Page 3 - 1965-12

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3397

O R A M U R A

I M P O R T A N T Ă

ÎN AGRICULTURA

R E G I U N I I

ditiunl a cuHu'Tiilor de legume. In din Deva, Rapolt, Blandlanta, Slbo4
ultim ii trei ani au fost întocmite pro­ sl altele terenurile rezervate grădi­
Pentru a satisface mat deplin nevoile de consum ale populaţiei şi a iecte pentru irigarea a circa 1.000 nilor de legume nu sînt amplasate
fabricilor de conserve este necesară luarea tuturor măsurilor care să ducă hectare de teren, ce urmau să fie lingă rîul Mureş care asigură debi­
la sporirea producţiei de legume. In acest scop D irectivele Congre­ destinate grădinilor de legume. Trans­ tul necesar de apă. A ici se folosesc
sului al IX -lcu al P.C.R. arată că trebuie să continue concentrarea punerea în viată a acestora s-a făcut suprafeţe situate în apropierea unor
producţiei în noi bazine şl unităţi specializate şi să se extindă su­ în mod necorespunzator datorită sla­ surse variabile care nu permit nici
prafeţele irigate, să se dezvolte construcţia de sere şi răsadniţe. bei preocupâ/ri a consiliilor de con­ aplicarea măcar a unei udări cores­
In ultim ii ani numeroase cooperative aqricolc de producţie din re­ ducere şi a specialiştilor din coope­ punzătoare.
giunea noastră, care dispun de condiţii favorabile practicării lequmicul- rativele agricole. Pe lingă aceasta, u- Irigării legumelor trebuie să l se
tu rll, au o b ţinut rezultate bune. Cu toate acestea, trebuie să subli­ nităti ca cele din Cislci, Miceştl, Pri- acorde o mai mare atenţie deoarece
niem râ în cea mai marc parte rezultatele obţinute !n legum icultura caz, Pui, Sintămîiria, Unirea, Hărău, nu se ponte concepe obţinerea de
nu sînt pe măsura posibilităţilor. Ne referim la faptul că suprafaţa to­ Bejan si altele, au schimbat destina­ recolte sporite la culturile legumicole
tală cultivată cu legume in unităţile agricole din regiune este încă scă­ ţia suprafeţelor amenajate. In unele şi mai ales la cele de vaia, fără a-
zută. De asemenea, în numeroase u n ită ţi s-au obţinut producţii miel cooperative agricole cum sînt cele phenrea acestor măsuri.
la hectar.
Pentru ca in viitor aceste deficienţe să nu se mal repete, la indica­
ţia Comiletului regional de partid, Consiliul agricol regional a organizat,
de curind, o consfâluiro la care au participat membrii secţiei ho rlivitl- Trebuie dezvoltată
coîe, preşedinţi şi brigadieri legumicoli din cooperativele agricole de
producţie. Iată citcva consemnări pe marginea dezbaterilor.
baza fehniico-maferiaSă

Praclicarea unei legumi culturi mo­
Corcdifiile existente să fie derne nu este posibilă fără asigura­ sl tim purii un rol deosebit îl au ghi-
vecele nutritive. Pină în prezent însă
3 rea unei puternice baze materiale. U- nici o unitate nu a solicitat maşini
nele rezultate bune în această pri­ pentru confectionalul lor, cu ţoale
mai judicios valorificate! vinţă s-au obţinut în cooperativele că se cunoaşte faptul că prin prac­
ticarea acestui procedeu se pot ob­
agricole din raionul Alba unde su­
prafaţa de răsadniţe a sporit fală de ţine cu circa 7.000 lei la hectar mal
anul trecut cu circa 10.000 m.p. Cu mult.
