Page 9 - Drumul_socialismului_1966_04

TOATE TARILE.
COMUNICAT

PAGINA 1 La invitaţia Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­
nia şi a Comitetului Central ai Partidului Comunist Roman, pre­
şedintele R.S.F. Iugoslavia şl secretarul general al U.C.L, Ioslp
Broz Tito cu soţia, vor face o vizită oficială in Republica Socia­
D U PĂ listă România in a doua jumătate a lunii aprilie a c.

V IC TO R IA Primarul oraşului Bruxelles

LABURISTĂ şi-a încheiat vizita în ţara noastră

Simbătâ dimineaţa, prim arul ora­ sitatea Bucureşti, unde s-au în tre ţi­
şului Bruxelles, Lucien Cooremans, nut cu acad. Gheorghe Mihoc, recto­
ALEGERI împreună tu Ion Cosma. preşedinte­ ru l U niversităţii, şi alţi mem bri ai
le Sfatului popular al oraşului Bucu­ corpului profesoral.
reşti. şi a lţi membri ai Com itetului Seara, oaspetele belgian a părăsit
executiv au făcut o vizită la U niver­ Capitala, îndreptîndu-se spre patrie.

O preocupare actuală
DESERVIREA POPULAŢIEI
Pregătirile pentru

Cel de-al IX -lea Congres al LA UN NIVEL MAI ÎNALT!
P artidului Comunist Român a
pus în faţa lu crătorilor din agri­ irigaţii
cultură sarcini de mare răspun­
dere în ceea ce priveşte extinde­ Ieri s-au încheiat lucrurile confe­ servire cu spaţii moderne, bine do­ calificarea cooperatorilor Astfel, şco­
rea suprafeţelor irigate. Pentru în­ m ul în care se lucrează fn uncie rin ţe i regionale a cooperativelor meş­ tate cu instalaţii, utilaje şi m obilier. lile profesionale UCECOM au fost
făptuirea lor cu succes. în raionul unităţi este cu totul necorespun­ teşugăreşti. C onferinţa a făcut o a- Datorită preocupării care a existat, absolvite de 402 tin e ri socializaţi in
Alba. po trivit studiului făcut, s-a zător. La cooperativele- agricole naliză profundă a rezultatelor o b ţi­ in legiunea noastră funcţionează în meserii ca electromecanică, electri­
ajuns la concluzia că piuă în s- din V in ţu l de Jos, Totoi, Ciugud nute in activitatea de deservire a prezent 14 complexe de deservire şi cieni, lăcătuşi, instalatori, b iju tie ri,
nul 1970 pot şi trebuie să fie ir i­ si Benic am enajările pentru iri­ populaţiei, îndeplinirea indicatorilor două microcomplexe. Totodată, s-au blănuri etc, iar alţi 500 membri coo­
gate aproape 2.000 hectare. Pen­ garea suprafeţelor planificate nici de plan şî a tuturor sarcinilor care' peratori au fost calificaţi la locul de
tru acest an suprafaţa ce urmea­ nu au început. O cauză care a de­ stau în faţa cooperatorilor. Un ac­ ÎNSEMNĂRI PE MARGINEA muncă.
