Page 6 - 1965-12

PAGINA A 2-A j DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3398

In învăţ cumulul seral

i 2 DECEMBRIE 1965
SPORITE 1 I A N U N Ţ

1 I C I N E M A
I ABONAMENTELE LA B U L E T I N U L O F I C I A L AL RE-
Conducerea Liceu­ ore au şi rezultate exigenţă în m otiva­
lui „Decebal" din slabe la învăţătură. rea absenţelor de la DEVA: La ora 5 dupâ-amiazâ — PUBUCII SOCIALISTE ROMÂNIA PE TRIMESTRUL IV.1965 SE
Deva împreună cu Desigur, faţă de si­ cursuri, să studieze cinem atograful „Patria**; Asta-i tot
biroul organizaţiei de tuaţia acestor elevi posibilitatea de a ce s-a în lim p la t — cinematograful PRIMESC IN CONTINUARE PI NA LA DATA DE 24 DECEM­
bază din liceu au se impune o mai ma­ organiza dorm itoare „A rta "; PETROŞANI: Cin tind des­
organizat recent o re atenţie atît din comune numai pentru pre Arizona — cinem atograful „Re­ BRIE 1965 (CU SERVIREA RETROACTIVA A TUTUROR NU­
largă analiză asupra partea d irig u iţilo r cît elevii de la seral, de publica"; Tolba cu a m in tiri — c i­
felului cum se des­ si a întreprinderilor a asigura săli de me­ nematograful „7 N oiem brie": LU- MERELOR APĂRUTE DE LA 1 OCTOMBRIE) DE CĂTRE OFI­
făşoară invâţâm intul unde aceştia lucrea­ d ita ţii în care aceşti PEN I: A trecut o femele — cine­
seral în scoală. La ză (T.n.C H., i .r e .r , elevi sâ poată învă­ matograful „C u ltu ra l"; S lM E R fA : CIILE $1 AGENŢIILE POŞTALE, FACTORII POŞTALI. PRECUM
şedinţa de analiză au Exploata rea minieră, ţa în tim pul liber. De Femeia necunoscută — cinemato­
participat directori de Autobaza M IT A . asemenea, plata sa­ graful „M ureşul"; A L B A IU L IA : Şl DE CĂTRE DIFUZORII DE PRESA DIN ÎNTREPRINDERI Şl
întreprinderi, secre­ etc.). la riilo r să se efectue­ Procesul profesorului W eir — cine­ INSTITUŢII.
tari ai organizaţiilor Luînd cuvîntul în ze la ore care nu a- matograful „V icto ria "; Corbii — ci­
de bază R C .R , pre­ cadrul acestei analize afectează pregătirea nematograful „23 August"; SEBEŞ: PREŢUL ABONAMENTULUI ANUAL ESTE DE 120 LEI LA
şedinţi ai comitete­ mai m u lţi tovarăşi elevilor. Un şoarece printre bărbaţi — cine­
lor de sindicat şi alţi in v ita ţi — Băneasâ Din analiza efectua­ I m atograful „Progresul"; Şapte ani PARTEA l-A, DE 60 LEI LA PARTEA A ll-A Şl DE 100 LEI
factori rare răspund Cornel, preşedintele tă a reieşit câ este de căsnicie — cinem atograful
de bunul mers a) În­ com itetului sindica­ necesar ca profesorii I „Sebeşul"; ORAŞTIE: Runda 6 — LA PARTEA A III-A.
văţământului seral. tului de la T.R.CH., d irig in ţi, la rîndul cinem atograful „P atria"; Germanie
Au participat, de a- Cîrpan fon, inginer lor, să ţină o mai steluţele tale — cinem atograful B U L E T I N U L O F I C I A L AL REPUBLICII SOCIALIS­
semenea, profesorii şef la exploatarea strînsu legătură cu I „Flacăra"; H AŢEG : Cronica unei
care predau la in- m inieră, Furdui O- întreprinderile, iar crim e — cinem atograful „P opular"; TE ROMANIA APARE IN TRADUCERE ŞI IN LIMBA MA­
văţâm intul seral, re­ lim piu, secretai- al or­ organizaţiile U.TC. BRAD: A treia rachetă — cinema­
prezentanţi ai organe­ ganizaţiei P.C.n. de din întreprinderi să 1 tograful „Steaua roşie"; LO NEA: GHIARA.