O bună parte din unitâţHe agricole Micşorarea suprafeţelor cu legume toate acestea în medie pe regiune
din regiunea Hunedoara dispun de a atras după sine nerealizarea fon­ sînt asiguraţi pentru fiecare hectar Un alt m iiloc de obllnere a recol­
telor timpuTiî îl constituie folosirea
condiţii prielnice pentru cultivarea dului de marlă prevăzut să fie livrat cultivat ou legume abia 70 m.p., fată foliilor de polietilenă. In această pri­
legumelor. Cînd spunem acest lucru statului prin unităţile de valorificare de 200 cit este necesar. In ultima pe­ vinţă trebuie spus că cele 1 000 kg
ne referim la laptul că însemnate su­ si ca urinare s-a realizat o aprovizio­ rioadă de timp s-au extins răsadni­ de material plastic comandat de că­
prafeţe de teren sînt situate în lun­ nare insuficientă a consumatorilor. ţele confecţionate din prefabricate de îngrijirea răsadurilor este o problemă esenţială pentru legum icultori.
cile n u rilo r Mureş, Tîrnave, Cugir, Această stare de lu cru ri se dato- beton. Se constată însă că în multe tre cooperative sînt cu mult sub ne­
Strei etc. Tocmai în aceste coopera- reşte faptului că nu se urmăreşte unităli nu li se dă utilizarea cores­ cesar. In «nul acesta 6-au obţinu't • C£32S fQ ftO centra 1
tive agricole este dezvoltat si 6eoto- In suficientă măsură eşalonarea punzătoare. Astfel la Şard, Orăştie, rezultate bune pe suprafeţele pro­
rul zootehnic, ceea ce permile obţi­ producţiei de legume pe o pe­ M ihalţ si în alte cooperative agri­ tejate cu polietilenă mai ales în co­ !
nerea unor importante cantităti de rioadă cît mai mare de timp. Con­ cole ele au stat nefolosite sau au operativele agricole din Lăpuşnlc,
îngrăşăminte organice necesare în le- siliile agricole raionale si orăşeneşti prim it altă destinaţie, ou toate că Aurel VJaicu, Vinerea şi altele. Iată 8
gumicullurâ. Dar pentru realizarea trebuie să se preocupe mal muflit pen­ necesarul de răsadniţe nu era satis- pentru ce sistemul trebuie extins pe
unor produclil sporite de legume care tru însămîntarea încă din toamna a- iăcăţor. mai mult de 3,7 ha cit s-a protejat I
să satisfacă necesităţile de consum ceasla a unor însemnate suprafeţe Pentru obţinerea unor recolte mari în acest an.
sl Industrializare mai este necesară cu legume. Vorbind despre acest lu ­ !
pe lingă alte măsuri şi extinderea cru trebuie să amintim că realizările
suprafeţelor cultivate. Sub acest as­ de pînă acum sînt nesatisfăcăitoare I
pect trebuie să spunem că în u lti­ mai ales în raioanele Alba, Sebeş şl M
mii ani majoritatea cooperativelor a- Orâşlie care dispun de condiţii bune. i
grlcolc din regiune şi-ou restrîns Pentru a spori suprafeţele culti­
suprafeţele cultivate cu legume. Ast­ vate cu legume, la indicaţia Comite­
fel. dacă în 1903 6nprafala ocupată tu lu i regional de partid, C onsiliul a- 1
cu legume era de 2.093 hectare, în gricol regional a constituit colective Ttntnd eeama de condiţiile naturale ale bazinelor le­ gede şi untoase. Este un soi productiv, rezistent ia us­
acest an ea s-a redus la 1.309 ha. caro s-au deplasat in unităţile agri­ gumicole din regiune şi de recomandările Consiliului căciune. Păstăile sînt solicitate şi .pentru conserve.
