Page 2 - 1965-12

PAGINA A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3397

NICOLAE * pî n Ir S B n l 1 1 H B 3 B Xr] Cf^akviea ,fîă p ri& a ra itl ATENVA *
- i i ii f tn a u M w u a H a M M B B B R n s n a M l
A I I N E Q I L O B f ™
o 13 l i u i o ^
1
l l U
DE LA CORESPONDENŢII
nprcnnaiifcifp $ numirii irfiiflisnpcfti N O Ş T R I V O L U N T A R I
j s 9 ^ j u *-/* li ■
rJJ w> i ^ *lj b b tă j i iL Cj Ei'vsu ăi da? jii -' ii ia* u L îl b
.
Nicolae Iorga a fost una din cele intate popoare şl pot da elemente nu-m l fl arătat sau să nu-m i fi ar­ Insufleţlll de măreţele sarcini tra­ (tută la haine din piele şl cu 1,5 la
rrai luminoase figu ri ale trecutului pentru dczvollorca cea mai înaltă"... gumentat studiul dc care se ocupă sate de cel de-al IX-iea Congres al sută la serviete de calitatea 1.
nostru, care prin vasta-i operă, prin N iorga şi-a început activitatea în acel moment, descoperirea pe care P.C.R., muncitorii, inginerii şi tehni­ Dintre muncitorii care s-au remar­
diversitatea problem aticii, prin va­ istoriograftcă într-un moment cînd o făcuse, ideea care-i venise, siste­ cienii din cadrul F abricii „Căprioara" cat prin calitatea produselor realiza­
rietatea m ijloacelor de investigaţie, in fata societăţii româneşti se rid i­ mul pe care-l construia, proiectul pe din Sebeş, muncesc cu avînt sporit te amintim pe şeful de brigadă Re-
prin noutatea concluziilor sale apa- cau două mari probleme : dcsâvîr- care-l stabilea. Era neobosit in a ex­ pentru îndeplinirea şi depăşirea sar­ cer Andrei, Zoiber Mihaî. de la sec­
tv ca un titan al cu ltu rii româneşti. sliea un ităţii statului naţional ro­ plica, surprinzător in a dezvălui cinilor de producţie, obiectivul prin­ ţia marochinărie II, Ştefan Opincar, ■
tăbăcar. Constantin Chiriac. croitor,
cipal al întrecerii socialiste liind -
Prin puterea sa de muncă, prin mân şi rezolvarea problemei agrare. punctele de vedere cele mai neaş­ calitatea. Umndu-$i eforturile, împăr- Pfaff Dietcr de la marochinărie şl B f f if r î S K S A LC iaF N T * k’t-
memoria sa prodigioasă, prin capa­ Pătruns dc un fierbinte patriotism , teptate". tăşindu-şi experienţa şi în tr-ajulorîn- mulţi alţii. ?v. i -- * * ---------- s-Tj-------- i - n t r
citatea sa de pătrundere a fenome­ marele istoric şi om de cultură şi-a Pe lîngâ munca aceasta dc prie­ du-se, tineri si vîrstnici reuşesc să
nelor, N. Iorga a fost istoric al et­ pus condeiul şi larga erudiţie in sluj­ ten neobosit n) c ă iţii şi muncii ştiin ­ se achite cu cinste de sarcinile ce Je
nogenezei şi dezvoltării poporului ba realizării m arilor idealuri ale e- ţifice, el a întemeiat biblioteci, a în ­ revin. Despre cîteva din realizările Aportul inovatorilor
român, unul dintre cei mai de sea­ potii. fiin ţa t universităţi populare, a orga­ colectivului Fabricii „Căprioara" din
mă cunoscători şi cercetători ai isto­ In lucră îi ştiinţifice, în presă, ca nizat pe cele ale invălăm inlului su­ Sehos au lînut să ne informeze cores­ La strădania colectivului nostru
riei universale, ai istoriei Im periului deputat in Cameră, în vestitele dis­ perior, a creat Inslitulli de cultură pondenţii noşlri volnnîari PATRU în lupta pentru mai mult şl mal bun
otoman, im periului bizantin, ai isto­ cursuri, el a pledat pentru îmbună- românească la Paris, Roma, Vene­ CUTEANU. ION F0J»0, VAR VAR A ,o contribuţie de seamă au şl acel
riei lite ra tu rii, artei, presei, arm a­ tâţirea soartei ţăranilor, a cerut rea­ ţia etc. A condus nenumărate pe­ CONSTANTIN şi M IH A I SCHIAU. care, o mare parte a tim pului lor li­