lor- locale de partid la Autobaza I.R.T.A., se ocupe cu mai m u l­ Samba — cinem atograful „M in e ru l";
si de stat din oraşul Iiaţegan Ion, inginer tă perseverenţă de I IL IA ; Romulus şi Remus — cinema­
Deva. şef Ia I.R.EH. — au pregătirea acestor e- tograful „Lum ina".
In cadrul şedinţei a subliniat că dacă pî- levi, de educarea lo r
fost prezentată o in ­ nă în prezent între­ Ja locul de produc­ I
form are privind mo­ prinderile nu au ţ i­ ţie. Se impune apoi
dul cum se desfăşoa­ nut o legătură strîn- o grijă maximă din
ră invăţăm întui se­ să cu şcoala — fapt partea profesorilor
ral Au fost sublinia­ ce s-a repercutat ne­ faţă de pregătirea fie ­ PROGRAM UL’ I: 5,06 Cîntece şi
te eforturile pe care gativ asupra pregăti­ cărei lecţii in parte. jocuri populare; 5,40 Dansuri inter­ INTBEPRIHBEBEA PENTRU CONTRACTAREA
le face şcoala şi u- rii elevilor — în P rin nivelul şi cali­ pretate de fanfară; 6,22 Cîntă or­
nele întreprinderi v iito r această legătu­ tatea acestora ele tre­ chestra de muzică populară din Ga­
pentru a asigura ele­ ră se va realiza per­ buie să asigure elevi­ la ţi; 7,45 Jocuri populare inter­
vilo r o temeinică pre­ manent şi va fi bine lor m axim um de cu­ I pretate la d iferite instrum ente; 8,08
gătire teoretică şi concretizată. Din par­ noştinţe, să fixeze Selecţiuni din operete; 9,30 Sfa­ Şl IHDUSTRIALIZASEft LAPTELUI StMEftlĂ
practică. Şcoala — tea fiecărei întrep rin­ temeinic principalele „M O A TA S lN T Ş I-M I PLACE JOCUL". Dansatori din Riblţo. tul m edicului: P rim u l a ju to r în
s-a arătat in şedinţă deri se va numi un probleme încă în Foto: I. T LR LK I fra ctu ri; 12,13 Muzică populară in ­
— se mîndreşte cu c- tovarăş, care, perio­ clasă terpretată de M arioara Precup şî
levii claselor a IX -a dic, se va interesa Pornind de la sar­ Gheorghe Eremia — voce, flu ie ra tu l
B, a X-a A şi a X-a de situaţia Ia învăţă­ cinile im portante tra ­ Silvestru Lungoci, acordeonistul Angajează de urgenţă :
B, care acordă o ma­ tură a elevilor. De sate şcolii în form a­ B Nicu Costache şi orchestra de m u­
rea viitoarelor cadre
re atenţie bunei frec­ asemenea, periodic, necesare economiei şi Ql&diil g.&pdian zică populară din Oradea; 12,30 — mecanici auto
venţe la cursuri. se vor organiza în I Aici... Tim işoara! 12,50 Concert de
Datorită acestui întreprinderi şedinţe cu ltu rii noastre, de la prinz; 14,08 F orm aţii vocale de m u­
fapt, precum şi se­ la care vor fi invitn- analiza atentă a cau­ (Urmare din vag. 1). tr-o zi tovarăşul Buia, secretarul II zică uşoară: Sextetul „V icto ria", fo r­ — tinichigii auto
riozităţii cu care se te cadre didactice ale zelor care provoacă de partid şi... m aţiile Los Paraguayos şi Beatles;
pregătesc, elevii a- şcolii. în care se vor unele deficienţe in Oamenii din Lonea vorbesc in ­ — ţii? î 16,15 Cîntă corul F ilarm onicii de
cestor clase se si­ analiza frecvenţa şi învătâm întul seral, să şi despre Ilie Munteanu. — Dumneavoastră nu ş tiţi cum stat „B anatul" din Timişoara. D iri­ Informaţii suplimentare se primesc (a sediul întreprinderii
tuează la locuri fru n ­ stadiul de pregătire cadrele didactice de — Aaa, Ilie, cel de la trans­ merge la critică...? Eu n-am zis B jo ri: Ion Românu şi Mircea Hoînic; I.C.I.L. Simeria, strada Troian nr. 88.