Trebuie subliniat apoi că si gospo­ cole pentru a convinge conducerile I Superior al A g ricu ltu rii, propunem ca pentru perioada — Soiul Grasă do Transilvania — este tardiv, (70-75
dăriile agricole de stat care au pre­ acestora să cultive legume pe supra­ 1965-1970 să fie folosite în producţia legumicolă a re­ zile). Plantele sînt urcătoare, cu creştere viguroasă şi
luat cu cîtiva ani în urmă 600 de feţe cît mai mari. In urma acţiunii In cadrul discuţiilor purtate, nu­ Rezultate bune In această privinţă fi giunii următoarele spetii şi soiuri de legume. păstăi m ari, late, do culoare galbenă, cărnoase.
hectare cu legume de la fostele gos­ întreprinse s-a ajuns la concluzia că meroşi vorbitori au subliniat faptul s-au obţLnuit şl la cooperativa agri­
podării anexe alo întreprinderilor, că acolo unde a existat preocupare colă din Pianul de Jos. Ca urmare I. - T O M A T E V. — LEGUME VÂRZOASE
avînd circa <100 ha. de teren irigat, există posibilitatea ca în anul 1960 penlru aplicarea diferenţială a com­ a aplicării la timp a lucrărilor fn gră­ i Pentru culturile 'timpurii, hibridul nr, 10 x Bizon a Cea mai scurtă perioadă de vegetaţie, pînă la matu­
au renunţai total la cultura legume­ să se cultive în regiunea noastră cir­ plexului de lucrări agrotehnice s-au dina de legume, la roşii 6-au recoltat rămas pînă în prezent cel mal precoce, dind prima re­ ritatea de consum o are soiul Diltm arU — de la care
lor. ca 2.000 de hectare cu legume. obţinui rezultate bune. llrlevin d a- peste 20.000 kg la hectar, la varză î coltă după 95-100 zile de la răsărire, cere însă o agro­ se pot obţine căpălîni penlru consum, în 80-90 zile, în
cesl lucru tov. Gheorqlie Mărginea- de toamnă 60 000 kg, la morcovi tehnică specială. Plan’ele trebuie copilite riguros şi greutate dc 1-1,5 kg, slerice, bine îndesate, cu frunze
nu, brigadier legumicol )a coopera­ 23.500, iar lo carlofii tim purii iaro- cîrnilo la 3 4 inflorescenţe. A ltfel face fructe multe şi fragede. Inveliren se produce în masă, astfel Incit varza
tiva agricolă din Cunta, raionul vizati 15.000 kg. Ca urmare, coope­ mici şl se În tlr2ie coacerea. Penlru aceste motive cl va sc poate recolta iu timp scurt şi terenul poate fi folosit
SL k. 0 V S$beş, a arătat că întreaga supra­ ratorii de nici. sublinia tov. Ionii Las- fl folosit pe suprafeţe mici şi numai acolo unde 1 se penlru alte culturi.
cu, inginerul agronom al acestei un i­
faţă destinată grădinii de legume a
pot face tonte lucrările de întreţinere la timp.
Pentru perioada de vară {iu'lie-ouqust) este indicat
I fost arată şi fertilizată de toamna, O tăţi, au realizat în uU im ii ani veni­ Soiul Motmcy Macker este cu numai cîteva zile moi soiul semillmpuriu Gloria — cu o căpătină mare (2,5-3
atenţie mare s-a acordat producerii turi intre 350.000-450.000 lei. Rezul­ tardiv, dar în schimb e foarte productiv. Are fructe
Unul dintre cel mal importanţi fac­ sesc posibilităţile de irigare existen­ unui răsad ' viguros si plantării lut tate bune iii ce priveşte sporirea pro­ kg), îndesată, de formă sfe rio tu rtită .şi cu o perioada
tori oare contribuie la obţinerea dc te în regiunea noastră, consfătuirea eşalonate in cîmp. In vederea spori­ ducţiei-de-legum e 9-au înregistrnt şl m ijlocii, rezistente In transport şi uniform colorate la dc vegelatii? de 120-130 ziW. - —
recolte bogate este irigarea. Practi- a scos în evidentă faptul că supra­ Ia cooperativele, agricole de produc­ maturitate. Necesită copt lire şi arăcirc. lu următorii ani, acest soi va fi înlocuit cu soiul nou
cînd acest sistem, cooperativa agrico­ feţele cu legume irigate an scăzut în rii producţiei la hectar la toate cul­ ţie dtn Rapoit, Geoagiu. Haţeg sl Tcninolcrosnu este un soi cu port pitic (GO-fiO cm), în creat Ialomiţa 25 care este mai productiv.