ză a li irigată trebuie să ajungă term inat i ăminerea in urmă a fost cent'deosebit s-a pus pe valorificarea LUCRĂRILOR CONFERINŢEI S-a apreciat că în comparaţie cu
la cel puţin 297 hectare din care re p rim ire a la tim p a proiectelor p o sib ilităţilo r şi rezervelor existente nivelul de dezvoltare a regiunii, cu
64 hectare la cultura mare. necesare. in vederea îm bunătăţirii în conti­ UNIUNII REGIONALE cerinţele şi pretenţiile populaţiei, din
Cum este şi firesc, îndeplinirea nuare a m uncii. A COOPERATIVELOR ce în ce mai mari, în activitatea co­
Pentru acest an. gospodăria a-
acestor sarcini depinde de pregă­ gricolă de stat din Alba Iulia ur- Din lucrările conferinţei, a reie­ MEŞTEŞUGĂREŞTI operaţiei meşteşugăreşti sc manifestă
tirile ce se fac. de calitatea lu ­ unează să îruge o suprafaţă de şit că, sub îndrumarea permanentă încă unele deficienţe. Este vorba de
cră rilo r executate. In multe coo­ a organelor si organizaţiilor de a tribuit şl alte spatii în cadrul com­ faptul că gama prestaţiilor de ser­
perative agricole din raion con­ peste 100 hectare. Pe o porţiune partid, în perioada raportată s-a dez­ plexelor comerciale, iar din fonduri­ vicii nu a cunoscut peste tot aceeaşi
siliile de conducere şi cadrele de onsemnată sînt necesare lucrări voltat continuu activitatea de deser­ le proprii s-au executat ateliere de dezvoltare, ini* unele unităţi m ult so­
specialişti dovedesc o preocupa­ de rea-menajare a sistemului de vire.a populaţiei prin organizarea de producţie, s-nu amenajat şi în fru ­ licitate de populaţie au un număr
re susţinută pentru amenajarea irigaţie părăsit cu eiţiva ani în forme noi, prin extinderea şi perfec­ museţat unităţile vechi. In acelaşi redus de lucrători sau nu sînt dotate
urmă. Dar, cu toate că tim pul
şi reamenajarea suprafeţelor pla­ este înaintat, efectuarea lu cră ri­ ţionarea celor existente in scopul sa­ tim p a crescut num ărul lucrătorilor corespunzător.
nificate. Jn această direcţie un tisfacerii cit, mai depline a cerinţelor. cooperatori, rît şi gama serviciilor Luînd cuvîntul in cadrul lu cră rilo r
exemplu pozitiv il oferă m em brii lo r de curăţare a canalelor şi de Intr-iO serie de ram uri ra radio-'tele- prestate de ei. Ca u.rmare, aşa după conferinţei, tovarăşul Nicodim Roşea,
cooperativei agricole de produc­ reparare a bazinelor se desfăşoa­ viziiţne. tricota je, mobilă la comandă, cum a reieşit din lucrările conferin­ secretar al C om itetului regional Hu­
ră nesatisfăcător. Există condiţii
ţie din M ihalţ, care tim p de cîteva depline pentru ca întreaga supra­ prestări de servicii, în construcţii’, ae- ţei, munca s-a îm bunătăţit an de an, nedoara al P.C.R. a transmis delega­
zile au participat în număr de itivuatea a înregistrat creşteri im por­ ritm u l de creştere a piestărilor ţilo r şi in vita ţilo r, tuturor coopera­
faţă prevăzută să fie a m en a jată^1
peste 300 braţe de muncă la c- şi irigată. In acest scop este ne­ tante, dublîndu-se si chiar trip lîn du- înregistrând o medie de 12 la sută. to rilo r din regiune, din partea Comi­
fectuarea lu cră rilo r necesare ir i­ cesar ca cele 4 tractoare desti­ st Ceea . ce a contribuit - mul,t la îm ­ S-au făcut paşi înainte şi în ce p ri­ tetului regional de partid, un salut
gării grădinii de legume. Munca nate executării lu cră rilo r de a- bunătăţirea deservirii populaţiei prin veşte executarea unor lucrări de bu­ călduros şi fe licită ri pentru rezulta­
meşteşugăreşti,
unităţile cooperaţiei
susţinută desfăşurată este concre­ «menaiare să fie folosite în mod a fost preocuparea p en tru . lărgirea nă calitate, efectuate in mod conştiin­ tele obţinute, urîndu-le totodată noi
tizată în fapte demne de remarcat. mai judicios, şi modernizarea reţelei de unităţi. In cios şi operativ. succese în activitatea de viitor. V or­
lEi au reuşit să pregătească in u ltim ii patru ani s-au construit si La îm bunătăţirea permanentă a bitorul a apreciat că în ultim u l tim p
vederea irig ă rii o .suprafaţă de X. G IUR G IU dat in folosinţă 9 complexe de' de­ ca lităţii prestaţiilor de servicii un activitatea cooperaţiei meşteşugăreşti
60 hectare, cu 10 hectare mai m ult rol im portant l-a avut g rija pentru s-a îm bunătăţit. 'Caracteristic e fap­
decit şi-au prevăzut in iţia l să tu l că există o continuă preocupare
pentru lărgirea prestaţiilor de servi­
amenajeze. In afară de aceasta,
pc o suprafaţă însemnată au fost cii, pentru îm bunătăţirea calităţii lu ­
c ră rilo r executate si creşterea renta­
executate lucrări dc reamenaja- b ilită ţii. Toate aceste realizări au
re. M ult interes au dovedit în a-
fost posibile 'datorită conducerii si
ceastâ direcţie si cooperatorii din s p rijin u lu i acordat dc către organele
Teiuş. Alba Iu lia şi Cistei, care si organizaţiile de partid, care au a-
au term inat lucrările pe toate su­ nalizat cu competenţă problemele
prafeţele planificate. La coopera­ producţiei si rezultatele economice,
tiva agricolă din Cistei. spre e-
au sta b ilit măsuri pentru îm bunătăţi­
xemplu, in afara ream enajărilor rea a ctivită ţii.