tei, al istoriei com erţului şi a altor lizarea de reforme care să ridice po­ riodice : „Revista istorică', „Rcvue ber şi-l consacră cu pasiune căutării
domenii, editor de documente, popu­ porul român în rîndul celor mai ci­ historique", „B uletin ul comisiei mo­ de noi metode $1 soluţii pentru a
numentelor istorice", „B uletinul Co­
larizator al istoriei patriei în ţară şi vilizate popoare, a m ilita t pentru misiei Istorice a României", „Semâ- Produse peste plan contribui la îmbunătăţirea producţiei,
străinătate, poet, dram aturg, critic îm proprietărirea ţăranilor şi pentru la reducerea cheltuielilor. înconju­
literar, ziarist, orator, fondator şi vot universal. El a luat apărarea ţâ- nătorup, „Floarea darurilor", „R a­ raţi cu căldură de către organizaţia
conducător dc ziare, reviste şi insti­ ranîlor răsculaţi în 1907, condam- m uri", „Neam ul românesc literar", Bilanţul celor 10 luni, care au tre­ de partid şl de către Inginerii şi teh­
tute, preşedinte de congrese in te r­ nînd atrocităţile cu care clasa con­ „D rum drept", „Cuget clar" etc. cut din acest an, consemnează că nicienii fabricii, mulţi dintre aceşti
naţionale. membru al diferitelor in ­ ducătoare a reprim at răscoala. Vasta lui operă ştiinţifică, ideile sarcinile de producţie la fabrica „ Că­ „căutători ai noului", nu devenit ino­
stitute academice. In această extra­ Cu o pasiune neobişnuită, el a cu­ de înalt umanism pe care ea ie cu­ prioara" au lost depăşite. Planul la vatori. Aportul lor sc concretizează
les din multe biblioteci şi arhive, ro­ produsele de marochlnărte a fost de­ tn cele 18 propuneri de inovaţii n-
ordinar de vastă activitate şi-a ex­ prinde, î-au adus lui Nicolae Iorga
pus ideile şi rodul muncii sale ştiin ­ mâneşti şi străine, documente inter­ aprecieri elogioase In cercurile ştiin ­ păşit cu 21.900 bucăţi. Pe sortimente plicate în acest an, prin care se ob­
ţifice în nu mai puţin de 1.250 volu­ ne şi externe, texte literare, in ­ ţifice franceze se vorbea de el ca de s-au realizat în plus 131 bucăţi hai­ ţin economii ontecaloulale in va­
me. A publicat peste 18.500 titlu ri, scripţii etc., menite sâ contribuie la „un uriaş al D unării" ; 9 universi­ ne piele, 1.400 m.p. piele, 600 bucăţi loare de 50918 lei.
dintre care : peste 12.500 articole şi o cunoaştere mai amplă, mai vie, tăţi din Europa l-au proclamat „doc­ articole sport şi altele. Printre inovaţiile aplicate se pot
mai pe deplin lăm uritoare a trecu­ Lq obţinerea acestor bune rezul­ aminti: „Dispozitiv pentru desfăcut
aproape 5.000 dc recenzii. Din opera tor honorîs causa", 10 academii şi tate eu contribuit muncitorii Navra-
sa cităm doar cîteva din lucrările mai tului poporului român. 8 institute de înaltă cultură l-au a- dl Rozina, Margareta Apolzan şi Ana rame poşete" si „Dispozitiv pentru
ample: „Istoria rom ânilor" (10 volu­ Cutreierînd ca un neobosit pere­ les membru, iar 3 oraşe cetăţean de Staicu, de la secţia marochinărie 1, strîns rame poşete", realizate do Ion
me), „Istoria lite ra tu rii româneşti* (3 grin tonte ţin u tu rile româneşti, N. onoare. Petru Mihălţan, F.flimie Grigore şl Staicu şi Ion Dumitreasă, a căror a-
volume), „Gest hiclite des Itumanîs- Iorga s-a oprit pe îndelete şi a stu­ La capătul acestei fugare scheme Ion Gujereanu de la secţia .lăbăcârle. plicare aduce economii în valoare
chen Volkes" (2 volume), Gesehicehte diat In faţa locului monumente is­ a m arelui om de cultură, mal tre­ de 2.142 Jel şi respectiv 2 913 lei.