turile s-au aplicat îngrăşări (aziale
lă de producţie din Dobra a realizat ultim ii ani, deşi ele trebuiau să crea­ concomitent cu irigatul. Dine între­ altele. Acest lucru dovedeşie cu pri­ schimb, e foarte productiv. Dă primele recolte după Ca soi <lo toamnă, mult solicitat şi foarte produoliv,
cîte 20.000 kg roşii la hectar şi 12.000 scă. In loc să se facă amenajări ra­ sosinţă că exista rezerve suficiente H 100-110 zile de la răsărire. este indicat soiul tardiv De Buzău, care în condiţii de
kg ardei la hectar. Succese importan­ ţionale, pe bază de proiecte, în mul­ ţinute legumele au dat recolte spo­ care folosite judicios, să ducă Ia Un alt sol rflspîndU este Sloux. Are port semiînalt agrotehnică corespunzătoare, dă producţii de (10-80
te au obţinut şi cooperatorii de ta te unităli se menim vechile sisteme rite.. Prin valorificarea producţiilor realizarea unei recolte sporite de le­ j (00-90 cm.) foarte prnduoţiv. rezistent la uscăciune. tonc/ho. Prezintă căpătîm inari, cu frunze albe-gălbui,
rezultate de pe fiecare hectar s-au ob­
Câsiău care au recoltai aceeaşi can­ cu brazde scurte şi cu canale insu­ ţinui venituri ce depăşesc 30.000 lei. gume. Fructele sînt m ijlo cii pină ia m ari. nlb-laptonse în stare fine, bine îndesate. Perioada de vegetaţie 160-170 zile.
titate de roşii la hectar ca si cei din ficient dimensionate. De aseme­ crudă şi roşii — cărămizii !a coacere. Se poale cultiva Crapă însă uşor.
Dobra, iar producţia obţinută la var­ nea, nu se face o nivelare şl nearăclt. El prezintă crăpături suberizate în jurul Ca soi de perspectivă pentru zonele răcoroase şi
ză depăşeşte 35.000 kg. corespunzătoare a terenului care codiţei, din care catfAi e mai puţin căutat pe piaţă. Pe­ umede so profilează Amager, cu o perioadă de vrge-
AnalizÎQd însă felul cum se folo­ să perm ită irigarea în bune con- rioada de vegetaţie este ca ş! n soiului Temnokrn.snîi. talie de 160-165 zile. Se păstrează bine peste iarnă în
* Soiurile Aurora 100 şi Ţlcjăueşll 157 sînt mai tardive slnre proaspătă.
ii a (120-125) zile. Au fructe maii (100-120 g], suculente, De asemenea, soiul Ialomiţa fiG, urmează să fie extins,
rotunde, netede, roşii — oprins la coacere — cu se­ prczculînd calităţi care-l fac superior celui De Buzău.
minţe puţine. Potrivite pentru consum în .stare proas­ La cnndfcidă. pentru cultura timpurie, cele mai bune
pătă cit şi la industrializare. Dă producţii mari. Avînd rezultate Ic <!â soiul T im purie dc E rfu rt —. cu o perioadă
port înalt (140*1 (iu cm) şi creştere viguroasă necesită de vegetaţie de 90-100 zile.