făcute la grădina de legume, s-a Regiunea Hunedoara va cunoaşte
pregătit pentru irigarea c u ltu ri­ şi în viito r o dezvoltare economică
lo r de cîmp o suprafaţă de 24 im portantă prin construirea si darea
hectare. Din cele relatate de pre­ în folosinţă a noi obiective industria­
şedintele cooperativei, tovarăşul le. Astfel, populaţia de la oraşe va
Echipa de oţelari condusă de tinărul comunist Hangan Pa vel. de la M i hai DobîrtS, am reţinut faptul creste sim ţitor. Ţ inind cont de acest
O.S.M. 2, cuptorul nr. 2, piuă în ziua dc 20 m artie 1966, a, dat peste că tim pul bui. pentru lucru a fosi. lucru, cooperaţia meşteşugărească are
planul lunar peste 700 tone oţel de bună calitate. folosit din plin deoarece peste pu­ marea datorie de a ţine pasul cu
In foto : Hangan Pavel împreună cu m aistrul de elaborare Kluscli ţine zile se va trece cu toate fo i­ dezvoltarea industriei regiunii, în aşa
O.svald. ţele la executarea altoi- lucrări fel incit să satisfacă cerinţele tot mai
în cîmp, cele mai rhuite braţe ele* mari ale populaţiei de la oraşe. Por­
muncă trebuind astfel să fie d iri­ nind de la acest fapt, tovarăşul Nî-
La C.S. Hunedoara jate în această direcţie, In tr-im codim Roşea a făcut recomandări
ritm susţinut se munceşte şi la
pentru activitatea de v iito r a coope­
cooperativele agricole din Stremţ raţiei meşteşugăreşti. Lrn loc im por­
si Galda de Jos, unde au fost pre­ tant va trebui să-l ocupe in a ctivi­
gătite pentru irigat suprafeţe în­
tatea LLR.C.M. g rija pentru dezvol­
U N P U N C T SLAB ÎN semnate. Fină acum pe întregul tarea u n ită ţilor existente şi pentru
raion, mi fost amenaiate pentru
înfiinţarea altora noi. Este necesar .să
irigat peste 140 ha, ceea ce re­ urm ărim In mod perseverent felul
prezintă mai m ult de 60 la sută cum se realizează sarcinile de plan,
atît tn ansamblu, pe cooperative, cit
din suprafaţa planificată. Dacă
TRANSPORTURILE care ne aflăm, se constată că rit- şi pe fiecare secţie in parte. Mai m ult
se ţine insă cont de perioada in
va trebui să ne preocupe in viito r
problemele legate de executarea cu
piom D titudirie şl de calitate a servi­
la disciplină. Să cităm din nou Fiecare lucru făcut cu grijă, cu tragere de Inimă, controlul ciilor. i-v iv îk m reţelei prestatoare
UZINALE exemplele. In registru se arată că CAZUL GENITIV rea Maria Mureşan din secţia a 111-a de la Vistoza Lupenl. V. FURIR
la tim p, iată ce stă la baza succeselor noastre — spune îâsucitoa-
trenul .356 din 7 februarie sosise in
staţie la ora 10 şi 15 m inute, iar
En îşi depăşeşte lunar planul cu 300 kg fire răsucite. Fotografia
după grafic acesta fusese progra­ » prezintă pe Maria Mureşan la locul sau de muncă. V. ALBU
Feroviarii C om binatului siderur­ mat ila 0 si 53 minute La trenul din
gic Hunedoara sînt consideraţi ca ziua următoare lucrurile s-au pe­ acolo tutunul Ia uscat? „Că în so- (Continuare Jn pag. a 3-a)
ajutoare de nădejde ale colectivelor trecut invers. Alte trenuri, deşi c ir­ PLURAL pioane se usucă mai bine, că dacă
de muncă din sectoarele productive. culă pe lin ii, sînt manevrate, trec nu-l bate vin tu’ două lu n i nu-i
Şi pe bună di'eptate. Ei sînt cei ca­ prin staţiile respective, nu sînt bun..." Eu l-am dus la uscătoiie.