taşe in ce priveşte al elevilor. la Liceul .Decebal*1 port, cu nemotivatele, cu be­ nimic... Ce puteam spune? ...Suit a 17,00 In ritm de tango; 17,35 Buchet
învăţătura. Au fost In v ita ţii la şedinţă din Deva îşi vor îm ­ ţiile... vinovat. M i-a mai vorbit şl to­ de m elodii populare; 18,03 In ju ru l
citaţi numeroşi elevi, s-au angajat că vor bunătăţi continuu — La salariul din luna asta, varăşul Colda, şeful sectorului... globului; 18,13 D in repertoriul cîn-
p rintre (are Luca studia cu atenţie toa­ preocuparea pentru trei zile n-a mai dat pe acasă. alunei cînd am venit să-mi trea­ I tăreţei de operetă Corlna Bârbu-
Ioan din clasa a IX -a te posibilităţile pen­ ridicarea ca lită ţii lec­ — N ici pe ia serviciu... Adică că învoire, făcusem o nemoti- lescu ; 20,55 Muzică uşoară in ­
A, M arin Mircea din tru ca elevii de la ţiilo r, pentru organi­ pe acolo a trecut, ca sâ facă vatâ. î terpretată de Nana Mouskouri şi
clasa a IX -a B, Bară seral să fie progra­ zarea cu regularita­ scandal. — Cite absenţe de la serviciu Jean Păunescu ; 22,30 Moment poe­
— Să nu exagerez, în toată lu ­ i
Simion şi Vursta M i- m aţi numai în schim­ te a consultaţiilor, — Rău destul, că-i tînăr... Tî- ai in acest an? tic — versuri închinate partidului.
hai din clasa a X-a bul I şi sâ li se cre­ pentru îm bunătăţirea nâr şi-şi bea tot salariul. PRO G RAM UL II: 7,50 Cîntece pe
A, Munteanu Mircea eze condiţii optime frecvenţei elevilor şi — A i lui ce zic? na cîte una, dou.i. Luna asta am versuri de M aria Banuş; 8,00 M u­
din clasa a X l-a A pentru cazare şi stu­ întărirea legăturii cu — Ce să zică... Necăjiţi.,. N-au făcut trei. zică populară din M untenia; 8,30
şi a lţii, care obţin re­ diu individual. întreprinderile. Toate cu cine... — Cît pierzi din salariu pen­ C oruri din opere; 9,30 M atineu m u­ T T r n a v e n i p e g . m u r e ş autonoma maghiara
zultate bune la învă­ Dezbătînd cu răs­ acestea vor duce la N-au cu cine. Aşa spun părin­ tru absenţe? zical; 9,55 Din repertoriul interpre­
ţătură, care înţeleg pundere desfăşurarea încheierea cu succes ţii, aşa spun cei de la serviciu. — Sâ nu exagerez, vreo 150- tului de muzică populară Ştefan Lâ-
necesitatea pregătirii învăţăm întului seral a prim ului trim estru Doar Rusu Grecea, şeful de ma­ 200. La trei nemotivate pierd zărescu; 10,25 Muzică uşoară in te r­
lor continue. Nu a- la liceul Decebal, in şcolar, la ridicarea nevră, mai adaugă: „a ltfel n-ar foarte mult... Şi, dacă văd ca iau pretată de V irginia Fetty şî Barbu
cclasi lucru s-n spus cadrul şedinţei s-au nivelului de cunoş­ fi băiat rău, şi-l harnic..." tot mai p u ţini bani îi beau şi pe Constantinescu; 11,10 Muzică popu­