das Osmanischen Iteirhs" (5 volume). torice, npropiindu-se cu căldură de buie adăugat că klentlficîndu-se cu
„The Byzantin empire", „Flssai de creatorii cu ltu rii materiale şi s p iri­ cele mai nobile aspiraţii ale poporu­
Svnthcse de l'hîsloire de rinim anite" tuale a poporului. Aceste peregri­ lui nostru, Nicolae Iorga a manifes­ Calitatea —
(4 volume), „C ă rţi reprezentative în nări prin ţară şi-au găsit evocarea, tat. în îm prejurări grele, o atitudine
viaţa om enirii" (4 volume), „Istoria cu o măiestrie de neîntrecut. în vo­ curajoasă, hotărîtă. demnă. In tim ­ obiectiv principal 1 DECEMBRIE 1965
im perialism ului contemporan". „H is- lumele : „Sate şi mănăstiri clin Ro­ pul prim ului război mondial, cînd
toire des Klats balcaniques", „Istoria mânia", „D ru m u ri şi oraşe din Ro­ mal bine de jum ătate din teritoriu l Solicitate de un foarte mare nu­
artei medievale". „Istoria com erţu­ mânia". „Neamul românesc din A r­ ţă rii se afla sub stăpîniren germa­ măr de cumpărători, produsele fabri­
lui românesc" (2 volume), „Istoria deal" şi multe altele. nă, el si-a manifestat deschis osti­ cii «Căprioara" sînt supuse în per­
armatei române". „Istoria presei ro­ Nicolae Iorga a iubit cu rea mai litatea faţă de cotropitori, chemînd manenţă unui exigent examen din C I N E M A Consiliul Superior al Agriculturii
mâneşti", „Istoria pentru indepen­ înflăcărată pasiune poporul său, la luptă îm potriva duşmanului. Cu parlea acestora. Preocupaţi de pro­
denţa României", „Istoria învăţâm in- fără a dispreţui şi jig n i pe altele. inim a zdrobită dc durere a p rim it blema cali-lăţii, m uncitorii fabricii
DEVA : Păcat de benzină — ci­
tu ln i românesc", „Istoria Bucureşti­ De nici a pornit şi setea de a-I cu­ vestea odiosului dictat de la Viena, se întrec în găsirea celor mai bune nematograful „P atria" ; Partea ta
lor" etc. noaşte cit mai bine şi a-i valorifica a văzut ajungerea la putere a gărzii solulii. Pornind de la analiza temei­ de vină — cinem atograful „A rta " ; editea anul 1986 prin redacţia
N. Iorga a m ililat tot timpul vie­ fondul de nur. de fier şi invadarea ţă rii de către nică a noilor modele ce intră în pro­ PETROŞANI : Cîntînd despre A ri-
ţii pentru răspîndlrea c u ltu rii în ma­ Neobosit devorator al lecturii, n fascistl. Kl a înfierat terorile rasis­ ducţie, autocontrolul şl exigenta în- zona — cinem atograful „Republica"
sele populare, pentru desăvîrşirea c itit m ii şi m ii de cărţi, ale ţâ rii te ale hitleri.ştilor, a îndreptat îm ­ Ircgului colectiv, veghează ca „m ar­ Tolba cu a m in tiri — cinematogra­ revistelor agricole următoarele reviste
conştiinţei naţionale. Deşi, in dezvol­ snle, ale c u ltu rii dc pretutindeni. potriva lor atacuri directe, ironii in ­ ca fabricii" să nu fie umbrită de nici ful „7 Noiem brie" ; LU PEN I : A _____________________ « _________________________________________________