re aprovizionează cu m ateriile prime „prinse" în evidenţă, ori nu 11 se După mine au venit şi a lţi briga­ OMUL in produefie,
şi imaterialele necesare pe cocsari trec diferenţei? de tim p. Fiind vor­ La Gîrbova, sim ţârnlntul plenitu­ dieri. Cînd au văzut şi ce ilalţi câ-i
-si aglom eiatorişti, pe furnaliştî şi ba de evidenţă trebuie spus că la d in ii satului, al mersului aău pe uscat şi-i galben ca .şofranul, au
oţelari, pe lam inatori. Aceste sarcini staţia nr. 2 nu se ştie eite vagoane drum ul bunăstării, ţi-,1 dau oame­ început să vină, lin u l eîte unul.
ce le revin fe roviarilor com binatului depăşesc tim pul de 24 ore staţio­ n ii lo cu rilo r dc aici, sătenii. E de N-am m ai avut loc. In anul u r­
se pot realiza numai p rin ti-o orga­ nare. Acest aspect e destul de frec­ ajuns să asculţi vorba lui Gheor- mător a trebuit să construim încă f a m i l i e ş i s o c i e t a t e
nizare am ănunţită a transpor­ vent şi Ja alte staţii. Consecinţa? ghe Crăciun, să urm ăreşti gestu­ două camere. A zi fiecare cameră
tului. Or, tocmai In acest capitol, de Nu se poate organiza şi urm ări fie ­ rile lu i Petru Găuruş, oi i să-i înso­ poate să usuce, in tr-o perioadă de
care răspunde set viciul mişcare, care garnitură sau vagon, graficul ţeşti la muncă pe Gheorghe M o­ vegetaţie, piuă la 20 000 kg de tu­
există deficienţe care duc la deser­ dc transport, ati't in combinat, cit rar, Vasile Albu, loan Alczner sau tun, şi circa 40 la sută e de cali­
virea cu întîrziere a unor secţii, la şi dincolo de poarta de intrare-ieşire. pe oricare altul, şi încerci din plin tatea întîi. In cinci zile uscăm o
locaţii de vagoane, Ia folosirea ne­ lată doar cîteva din cauzele dese­ acest siTnţămînt. Au aceşti oa­ şarjă. O şarjă e o încărcătură în E x e m p lu l v e te ra n ilo r
raţională a m aterialului rulant clin lor încălcări aie graficului de deser­ meni în vorbele. în gesturile lor, care intră 80 de gherghefuri. Jn-
dotare. Deseori drept justificare pen­ vire a secţiilor, a indisciplinei. Ele ceva care te face 6ă ile bănuieşti tr-un gherghef intră 10 sfori a
tru activitatea nesatîsfâcâtoare a duc la locaţii pe care com binatul le viaţa înainte de a le cunoaşte casa, cite 1,100-1,200 kg tutun uscat. A- In atelierul montaj al s-a anunţat că foarfecă ar fi destul două zile de
unor staţii de cale ferată este invo­ plăteşte, incăreîndu-se nejustificat satul. Desprinzi din vorba lor scli­ cum sătenii vorbesc m indri despre Uzinei ,.V ictoria" Cfilan, mare s-a defectat. Asta lucru, pentru ca foarfecă lungime de 2,5 m...