despre elevii Hoişa făcut unele propuneri tinţe ale elevilor. Am stat de vorbă cu Ilie. care-i iau. Cînd am luat salariul, lară interpretată de Natalia Şerbâ-
Ioan, Beangă Ioan, menite să ridice ca­ — Tovarăşe Munteanu, ştii in luna asta, am plecat direct nescu şi Toni D uinitrache; 11.30
Popa loachlm. Bog­ litatea cunoştinţelor V. ACJlIiV! cum vorbesc oamenii despre „la Samu",.. Acolo a rămas toată Din ţările socialiste; 14,30 Din Produce şi livrează pe bază de comenzi ferme şi
dan Iulian din clasa elevilor. S-a propus profesor la secţia dumneata? Ce cred? plata, in trei zile... fi eîntecele şi dansurile popoarelor; repartiţii:
a IX-a, care, pe lin ­ ca întreprinderile să serală a Liceului — Şi ce mânînei? 15,30 Selecţiuni din opereta „V a l­
gă câ lipsesc de la manifeste mai m ultă „Decebal" Deva — Ştiu, dar... M-a chemat în- — Mai am o sută, de la a­ surile Vienei" de Strauss Monezy; ♦ Hirtie fotografică ARFO-BROM în sortimente
vans... 19(05 „Doină, doină, cîntec dulce" variate;
— iţi alunge o sută de lei pen­ — doine şi jocuri populare; 19,30
tru mlncare? Noutăţi din muzica uşoară franceză; ♦ Hîrtîe fotografică ARFO-TYP.
19,50 Transm isiune din Studioul de
— Păi, fac cum pot, . Stau in ­ ♦ Hirtia ARFO-TYP este un nou produs ol Com­
tr-un hol, in casa paria ţilor, am concerte a operei „Don Juan“ de" binatului chimic din Tîrnâveni care se pune la dis­
Amadeus M ozart; 23,10
Wolfgang
un reşou...
— Tovarăşe Munteanu, crezi că 3 Caleidoscop muzical; 23,40 M elodii poziţia consumatorilor în trimestrul IV 1965.
e bine ce faci? lirice. Se poate folosi pentru copieri directe sau măriri.
— Nu. Ştiu că nu e bine. Dar...
După acest dar se ascunde via­ ♦ Hîrtia ARFO-TYP se pretează foarte bine la vi­
ţa unui om, a unui tînăr de 29 TELEVIZIUNE rări monocronice (sepia, maro, albastru şi roşcat).
de ani. Un tin ă r care „altfe l nu-i
un băiat i au şi-i harnic’* (cum spu­ 8 ♦ Pentru developarea hirtiei ARFO-TYP se pot
ne Grecea). Ii lipseşte insă ceva. 19,00 Jurnalul televiziunii (I); 19,15 folosi revelatori obişnuiţi cu methol-hidrochinon.
Emisiune pentru copii şi tineretul
La croitoria Un prieten bun, un om de care şcolar; 20,00 Din viaţa anim alelor;
m ixtă nr. 1 a să se apropie, cu care să se sfă­ 20.30 Figui'i celebre a(e ecranului
cooperativei „So­ tuiască. Tovarăşul Buia l-a che­ —Marlene Dietrich în film u l „în ­
lidaritatea" din mat, i-a atras atenţia, tovarăşul gerul albastru": 22,00 Pagini din o-
Deva,' se execută Colda la fel. In adunarea orga­ pere. Transmisiune de la Sofia;
lucrări de bună nizaţiei U.T.C. a fost criticat. Şi... 1 22.30 Jurnalul televiziunii (II) buleti­
calitate. atît. Dar cine s-a apropiat de nul meteorologic.