tarea procesului istoric, punea ac­ Citea şi scrin cu o repeziciune u lu i­ cisive. o defecţiune. O dovadă grăitoare, o trecut o femeie — cinem atograful
cent pe factorul spiritual, cl consi­ toare. Citea în felul său nem aiînlîl- Ca sâ nu mai fie auzit şi su dis­ constituie analiza indicelui de reali­ „C u ltural" ; SI MERI A : P rcludio 11
dera totuşi că istoria trebuie s.i a- nit : d in lr-o p rivire aruncată pe fila pară, legionarii l-au ucis într-un zare a produselor de calitatea I pe ~ cinem atograful „M ureşul" ; A LB A tehnice de specialitate:
rate m ultiplele aspecte ale vieţii u- scrisă ii slăpinca cuprinsul. „In Ro­ mod sălbatic. Opera sa va trai peste perioada 1 ianuarie — 1 noiembrie IU L IA : Cronică cubană — cinema­
a.c. Din această analiză rezultă că
nui popor: credinţe şi datini, legi mânia sau în străinătate, remarcă v'racuri, N. Iorga răinînlncl una din tograful „V icto ria " T axiul m orţii —
şi obiceiuri, dezvoltarea claselor so­ M ario Roqucs — la oraş sau la ţară, cele mai proeminente figuri de căr­ au îost depăşite sarcinMe la produ­ cinematogr aful „23 August" ; SEBES: — PROBLEME AGRICOLE
ciale, activitatea economica, litera­ în călătorie prin ţara sa. sau in vo­ tu ra ri ai poporului român. se de calitatea I cu 2,93 la sulă. ob- Pensiunea Boulanka — cinemato­ — REVISTA DE ZOOTEHNIE ŞI MEDICINA VETERINARĂ
tura şi arta. După N. Iorga, datoria iaj prin Europa, niciodată Iorga n-a tinîndu-se cu 12,24 la sută mai multe graful „Progresul" ; Baricada vie — GRĂDINA. VIA Şl LIVADA
istoricului este să sublinieze că is­ încetat să '*itcasoâ, să transcrie, să Prof. RADU V A S ILE piei ovine de calitatea 1, cu 8,99 la — cinem atograful „Sebeşul" ; O-
toria fiecărui popor se desfăşoară în compună, să dicteze. Nu cred că no­ RAŞTIE : Procesul profesorului W cir — MECANIZAREA Şl ELECTRIFICAREA AGRICULTURII
strînsâ legătură cu istoria altor po­ ţiunea dc „vacanţă" a avut pentru — cinem atograful „P a tria 0 ; Fenlx — APICULTURA
poare. Marele patriot nutrea o încre­ el vreun sens. şi poate nici cea de ■ • * & <«' * i •. * , ■ } ■ j — cinem atograful „Flacăra" ; H A ­
dere neţărm urită în popor : „T ra d i­ „odihnă" : nu s-a în lim p la t nicioda­ ŢEG : Cronica unei crim e — cine­ — MEHESZET
ţia şi cultura noastră poporală, poa­ tă ca. inlîlnintlu-ne. fie şi chiar pe matograful „Popular" ; BRAD : A- — STÎINTA SOLULUI
te sta alăturea de a celor mai îna­ stradă, el să nu-m i fi explicat, sâ meriea, America, seriile I şi ir — ci­ — REVISTA DE GEODEZIE Ş! ORGANIZAREA TERITO­
nematograful „Steaua roşie" ; LO- RIULUI
NEA : Săritură in întuner ic — cine­ — SERICICULTURA
espre amabilitate şi p m > m ina". sei.
r % matograful „M ine ru l" ; IL IA : Zbo­ Abonamentele se pot face prin organele de difuzare a pre­
rul întrerupt — cinem atograful „L u ­
pS1 ’ _______ ■ _____ â
•
r .
tiva de consum
din Gurasada.