cată lipsa 'lin iilo r de manevră si de preţul de cost. Mai trebuie e.rătat p iri din prim ăvara conştiinţei, o recolta noastră dc tutun. Am fost tovarăşii Gheorghe 071 - însemna să lic strangu­ să funcţioneze... Dacă Dănescu s-a an­
circulaţie a trenurilor. Cum stau lu ­ că în alte cazuri, datorită i-^ficien- prim ăvară firească care s-a stator­ nescu şi Emilian Negrea lat procesul de produc­ Planul de acţiune pro­ gajat să repare foarfecă
crurile in realitate? Să cităm un ţclor de programare, oît şi din do­ nicit în suf'etui, In gm dur'le o- prem iaţi şi pe tară... sînt considerau dc tova­ ţie, nu numai la montaj, pus si acceptat de şeful in numai două zile, to­
varăşul lu i, Em il Negrea,
exemplu edificator. In staţia a V-a rinţa unora de a micşora media de răşii lor de lucru „volo- ci si la alte cîteva punc­ atelierului, a fost pus în şi-a propus ca în tim pul
se menţine un mare număr de va­ staţionare, se scot vagoane goale din m ului de la sat. rnni". Ei dispun de o bo­ te de lucru, pe care le aplicare de insusi Gheor­ acesta să realizeze două
goane goale, mai m ulte decit sînt combinat, în tim p ce ele sînt solici­ Ne însoţea deunăzi, prin Gîrbo­ gată experienţă, cîşligat.i deserveşte. S-au făcut ghe Dănescu. El a de­ norme. Asta pentru a nu
necesare pentru reprize, ceea ce fa ­ tate pentru evacuarea produselor. va, Gheorghe Crăci-un, preşedinte­ Punte spre oraş în cei peste 30 de ani dc calcule, aprecieri si s-a montat o bună parte se sim ţi un gol în pro­
ce ca lin iile să fie mereu aglome­ Asemenea acte de indisciplină se le cooperativei agricole, omul des­ cînd lucrează in uzină. ajuns la concluzia că dintre piesele compo­ ducţie la montarea pie­
rate, manevrele să se facă in con­ petrec sub privirea nepăsătoarc a La reverul hainelor lor pentru repunerea foar­ nente si le-a controlat selor sanitare unde lu ­
d iţii grele .şi cu un măi mare volum tovarăşilor ingineri M ihaî Boţeştea- pic care sătenii spun că cunoaşte — Dar p riv iţi, am ajuns. Asta-i strălucesc acum trei ste­ fecii în funcţiune repa­ cu atenţie. Pe linele le-a crează amîndoi. Asa că,
de muncă. nu, conducătorul com partim entului rosturile păm întului, ale coopera­ Valea Gîrbovei. Aici, la m ijlocul luţe de fruntaşi In între­ raţia ar dura vreo 8 zile. recondiţionat, apoi le-a la obiectul produse sani­
Lipsa de atenţie la încărcarea va­ de transporturi uzinale. Sorin Mata, tivei, ca un agronom. In acea zi, comunei, apele ei îşi dau mina cu cerea socialistă, simbol Gheorghe Dănescu a fost montat la loc. tare montate, unde sar­
goanelor duce ..la consum suplim en­ şeful serviciului mişcare. Octavian Gheorghe Crăciun nu ne-a vorbit cele ale C ârpinişului Din pîrîia- al hărniciei şi muncii ce şi el de faţă. A cercetat După trecerea perioa­ cinile de producţie suit
tar de forţă de muncă, la manevra­ Koib dc la .staţia Pestis şi a altora, şul ăsta ce vine dinspre Cărpini.ş au depus-o în ultim ii Irei utila iul si a propus şe­ dei prezise, l-a invitat defalcate pc zile şi om,
re inutilă, care 'pornesc de la lin iile care pentru a ieşi din asemenea si­ atit despre munca din cooperativă, oamenii noştri au captat o parte ani. fului de atelier să ia li­ pe şeful de atelier să a-
gtupului de laminoare Pesliş. Lipsu tu a ţii invocă diverse justificări. Dar cit despre oamenii ei, despre sat. din debitul apei şi-au făcut un Cum si-au cîşligat ase­ nele măsuri in vederea siste la o ,,probă" de lu­ n-a apărut nici un mi-
de supraveghere si control a muncii ei manifestă mai puţină preocupa­ lac. Asta. cu vreo cîţiva ani în menea preţuire? lată un desfăşurării reparaţiei, cru cu foarfecă. Lama ei nus...