Iatâ-1, în fotogra­ Ilie, cine a încercat să-l cunoa­ II
fie, pe şeful sec­ scă? Pentru că, dincolo de ab­
ţiei Nicolne Gher- senţe nemotivate, dincolo de be­ I o u a ş i
man împreună cu ţii. de scandal, (dacă vreţi) Ilie TIMPUL PROBABIL
croitorul Iosif are totuşi un lond frumos. N-a fi
Cocsis, exam inind descoperit nimeni acest fond. Pen­
minuţios calitatea tru câ în sectorul de transport, în PENTRU 24 ORE
unei comenzi. sectorul C.F.I. de la Lonca, Ilie a
ajuns un nod gordian. Cum sâ Vreme schimbătoare, cu cerul mai
te încumeţi sâ-i desfaci? Numai
că de acest nod atîrnâ viito ru l I m ult noios. V înt p o trivit din vest
unui tînăr, a unui om care vrea şi sud-vest Temperatura, ziua va fi
şi poate sa munccasc.i. Un om I cuprinsă intre 3 şî 8 grade iar noap­
care-şi dă seama câ drum ul pe tea între 0 şi 4 grade.
care a pornit, nu e drum ul pc
care merg cei m ulţi. PENTRU URM AIOARELE 3 ZILE
Ce spui Ilie, ce spuneţi tova­
răşi care m unciţi cu el, se poate Vreme schimbătoare, cu tempera­
tăia nodul gordian? tura în uşoară scădere. Pr o d u c e ş u /r r e a z a

SOC/âl/STE PE BAZĂ OE
nice si gospodăreşti prevăzute. O co-organizaloricâ a cooperativelor # FĂIN U R I GR/F/CE
situaţie asemănătoare se înlîlneşte respective. Pe de altă parte, este ne­
şi in ceea ce priveşte folosirea in ­ cesar să Arătăm că in mai mare
MPUN MASURI ENERGICE PENTRU ve stiţiilo r pentru alim entările cu mâ9ură trebuiau să se preocupe de
apă. In raionul Haţeg, de pildă, rezolvarea acestei probleme şi o r­ $ FĂINURI SEN/ALBE 75//oo%
cu toate câ la numeroase coopera­ ganele bancare. Rău este câ cele
tive agricole alimentarea cu apă a
EXEC U TAR EA IN V ES T IŢ IILO R ! prins nici o acţiune în vederea rea­ mai frecvente cazuri de natura ce­ t F4/NNR/INTEGRALE 85/700%
ferm elor lasă de dorit, mi s-a între­
lor arătate se întîlnesc în coopera­
liză rii obiectivelor planificate a se tivele agricole mai puţin dezvoltate, # FA / N U R / P / E T f T / C E 95/fOO %
care an de ari înregistrează reali­
efectua din credite. De asemenea, în zări sub nivelul posibilităţilor. Scâ-
Folosind cu pricepere fondurile influentă pozitivă asupra a ctiv ilâ tii sarcina stabilită. In ceea ce p ri­ raionul Brad şi oraşul regional Hu­
proprii şi creditele acordate de stat, cconom ico-fm aiKiarc a unităţilor veşte situaţia folosirii creditelor pre­ pînd din vedere realizarea în între­
numeroase cooperative agricole din respective. văzute pentru plantaţii de vii şl nedoara a existat o slabă preocu­ gime a in ve stiţiilo r prevăzute din §GR/S COMEST/B/Z
regiunea noastră s-au consolidat lYeocupindu-se neîncetat de con­ pomi trebuie arătat câ în raioanele pare pentru executarea lu cră rilo r de credite şi fonduri proprii, aceste u-
n itâ ţi nu pot valorifica pe deplin
permanent din punct de ve­ solidarea cooperativelor agricole, Sebeş, Orăstie si Ilia s-au înregistrat îm bunătăţiri funciare, luciu scos în condiţiile de rare dispun, neavînd
evidenţă de nputilizarea sumelor des­
dere economic şi organizato­ partidul şi statul nostru le acordă cele mai mai i râm îneri in urmă, uti- tinate acestui scop. create posibilităţi pentru desfăşura­ $GR/S M ED/C/NAL