inca ceva... După un tim p, casiera îm i pune £ i \ •>. R A D I O
în mînă un teanc de h îrtii spu- m i <
nuulu-m i su-mi caut documentele PRO GRAM UL I : 5.06 Cîntece şi
(Unnave din pag. t) mele, inr pe celelalte să i le res­ jocuri ; 5,40 Suită pentru orchestră
titu i. In loc sâ term in treaba in m L& j E m de estradă de Ilu d o lf K uhl ; 0.10
La ora 11 şi 35 de minute îşi 5 minute, a trebuit sâ pierd o Trei piese pentru pian de V illa Le- PEMTBU COWTR&CTfiBEÂ
face în sfîrşit apariţia şi casiera oră cu aşteptatul şi căutatul do­
Elena Bejan. Dar. in loc să dea cumentelor în teancul de h îrtii bos ; 6,22 Tarantele ; 7,18 Gintă Cris­
tian Popescu — muzică uşoară ; 7,30
bilete, se aşează la taifas cu un dat dc casieră. H g l l Muzică populară ; 8.00 Sumarul pre­
cetăţean cu care intrase înăuntru. Asemenea scene se petrec în sei ; 8,30 L a microfon melodia pre­
La insistenţele călătorilor des­ staţia C.F.IL Ilia mereu, dar nu­ iţ i'1, Vf ferată ; 9,30 Sfatul m edicului : Va­ Şl IBDUSTittiiLiZAREA LAPTELUI SIMERIi
chide, începlnd su adreseze că­ mai alunei cind este dc serviciu
lă to rilo r cuvinte Jignitoare. Cu Elena Bejan. Deşi s-a stat de loarea alimentar ă a d u lc iu rilo r;
10,05 „De ce nu v il neieuţă-al meu“
chiu cu vai, oamenii îşi iau b i­ vorbă cu ea şi a fost sancţionată W l l'H r — cîntece şi jocuri populare ; 10,30
lete. lin i vine şi mie rîndul. îna­ <u mustrare scrisă şi apoi cu „Cu profesorul Baghetă in Ţara m u­
intez cele două scrisori de tră ­ mustrare cu avertism ent, ea ii z ic ii"; 11,28 Selecţluni din opereta
sură şi aştept sâ primesc docu­ sfidează în continuare pe şefii ei „S ilvia " de Kalm an ; 12,13 Pastel Angajează de urgenţă :
mentele ca să pot ridica 6000 kg şi dispoziţiile prim ite, se poartă muzical ; 12,45 A lbum ul vocilor ce­
făină integrală, pentru coopera- obraznic cu publicul călător. lebre ; 13,30 Interpreţi al m uzicii — mecanici auto
In scrisorile lor, toţi cei care p o pulare; Cornelia Bâlu şl Traian
au avut de suferit de pe urma Lăscuţ Făgârăşann ; 14,08 Transm i­
com portării casierei am intite se siune sportivă ; 16,15 Interpreţi de — tinichigii auto
Alegerea tematicii întreabă: Este de neînţeles de ce oper ă din C luj şi Tim işoara ; 16,45
un om Iresponsabil, care calcâ
Dansuri de estradă ; 17,15 Din co­
în picioare disciplina socialistă a moara folclorului nostru ; 17,50 M u­ Informaţii suplimentaro se primesc la sediul întreprinderii
m uncii, care nu-si îndeplineşte o- zică uşoară cu V ilm a de Angelis ; I.C.I.L. Simerla, strada Traian nr. 80.
şi organizarea bligaţiile de serviciu si îşi bate 1 18.03 In Jurul globului ; 18,13 In te r­
pur şî simplu joc de călători, este preţi al operetei „Mascota" ; 18,30
tolerat în lr-o asemenea funcţie. - ' . _ - 1 4 - • ■ - Tribuna radio ; 18.40 Cintccele şi
orelor de dirigenţie De ce? Credem că ne va răs­ jocurile populare pe care le prefe­
punde Direcţia regională C.F.IL
- -w . w c i j h * * * v w» raţi ; 19,00 A rii antice şi arii de con­
Tim işoara, care a mai fost in­ cert ; 19.20 Sport. Mexic 1968 ; 19,30
formată despic isprăvile Elenei .ucrcţia Ioane de la întreprinderea „ \ i(lra" din Orâştie îşi depă- Var ietăţi muzicale ; 20,00 Radioga-
(Urmare din pag. 7) Bejan. şes te lunar planul de producţie cu circa 20 la sută. zeta de seară: 20,30 Cincisprezece m i­
nute cu cînlăreţn! M olondijl : 20,r*5
propus de exemplu, printre alte teme, Interpreţi de muzică populată: M i-
discutarea felului „cum să ne îmbră­ nodora Nemeş .şi Ion Drâgoi ; 21,15 COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI
căm cu gust". c j r Emisiune literară.