încărcătorilor a făcut ca în lunile re şi iniţia tivă pentru curmarea nea­ urmă. In ju ru l lacului am amenajat fapt. Intr-lin a din zile după care a declarat c.i tăia metalul pe întreaga IOSIF CRAŞCA
ianuarie şi februarie sa fie mane­ junsurilor. mi iau măsuri energice ,Şarje" un parc. N u-i mic. Are vreo trei
vrate în plus, pentru .refacerea în ­ pentru lichidarea lor. Operativitatea hectare .şi jumătate. Anul trecut
cărcăturii 5.470 vagoane, din cele unor asemenea măsuri este impusă te-am zis: să construim un bazin
13.817 încărcate, ceea ce a întrecut dc faptul că deficienţele semnalate de înot, să aibă vara şi ţăranii St suit mîiuli'ia noastră
lim ita admisă de 4-7 ori. Un calcul produc greutăţi în secţiile produc­ — Aşa sîntem noi. ţăranii, pînă, noştri. Staţi să vi-1 schiţez.
arată că staţia V este aglomerată tive ale com binatului pe caic fero­ una alta... Trebuie să vedem, să Scoase carneţelul, si acolo, pe
zilnic cu ciiva 70 de vagoane in via rii trebui? să le deseivească cu pipăim şi numai după aceea ne loc, începu să tragă linii... In vestiare domnea o animaţie îndreptau spre sala cinematogra­
plus, numai clin cauza neîncărcării prom ptitudine. urnim . Dar, apoi, nu ne mai — Era bine dacă mă făcea tata cu totul aparte faţă de restul zi­ fului. La intrare, gazde prim itoa­ satorii. Frumoasele costume ro­
lor corecte. poţi opri. Aşa a fost şi cu tutunul proiectant că tare mi-n plăcut, lelor. Ieşind din adîncuri, oamenii re, tovarăşii din com itetul sin­ mâneşti erau purtate cu dezinvol­
Fiind vorba de organizarea m un­ ION DÂRĂMUŞ cc-l cultivăm , de scoatem acum dar pe vremea aceea... Să vă schi­ se zbenguiau ştrengăreşte sub du­ dicatului şi com itetul U.T.C. Ii tură de m em brii form aţiei de
cii, ficul deficienţelor conduce şi la activist al com itetului dc milioane de lei cu el. Construisem ţez si parcul şi lacul: aici e firu l suri, ştergindu-s? apoi în grabă. dansuri, de la exploatarea m inie­
un alt aspect. In ciuda volum ului partid dc la CS. Hunedoara la cooperativă o uscătoiie pentru apei C ârpinişului, aici, canalul Cîte-un „noroc bun" si fiecare se aşteptau şi-i conduceau la locu­ ră, în trepidanta melodie a în vîr-
mare de muncă, a num ărului mare (responsabilul subredacţîei tutun. Era cu două camere. Cre­ prin care am captat apa. Aşa... Aci grăbea spre casă. Sin prins de a- rile rezervate. S clipirile steluţe­ titei. Palme bătătorite de cioca­
lor de fruntaşi, în seara aceasta
de vagoane manevrate in plus. loco­ noastre voluntare). deţi că a vru t vreunul să punem e lacul. Cam aici am făcut platoul ceaslâ grabă, la plecare, portarul peste 70 la număr, se îm bim u nele de abată |, sbughind din m an­
motivele nu sînt folosite la capaci­ de dans pentru tineret. Pentru noi. doar ridica din umeri. Abia şetele scrobite, aplaudau cu căl­
tatea lor. In ziua de 17 februarie ceilalţi, am amenajat dincoace... E într-un tîrziu a făcut el' legătura plăcut cu p riv irile vesele, cu în ­ dură fiecare evoluţie a dansatori­
a. c. locomotiva cu nr 50 408 a sta­ loc mai maro... Că vedeţi dum ­ intre graba oamenilor şi sărbătoa­ treaga atmosferă. Prinse la re­ lor. Execuţiile reuşite ale a rtiş ti­
ţionat Cf> minute, iar în ziua urm ă­ De la Universitatea serală neavoastră, cînd se prind ai vere, m icii? insigne atestau căl­ lor de pe scenă, tovarăşi ai celor
toare aproape o oră, în tim p ce m u l­ noştri la joc... Aici e locul pen­ rea ce urma să aibă loc. In sea­ dura in im ilo r ce băteau sub hai­ din sala, erau un omagiu cald,
te vagoane aşteptau să fie trim ise de marxism-leninism — Deva tru bufet, aici pentru muzică. Pe ra acelei zile. obişnuite de a lt­ ne, a acelor inim i de oameni îna­ tovărăşesc, adus prin artă, oame­
la încărcare ori descărcare margine am plantat arbuşti or­ fel, m ulţi dintre cei ce lucrau în intaţi. care şi-au făcut ciin în­ n ilo r din primele rînduri de bănci.
