţi mem­ bine aprovizionat Despre «(es­ Criş. Este un local mare. frumos, a-
despre
altele,
„DEFECŢIUNE T E H N IC Ă "
b rii brigăzii I de tractoare să res­ VIADUCT PE ŞOSEAUA HAJEG-PETROŞANI te unităţi ca au şi numai cuvinte tragâtor la prim a vedere. Vinzăto- Desen de V. M IH A ILE S C U
cum părătorii
rul A lexandru Oncu, dîndu-şi sea­