ric. Astfel, cooperativele agricole un sprijin m aterial, tehnic şi ştiin ­ lizindu-se mai puţin de 35 la sută Nu pot fi ronsiderate ca m u lţu ­ rea în mod corespunzător a proce­
din Apoldul de Sus, Miercurea, Cîl- ţific substanţial. O pîrghie im por­ din sumele a lo c a t e în acest mitoare nici realizările înregistrate sului de producţie. Stă la îndemîna
nir, Girbova, lYicaz, Teiuş, Lupuş- tantă în această p rivinţă o consti­ scop. Aceasta denotă câ din la procurarea de utilaje. In această
nic- ş.a. şi-au m ărit an do an efec­ tuie şi creditele acordate pe ter­ partea conducerilor u n ită ţilo r ca­ p rivinţă se constată rezultate mai şl în putinţa tuturor cooperativelor
tivele de animale, au extins su­ men lung pentru dezvoltarea secto- re şî-au planificat sâ în fiin ­ slabe. în cooperativele agricole din agricole să asigure an de an u tili­
prafeţele ocupate cu vii, pomi sau ţeze noi plantaţii sau să com­ raioanele Ilia, Orăstie, Sebeş şi zarea cu o eficienţă economică spo­
rită a tuturor p îrg h iilo r care sînt
grădinile de legume, lârgindu-şi sim ­ pleteze golurile nu a existat o preo­ Alba. menite să contribuie ia ridicarea pe rfea d s praduie
ţito r pe aceasta cale sursele de ve­ cupare susţinută pentru buna orga­ Din cele arătate mai sus se poate o treaptă superioară a procesului j| i t i ?
n itu ri. Crearea unor condiţii tot nizare a m uncii, nu s-nu efectuat trage concluzia câ în 11 luni care de producţie, la continua lor con­
mai bune pentru desfăşurarea pro­ ÎN COOPERATIVELE la tim p gropile şi nu s-a desfun­ au trecut din acest an s-au u tilizat solidare din punct de vedere eco­ 9 5 E T R A C T T A R t ALBA IULIA
cesului de producţie, dezvoltarea şi dat terenul, fapt pentru cale cîteva pentru lărgirea producţiei in coope­ nomic şi organizatoric. De aceea,
îmbinarea armonioasă a ram urilor sute de m ii de lei au rămas ne- rativele agricole doar o parte din este necesar ca în cooperativele a-
cărei unităii, a permis cooperative­ AGRICOLE u tiliza ţi în acest nn. Nici Ia fondu­ fondurile de investiţii acordate de grlcolej aşa cum se subliniază în c < . J s »■ -
p o trivit condiţiilor specifice ale fie­
rile destinate pentru procurarea de
lor agricole să folosească in mod animale, care deţin o pondere însem­ stat sub formă de credite. Asemănă­ documentele Congresului al JX-leA PE B i z a D f p p P/e/ E / f ty/v/pp//-
al partidului şl în cele elaborate de
tor se prezintă situaţia şi în ceea ce
chibzuit lorţa de muncă, fondurile nată în totalul Investiţiilor din cre­ priveşte realizarea in ve stiţiilo r din LOP EO C/Al/SPB
băneşti şi mijloacele de producţie. dite, nu s-au reali za t sarcinile stabi­ fondurile proprii ale cooperativelor Plenara C.C. al P.CR. din 11-12
noiembrie a.c., să se acorde o deo­
In acest mod unităţile am intite au rului zootehnic, înfiinţarea de plan­ lite. Doar în raionul Alba a existat agricole. Cu toate râm incrile in
avut posibilitatea să-si mărească ta ţii de vii şi pomi, procurarea de preocupare în această direcţie, ac­ urmă, trebuie arătat însă faptul că sebită atenţie folosirii cu cele mai ® SA MOŢA REFR ACTA RA'^
bune rezultate a fondurilor alocate
an de an averea obştească, fondul utilaje şi materiale de construcţii, ţiunea de procurare a anim alelor există posibilitatea ca o parte din în vederea dotării tehnice a proce­