deplinirea datoriei, supremul ţel
O serie de deficienţe pornesc şi namentali, salcie pletoasă, plopi, abatajele E. M. Certei—Săcâ- Erau prezenţi m inerul Aron
de la faptul că personalul din staţii PRO GRAM UL ZTLEI DE LU N I 4 A P R ILIE 1966 a rţari şi salcîmi Sofora. Vreo 300 rîmb. aveau sâ ia parte la serba­ al vieţii lor. Pricepuţi şi pasio­ Branca, sef de echipă, şeful de
nu-şi cunoaşte precis sarcinile Cu Secţia economic — anul II, orele 17-20 predare în sala de şedinţe de bucăţi de toţi. Acum plantăm rea din sala cinem atografului din naţi, stâplniţi de dorinţa fie rb in ­ brigadă Teodor Dane iu, m inerii
p rile ju l unei anchete efectuate la a Sfatului populai- orăşenesc Deva. trandafiri. Pe alei am pus bănci. Certej. Aici, in cinstea oamenilor, te de-a lucra mereu mai bine, Cornel Purcel, Gheorghe Nelega
acest buchet de oameni care nu
staţia nr. 2 m ulţi dintre cei ce m un­ Secţia economie — anul III, orele 17-20, predare în sala de şe­ Dincoace de lac e ştrandul. Am a d ă ru irii lor pasionate pentru a se dădeau înapoi din faţa greută­ şi Aurel Stănculescu, sef dc b ri­
cesc aci n-au ştiut să spună care dinţe a U R C C. pus si două tram buline. Pe m ar­ trim ite la ziuă bogăţiile as­ gadă, Pelru Ilea, şeful sectoru­
sînt sarcinile lunare de transport PRO GRAM UL Z IL E I DE M A R T I 5 A P R ILIE 1966. ginea bazinului am fixa t tăbliţe: cunse în străfunduri, s-a organi­ ţilo r din subteran, păreau nişte lui T si toţi ce ila lţi fruntaşi, des­
de care răspund. Secţia economic — anul I, orele 17-20, predare in sala festivă a „Atenţiune, 3 m etri!" sau cit e, zat o seară a fruntaşilor, copii mari şi tim izi, rătăciţi din pre care brigada artistică de a-
Slaba activitate a serviciului miş­ Scolii pedagogice Deva. ca sâ se ştie. In bazin, Intre lo- ...E seară, de-a binelea. Păşind întîm plare într-o adunare veselă... gitaţie a spus în cîntec şî vers:
care în ceea ce priveşte îndrumarea Secţia filozofie — anul I. orele 17-20, predare în sala festivă a Şco­ grav, alături de soţii, zeci de oa­ Curînd. fream ătul sălii a înce­ V A L E N T IN POENAK
şi controlul face ca şi evidenţa să lii pedagogice Deva. LU C IA L IC IU tat, lum inile s-au stins, iar pe
fie relativă. Dacă confruntăm re­ Secţia construcţii de partid — anul I, orele 18-21, seminar în să­ meni în ţinută de sărbătoare, se scenă au pătruns în iureş — dan­ (Continuare tn pag. a 3-a)
gistrul de „căi libere" cu graficul lile de curs ale Şcolii generale „ Dr. Petru Groza" Deva.
de circulaţie se observă abateri de (Continuare în pag. a 3-a)