II arăcirc şi copilit. Pentru cultura de loaihnă, cel mal indicat este soiul
Keeslicmot 363 este mni t.ircliv, dai* foarte productiv Bulgare de zăpada, cu e perioadă de vegetaţie de 115-
Aprovizionarea populaţiei cu legu­ cepţia ce se tăcea la preluarea oro- şi rezistent !a secetă (nu necesită irigare docit in ca­ 120 zile.
me este condiţională în bună porte duselor se remarca calitatea I, în i zuri excepţionale). Face (rude mari (120-130 gr), ro­ Penl-ru cnMuia timpurie de gulii, în ' răsadniţe, în
şi de natura relaţiilor stabilite între factură se Irecoa caii ta (ea a doua. tunde, uşor turtite, de culoare roşu-înrh:s, cu un con­ teren protejat şi cîmp, se indică soiul Dvorschl (De
producător şl beneficiar. Sublinitnd Astfel de cazuri au fost semnalate la ţinut mare dc substanţă uscaţii (G-7 la sută). Praga), cu pielita verde, foarle productiv, cu o peri­
importanta acestei colaborări, parti­ preluarea cepei de ta Brămşcn, a spa­ Soiul Krasnodaret — arc port pitic (50-60 cm) cu tu l­ oadă do vegetaţie de 70-75 v.ilc şi soiul Kupa de cu­
cipanţii la discuţii au arătat că în nacului de la Hărău ele. Organele co­ u pini viguroase, erecte, cu frunze eofrate asemănătoare loare violeţii, cu o perioadă de vegetaţie de 80-85 zi-le.
1965 s-au statornicit relaţii mai bune operaţiei trebuie să tină seama de cu ale cartofului. Face (mele m ijlocii piuă la mari. Pentru culturile de vară şi toamnă slut indicate so­
între cooperativele agricole şi laptul că asemenea procedee nu sti­ i Soi productiv, se pretează bine penlru cultura neară- iurile de gulii mari Goliath albe şi albastre, cu creş­
UR.CC. Totuşi organele cooperaţiei mulează pe producător. cită. Pentru producţia de toamnă sc poale semăna di­ tere viguroasă.
au prelungit încheierea contractelor De multe ori, spunea tov. Danciu t rect în cimp. Este indicat pentru industrializare.
pentru producţia acestui an pină in Beninmin, brigadier legumicol la co­ Vf. — M O R C O V I I > 1 ; , >,
martie, cînd de fapt multe coopera­ operativa agricolă din Rapolt, orga­ i IL — V I N E T E Peptru producţia dc vară:
tive agricole şi-au stabilit sarcini nele cooperaţiei nu au procedat just Pentru cultura in răsadniţe si sub adăposturi dc polie­ — De Natcs — soi Jimlt răspindit, de mărime m ijlocia
proprii oare nu peste tot au cores­ la recepţie. Cînd existau cantităţi i tilenă este indicat soiul I.CH.V 160 cu fructe piriforme, (12-16 cm.), ciilindric, dc calitate superioară. Poata fl
puns cu cerinţele de consum. Dato­ mari, exigentele la preluare creşteau mari, netede, violele inrhis. Soiul este foarte productiv consumat după 70 zile do )a răsărire.
rită acestor stări de lucruri, cit şi peste standard, iar cînd aveam pu­ I şi rezistent la ofilire, cu tufă scundă (60-80 cm) rami­ — De Touchon — sol nou introdus, cu rădăcina ci­
condiţiilor climaterice mai puţin fa­ ţine produse, clasarea lor se făcea ficată. lindrică, mărime mijlocie, (14-15 cm.) bogat în substanţă
Si din partea unităţilor producătoa­ a
vorabile, planul de preluare al le­ cu uşurinţă la categorii superioare. p Pentru culturile tim purii sau cele iplanlate mni tîrziu uscată şi zaiiăr (12%), foarte productiv. In condiţii ex­
gumelor de către U.R.C.C. nu a fost din cnu/.n condiţiilor naturale, se va folosi hibridul perimentale o «tins producţia de 45.000 kg*/ha.