lor de bază la suta de hectale fiind executarea de lucrări hidronm eliorn- din credite fiind complet neglijată obiectivele prevăzute să fie reali­ sului de producţie, gospodăririi
m:d marc cu 100.000-409 000 lei faţă tive etc. Folosind investiţiile acor­ în raionul Ilia şi oraşele regionale zate pînă la sfîrşitul anului, putîn- chibzuite a m ijloacelor de care d i­ © MORTAR REFRACTAR 1
dc* media pe regiune. Datorită u ti­ date de stat şi fondurile proprii cu Deva şi Hunedoara. du-se totodată asigura condiţii pen­ spun, pentru îm bunătăţirea a ctivi­
lizării în mod raţional a fondurilor o eficienţă economică ridicată, coo­ Cu toate că la capitolul materiale tru îndeplinirea integrală a planului tăţii lor economice.
băneşti, în u ltim ii doi ani ţăranii perativele agricole nu posibilitatea de construcţii s-au cheltuit aproape dc investiţii pe anul viitor. Faptul Trebuie deci sâ existe o preocu­
cooperatori din Miercurea au re­ sâ diminueze tot mai m ult influenta 600.000 lei, finind seama de prevede­ că în unele cooperative agricole nu pare susţinută, să se ia măsurile © C Ă R Ă M I Z I AFFRACT^RF#
nunţat la credite, fâcind investiţiile factorilor- n aţiunii asuprn produc­ rile pla nurilor trebuie arătat că 9-a s-a întorm ît din tim p si corect do­ cele mai energice din partea organi­
necesare* din fonduri proprii. Aici ţiei agricole. făcut destul de puţin şi în această cumentaţia necesară pentru acorda­ zaţiilor de partid, a conducerilor u- s ilic o - dlum inoâse
s-a statornicit obiceiul ca, periodic, Analizînd realizarea in ve stiţiilo r direcţie. Cu excepţia cooperativelor rea de credite, iar alte unităţi au n ită ţilo r agricole şi a specialiştilor
consiliul de conducere sâ analizeze din credite în cooperativele agricole agricole din raionul Brad şi a celor renunţat cu uşurinţă ta investiţiile pentru accelerarea ritm u lu i de exe­
modul ciin' sc realizează veniturile de producţie din regiunen noastră de pe raza oraşului regional Deva, din această sursă, fără a analiza te­ cuţie a lu crărilor de investiţii agri­
şi cheltuielile planificate, astfel pu­ se constată că există o situaţie nc- in nici un alt raion nu 9-au utilizat meinic necesitatea realizării obiec­ cole prevăzute pentru acest an, pre-
ţind fi luate măsuri eficiente pentru sntisfâcâtoare; pînă acum fiind u ti­ mai m ult de jumătate din fondu­ tivelor planificate, dovedeşte că to­ gătindu-se în acelaşi tim p toate con­
înlăturarea eventualelor deficiente lizate mai puţin de jumătate din rile alocate în acest scop. Iată doar varăşii din conducerile un ită ţilor d iţiile pentru asigurarea îndeplini­ I
constatate. Generalizarea în toate fondurile prevăzute. In total, pe re­ una din cauzele pentru care în nu­ respective şi specialiştii au negli­ rii în totalitate a planului de in ­
cooperativele agricole a acestei prac­ giune, dintre obiectivele planificate meroase unităţi agricole nu s-au ter­ jat utilizarea unei pîrghii im por­ vestiţii pe viito r.
tici ar II utilă st necesară- avînd o doar în legum icultura s-a realizat m inat la tim p construcţiile zooteh­ tante pentru consolidarea economi- N. TÎRCOB