Fără a neglija problema orientării PRO GRAM UL II : 7,50 Piese dis­
profesionale, mi-am propus şi dis­ SFATURILOR POPULAR! tractive Interpretate de fanfară ; n n
cutarea une! probleme mai sensi­ m m m m m a m w m m m -• — —■ 8.00 A lbum ul m e lo d iilo r; 9.28 Cîn- OFULAR AL REGIUNII HUNEDOARA
bile — dragostea. In oră am por­ tcce din folclorul nou şi jocuri
nit de la un fapt concret şi anume populare ; 10.00 Din repertoriul m u­
că eleva X arc un prieten acceplat pc o distantă dg 460 m.l., întreţine­ şi nu făcut o serie de propuneri va­ zical al celor m ici : 10.2f» In lumea
de mama el. prieten care vine în Pe baza unei rea străzilor pe o suprafaţă de 2 900 loroase. Astfel, deputatul V ictor T i­ operetei vlencze • 11.10 Cîntă Dirs ANGAJEAZĂ URGENT:
casă şi îi face oarecum t urle o fici­ m.p. si al-.ele. Valoarea lucră rilo r e- miş, ocupindu-se de panificaţie a ce­ Day : 11.30 Cîntece şi jocuri pc în ­
pozijii moralizatoare n-ar li dus la iernatici xecutatc prin m um a patriotică se rut să se i« măsuri pentru îm bună­ tinsul patr iei ; 13.08 De la flu ie r la — Absolvenţi aî Institutului de Ştiinţe Economice care au
ală. Tratarea acestei probleme He pe
tăţirea ca lită ţii piinri. Deputatul Ze-
ridică la 487.(M7 iei.
m arile ansam bluri fo lclo rice ; 13,30
nici un rezultat. Apropierea de e- Şi celelalte sesiuni ţinute în acest pa Moise a venit cu propuneri- Ic- Concer t de prinz ; 15,13 Valsuri ce­ o vechime de 3 nni în funcţii economice ;
Irvi, dragostea pe care ei trebuie s-o bine chibzuite an au avut o mare eficienţă. Bine ente dc aprovizionarea cu produse lebre ; 15D0 Ş tiinţa in slujba păcii ;
stmfă din pnrtea noastră, încrederea planificate si pregătite sesiunile dez­ lactate etc. 15,40 Cîntece şi prelucrări de C oi- — Absolvenţi de şcoli medii cu o vechime de 3 ani in
pe cate ej trebuie s-o capete în n- bat problemele cele mai actuale a- M u lt a juto r în rezolvarea anum i­ neliu M prcş; 16.00 A rtiş ti amatori funcţii economice ;
taşainonlul şi înţelegerea noastră Com itelui executiv al Sfatului lingindu-sj pe deplin scopul propus. tor probleme prim im din partea co­ la microfon ; 17,30 Canţonete în
fală de ei. este necesară în rezol­ popular al oraşului llaţeg .şi a întoc­ CASIAN FAUR m isiilor permanente. Ele spr ijin ă co­ interpretări orchestrale: 17,45 Me­
varea unor probleme propuse pen­ m it iţiră de la începutul anului pla­ preşedintele C om itetului executiv m itetul executiv şi colectivul care lodii populare interpretate de G ri­ — Ingineri cu o vechime în muncă între 3-5 ani s
tru ora de dirigenţie. nul tematic de pregătire si desfăşu­ al Sfatului popular al oraşului întocmeşte raportul sau darea de gore Kiazim ; 19,05 „A m îndrăgit o
Putem deduce deci că ora de dt- rate a sesiunilor, rare au fost eşa­ Haţeg seamă, venind cu sugestii şi propu­ melodie" — muzică uşoară româ­ — Inspector administraţie locală do stat, cu studii supe­