îndeplinit decît in proporţie de 50 re s-nu semnalat neajunsuri. Vorbind I.C.H.V.-58 cu port înalt şi timpuriu, foarte productiv. Pentru producţia dc toamnă:
la sută. Demn de menţionai este fap­ despre acest lucru tnv. Francisc Gaş- In bazinele cu condiţii climatice mai favorabile spe­ — Chantcnay (Cartel) — soi cu o perioadă de vege­
tu l că în acest an Fabrica de con­ par, preşedintele Uniunii regionale a ciilor ter-moli.le. se poale cultiva cu succes solul Pana taţie de 120-130 zi-le. Rădăcinile sînt de formă tronco-
serve din Haţeg şi întreprinderea cooperativelor de consum, sublinia Corbului cu fruct alungit, negru-lucios, cu pulpa fină, nică, lungi de 20-25 cm., cu cilindrul central dezvoRat,
Fruotcxport au preluat în întregime colorat în galben. Este iczistent la crăpare şi 6e con­
cantităţile contractate. faptul că unele cooperative agricole S!l. — ARDEI GRAS $1 GOGOŞARI servă bine.
Deşi U.R.C.C. nu şi-a îndeplinit deşi au contractat cantităti însemna­ — Gigante dc Bcrlicum — 60l de provenienţă din Da­
sarcinile de receptionare au fost ca­ te de legume au livrat o bună parte Cel mni răspîndit şl productiv soi s-a dovedit în toate nemarca, cu o perioadă de vegetaţie de 120-130 zile.
zuri, chiar şi în această toamnă, cînd din ele pe plata neorqanizaita. Astfel zonele legumicole soiul Bucureşlean 111. Arc creslere
In cooperativele agricole din Şarrl si de cazuri s-au semnalat la Vinerea, viguroasă (50-60 cm), frunziş bogat de culoare verde- VII. — CEAPĂ USCATĂ
M iceşli nu au fost ridicate cantităti Pianul de Jos si în alte purii. Cu o- Incbis. Primele recoltări se obţin la 110-120 zile de la Pentru consum şi industrializare se recomandă în
însemnate de varză şi roşii. Dc ase­ cazia recepţiilor, spunea tov. Gas- răsărire. special ceapa de arpagic din 60iul Zlltau, aflat în cul­
menea, la Leşnic, Dobra, Sebeş şi par, s-a constatat că nu peste tot co­ In bazinele cu condiţii climatice mat favorabile este tură, si sonii Uriaşe de Stuttqart, soi nou introdus, cu
în alte unităti unde existau canti­ operatori! sortează corect marfa. B i­ O Indicat soiul Românesc G9, cu fructe mari, cărnoase de o marc productivitate.
tăţi însemnate dc tomate ele nu au neînţeles că din această privinţă s-au culoare galbcn-alburic, suculente, cu aspect atrăgător.
fost preluate la timp. S-au constatat Ivit şi neînţelegeri. Penlru viitor a- II Acest soi urmează să înlocuiască în cultură sonii de VIII. — B O S T Ă N O A S E
şi numeroase cazuri cînd produsele ccsî lucru trebuie să stea maî mult Tg. Frumos, foarte sensibil la variaţiile de temperatură, Din această grupă, specia cea mai răsptndUă în re­
nu au fost ridicate în întregime. In în atentia unităţilor agricole produ­ la ofilire şi Ia lipsa fie umiditate.
Cooperatorii din Mîceşli au recoltat 30.000 kg. varză la hectar. anumite situaţii cu toate că la re­ cătoare. ■ Soiul Calineov verde — răspîndit de m ult în cul­ giune, o reprezintă castraveţii. Dintre numeroasele so­
iuri aflate în cultură, cete mai indicate sînt:
I tură, mai bine adaptai condiţiilor locale, so pretează — Dclicaless — soi de vară penlru consum, in stare
;i pentru culturile situate mai departe de văile apelor. proaspătă si pentru murat. Perioada de vegetaţie te
Pentru terenurile calde, cu posibilităţi reduse de iri­ de GO-65 zile pină la primele recoltări. Este foarte
S A R C I N I gare, este Indicat soiul Galben de Banat, rezistent Ja produ oliv.
secetă.
— Le Gcncreux (Generos) — soi francez, de curînd
Din soiurile de ardei gogoşart, cel mai indicat pentru
introdus în cultură. Fructele sint de calitate foarte bună
regiune este soiul Tim purii dc Bucureşti. Are fructe şi aspectuoase.
m ijlocii, cu pulpa groosă, de culoare verde închis în
Le consfătuirea organizată a p a rti­ principali care asigură o recoltă bo­ în anul viitor, să se treacă la exe­ O problemă esenţială pentru apro­ stare ciudă şi roşie aprinsă la coacere. — Cornişon — m ult răspîndit în cultură cn soi de
cipat şi tovarăşul Gcorgc Homoştean, gată do legume. cutarea arăturilor adinei şi la fer­ vizionarea cu legume in anul viitor toamnă, cu o perioadă de vegetaţie 6c\irtă (50-55 zile),
secretar al Comitetului regional Hune­ Pentru a face o aprovizionare rit­ tilizarea acestui teren. este buna cooperare între producător | IV. — LEGUME PENTRU PĂSTĂI cu fructe mici, cerut pentru industrializare.
doara ol P.C.R. tu cuvînlul său tova- mică a oraşelor cu legume este im­ în anul ce urmează este necesar să şi beneficiar. De aceea, din partea co­ Pentru cultura fortată în răsadniţe şi cultura tim ­
răşul Nonioslean a sublimat laptul portant de a se realiza o eşalonare n se facă o orqnnizore mai judicioasă a operativelor agricole si a U.R.C.C. tre­ I Mazărea pentru consum în stare proaspătă găseşte purie 6nb adăposturi de polietilenă, cel mai indicat este
că tn regiunea noastră există condiţii producţiei. In acest scop, încă de pe brigăzilor si echipelor. Aici vor tre­ buie să existe mal multă răspundere condiţii favorabile în toate raioanele cu bazine legu­ soiul de Arad. adaptat la cultura fortată, cu fructe
prielnice pentru extinderea culturii acum trebuie cultivate suprafeţe im ­ bui cuprinşi cooperatorii care urmea­ penlru întocmirea graficelor de livra ­ micole. Se recomandă în ocest scop soiurile: m nri, cilindrice, m ult nprccinte la export şi pentru con­
legumelor. De aceea, consiliile de con­ portante cu ceapă, salată şi spanac. ză cursurile legumicole de 3 ani pre­ re şi respectarea lor cu strictele. i — P iliră de Rin — timpurie, cu port pitic, cu pro­ sum ca salată.
ducere din cooperativele agricole Preocupare deosebită va trebui să cum şi alţii care vor fi incluşi la a- ductivitatea ridicată, avînd păstăi verzi-închis, boabe IX. — V E R D E Ţ U R I
O cale importantă de îmbunătăţire
trebuie să privească cu ţoală răspun­ existe pentru lărgirea bazei lehnico- ceastă formă de învătfimînt. In ace­ a activităţii în legumicultura este ex­ mari, netede, dulci?
derea oceastă problemă. Sarcina prin­ maleriale. In perioada ce urmează este laşi timp este important de a se face — Minunea Kelvedonului — timpurie (65-70 zile), Din soiurile de salată cele mni Indicate sînt:
— Pulul Nord pentru plantările si insămînlările din
tinderea experienţei bune obţinută în
cipală este ca în regiunea noastră să necesar să fie procurat şi reparat tot permanentizarea lor în echipe şi bri­ cooperativele agricole. In această pri­ i foarte productivă, boabele zbîrcite, verzi. toamnă, fiind cel mai rezistent la Irig,
Pentru nevoile industriei de conserve se indică soi ud
se cultive în primul an al cincinalului inventarul qrâdinâresc necesar care găzi. vinţă vor trebui organizate mai multe Dclicc des conservcse— cu port serra iînalt, bobul verde, Timpurie dc Banat (Lovrin) — sol potrivit pentru in-
peste 2.000 hectare cu legume. trebuie păstrat în bune conditiuni. Mai multă preocupare să existe şl schim buri de experienţă şi vizite la l turtit, dulce, foarte productiv. sămîntările foarte tim purii din primăvară.