rigenlie nu trebuie pregătită sub as­ lonate pe luni şi trim estre, în func­ neri destul de bune. Un exemplu de nească ; 19,50 Din repertoriul lui rioare - juridice — sau ştiinţe administrative şi 3 ani in func­
pectul ei rigid, (verigi — structură ţie de sarcinile care ne stau în faţă. muncă rodnică îl constituie comisia Ray Charles ; 20.00 A rii de dragos­ ţii administrative ;
cesare ca: rapoarte, corapoarte ctc. O susţinută
— momente precise şi delimitate Renlm întocmirea m aterialelor ne­ permanentă de gospodărire comuna­ te din opere ; 20.30 Gaurieamus (e-
strict într-un anumit slsleml ci sub lă şî invâţămînt-sănâtate. misiune pentru studenţi) : 21,15 Fol­
aspectul cunoaşterii profunde o pre­ au l'ost formate colective din tovarăşi Adoptarea în sesiuni a unor hotâ- clor orăşenesc; 21,30 Cintâ Marga­ — Tehnicieni I ; Nermator tehnolog I, conform prevede­
ocupărilor elevilor şl a structurii Io; competenţi, t nnoscâtor i ai probleme­ activiiafe rîri coiu icte este de asemenea un lu ­ reta Pir.laru. rilor anexei IV din H.C.M. 1053/1960 ;
psihice, sub nspeclnl găsirii celor mai lor ce se analizează. In acest an de ciu de marc însemnătate. Dar cel
sensibile coarde pe care să le facem pilda, in atenţia noasti j au stat mai im portant este ducerea la înde­ — Fotograf artistic, absolvent al şcolii medii şi cu 3 ani
să vibreze Ia Înălţimea pe care o probleme cum sm l: a< livilalea cul­ în domeniul p lin ire n hotârrrjlor adoptate. Cum TELEVIZIUNE
dorim net Să ne pregătim din fum* turală. felul rum nu m uncit organe­ procedăm noi în această direcţie? vechime in specialitate.
punctul de plecare al orei precum si le sanitare, modul de executare a Ilo tă rîrile sfatului popular luate în
calea cea mal simplă, cea mai fi­ lu cră rilo r obşteşti, cam paniile agri­ organizatoric sesiuni sînt comunicate imediat con­ 14,00 Fotbal : Dinamo Bucur eşti — Stenodactilograf — in condiţiile prevăzute de H.C.M.
rească, cea mai general-omenească cole şi altele. ducerilor întreprinder ilor, tovarăşilor — Intcrnnzionale M ila n o ; 19.00 nr. 1603/1958.
prin caro, tără nici o urmă de notă Convocarea sesiunilor se face în Pentru realizarea sarcinilor deose­ caic au datoria sâ le traducă în via­ Jurnalul televiziunii (f) ; 19,15 E-
forţa l A, să ajungem la concluziile termen de 10 zile, înainte de data bit de im portante ce le revin, sfa­ ţă. M em brii com itetului executiv şi misiune pentru pionieri şi şcolar i ; Doritorii so pot adresa secţiunii personal a Sfatului popu­
o re să atingă coarda ofeclivă ceo ţin e rii, pe bază dc convocator şi in ­ turile populare desfăşoară o vastă 20.00 Teatru ; Jocul de-a vacanţa;
m->* sensibilă. tn special preşedintele, vicepreşedin­ 23.00 Jurnalul televiziunii (II) Bu­ lar ol regiunii Hunedoara, telefon 1750-1850, Interior 28— 17.
vitaţii. Organivînd astfel munca, de­ activitate în domeniul organizatoric. tele şi secretar ul urmăresc apoi fe­
Nu se ponte deci pune problema \ sigur ca sesiunile au dat rezultatele Principala formă juridico-organiza- letinul meteorologic.