Avem o bogată exponentă acumu- Mat multă grijă se cere pentru apro­ din partea ingin erilo r agronomi din Datorită um idităţii atmosferice ridicate fasolea gă- De S tutlgart văratice — soi nou introdus, p o triv it pen­
lolă în numeroase unităti din regiunea vizionarea cu seminţe din soluri şi cooperative, cărora le revine sarcina unităţile fruntaşe. v tru cultura de vară. Are frunze pigmentate pe m argini
noastră, unde, prin valorificarea pro­ hibrizi valoroşi, seminţe care să fie de a îndruma cu competenta sporită In regiunea Hunedoara există sufi­ seşte condiţii mai puţin favorabile în cele mal mu-lte
cazuri, ceea ce favorizează atacul de «ntracnoză care
duselor legumicole s-au obţinui ve­ păstrai#» pînă )a folosirea lor în bune activitatea din această Importantă ra­ ciente rezerve pentru sporirea pro­ Q scade din producţia şi valoarea păstăilor. cu nuanţe roşiatice.
Pentru cultura fortată în răsadniţe si sub adăposturi
nituri însemnate. Experienţa pozitivă conditiuni. O acţiune importantă în ducţiei de legume. Acest lucru depin­ I Penlru anii următori, so recomonUâ: de polietilenă este foarte indicat soiul raionnt Urcchiuşe,
din aceste unităti Irebule sâ fie această perioadă este încheierea con­ mură de producţie. Şi consiliile agri­ de de felul în care vor fi ele valori­ — Soiul tim puriu Besle von Allcn — care rodeşte la cu frunze subţiri, Iragode, untoase, de culoare gal-
generalizată astlel co pe această cale tractelor cu unităţile beneficiare, lu ­ cole raionale au datoria de a analiza ficate. Avem convingerea că în viitor 55-60 zile de la semănat. Are port pitic, păstăi tungi- benă-verzuie, iar cele exterioare alburii.
să sporească sim ţitor prorluctio la crare rare pînă la 1 decembrie tre­ în mai mare măsură decît pînă a- lucrătorii din agricultura regiunii vor *4 cilindrice, galbene — cărnoase, fără n|e, fine, cu tn ce priveşte spanacul, este raional solul Matador,
hectar în toate cooperativele agricole. buie să se termine. Stabilirea con­ cum felul în care se îndeplinesc sar­ milita neobosit pentru a traduce în boabe albe, niît pentru culturile tim purii <lm primăvară, cît şi pentru
O atenţie xpnntă să Ne acordată tractelor respective se va (are de că­ cinile de plan în legumicultura şi de viată una din prevederile importan­ — Soiul Galbenă unloasă — timpuriu, cu port pitic culturile de consum în toamnă.
Irigării unor suprolele cît mai mari de tre adunările generale ale cooperato­ te ale celui de-al IX-leo Congres al păstăi galbene, fără aţe, bobul alb. Folosind în cultură soiurile ra cnaie. fiecare unitate
teren, folosirii judicioase a utilajelor. rilor. In fiecare unitate se impune ca a stabili cele mai eficiente măsuri P artidului Comunist Român — apro­ — Soiul Tender green — cu o perioadă de G0-G5 zile agricolă are la îndemină unul dintre factorii importanţi
Este necesar să se lină seama de încă de pe acum să se amplaseze su- menite să contribuie la îmbunătăţirea vizionarea oraşelor cu legume în can­ pînii la cules, are portul mai înalt, frunziş bogat de pentru a obţine recolte 6porite de legume şi de cali­
faptul că irigarea osie unul din factorii oralctclc ce se vor cultiva cu leaiune aciivitâlii viitoare. tităţi soorite si de bună calitate. ■ culoare verde-închis. Păstăile sînt verzi, cilindrice, fra­ tate superioară.