lăsării ca desfăşurarea orelor st a- aşteptate, sfatul popular a condus torică de activitate a sfa tu rilo r lul cum sînt realizate. După epuiza­
Icgerea tematicii să se facă după ins­ cu competenţa m a rezolvat aşa cum populare osie sesiunea. ICa constituie rea term enelor se prezintă referate
piraţia strictă a momentului — aces­ se cuvine sarcinile re i-nu stat în tolodat.i un im portant m ijloc dc an­ scrise asupra m odului cum s-au re­ TIMPUL PROBABIL
te ore presupunînd o multilaterală trenare la muncă a deputaţilor şi zolvat aceste sarcini. Apoi rezultate­
pregătire a diriginlilor, axată însă faţă. IV n tm exem plificare, amintesc com isiilor permanente, a activului le sînt aduse la cunoştinţa deputaţi­
pe alto perspectivă şi pe alte cerin­ sesiunea în care am dezbătut modul sfa turilo r populaic, asigură o rezol­ lor înainte de începerea sesiunii u r­ PENTHU 24 ORB
ţe decît ale cclorlalle ore de curs. cum au fost înfăptuite lucrările ob­ vare mai competentă a problemelor mătoare. Vreme umedâ şi închisă cu cerul
Eficienţa orelor de dirigenţie ponte şteşti slabiiite a se executa prin Am redat pe scurt metodele folo­ mai m ult noros. Vor cădea precipi­ L n.L €«. OLTENIA
rezulta în primul rînd dintr-o tema­ muncă patriotic'*. Deputaţii Eiisabe- si aplicarea p rin cip iu lu i m uncii co­ site de noi în buna pregătire şi des­ taţii sub formă de ploaie şi lapo-
tică bine aleasă, dintr-o organizare la Dohoi, fosil D: ghin. Ro/.ica Bîr- lective. făşurare a sesiunilor, felul cum fo­ viţă. V înt p o triv it din sud-vest cu
a lecţiei din care s-a eliminat toi lea. Cornel .tel» dinţau, Axente Stă- Pregălindu-se pentru sesiunea a losim o serie de metode organizato­ rotire spre nord-vest. Temperatura
ce este formai. în al doilea rînd tre* nescu si Lucian Fon a ca şi unii treia a S fatului popular al oraşului rice. M uncind astfel, com itetul nos­ în uşoară creştere. Ziua va fi ru ­ Calea Bucureşti nr. 1, Craiova, regiunea Oltenia, telefon 88.41
bu’e să se lină seama de cerinţele mem bri ai comit telor dc străzi ca raional Călău, deputaţii au ţin tit con- tru executiv a înregistrat o scrie pi insă între 3 şi 8 grade, ia r noaptea angajează prin concurs: j
Emil Biriş, lonn Slohodaş şi a lţii au sfntuiri cu alegătorii şi au discutat
privitoare la realizarea orei respec­ de succese apreciate dc către cetă­ între — 1 şi 5 grade. ~ MAISTRU SACRiFICÂTOR;
tive şi anum'» : sollcllnren gîndirii sl muncit cu răsun miere pentru înfăp­ o serie de probleme privind îm bu­ ţeni.
Interesului ?!ev-llor pentru diversele tuirea h o lâ iirii adoptate. P rintre lu ­ nătăţirea a ctivită ţii com erţului de PCNTRU URMAlOARELP 3 ZII E — MAISTRU MEZELAR: *
aspecte de viat A care se pun în dis­ crările mai im portante executate stat, problemă ce figura pe ordinea ROMULL'S MUItF-ŞAN - MAISTRU SUBPROOU5E;
cuţie precum si de prezenta elemen­ prin munca patriotică în acest an de zi Bine documentaţi asupra si­ preşedintele C om itetului executiv Vremea se menţine favorabilă pre­ Salarizare conform H.C.M. nr. 530' 1964.
tului efectiv, neeesîtalea de a res­ sînt extinderea conductei de apâ pe tuaţiei din circum scripţiile lor, m ulţi al Sfatului popular al oraşului c ip ita ţiilo r şi tem peratura în scă­ I
pecta sensibilitatea . elevilor. străzile Decebal, Grâniceri-Susenî, deputaţi au participat la dezbateri Câlan dere treptată.