Page 5 - Drumul_socialismului_1966_04

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA 1

IN PAGINA Â 4 -A DE AZI j

CONGRESUL AL XXIII-LEA AL P.C.U.S. SESIUNEA Q.A.T.T. DE LA 6ENEVA
Proteste ale unor Jărl în curs de
Lucrările celei de-a 4-a zi
dezvoltare

Rezultatele alegerilor din Anglia

VICTORIE LABURISTĂ DE PROPORŢII Evoluţia evenimentelor din Ecuador

Festivalul Mondial de Artă Neagră Acfualitafea sportivă internaţională
AXUL XVIII. NR. 3500 SIMBATA 2 APRILIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI

CONFERINŢA UNIUNII REGIONALE A
De la Universitatea serală
Angajamentul socialist de marxism-leninism—Deva

PRO GRAM UL Z IL E I DE LUN I 4 A P R IL IE 1066 COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI
Secţia economie — anul II. orele 17-20 predare în sala de şedinţe
a Sfatului popular orăşenesc Deva. Ieri, au început la Deva lucră­
Secţia economie — anul III, or ele 17-20, predare in sala de şe­ rile celei de a îV -a conferinţe a rea si satisfacerea cerinţelor
populaţiei şi a făcut preţioase re­
dinţe a U.R.C.C. U niunii regionale a cooperative­ comandări privind continua îm ­
izvor de succese Scolii pedagogice Deva. lor meşteşugăreşti Hunedoara. iau supra m asurilor ce trebuie luate
PRO GRAM UL Z ILE I DE M A R Ţ I o A P R ILIE lf)GG
bunătăţire a a ctiv ită ţii de viitor.
Secţia economie — anul I, orele 17-20, predare in sala festivă a
V orbitorul s-a oprit îndeosebi a-
La
lucrările
conferinţei
parte delegaţii aleşi in cadrul a-
Secţia filozofie — anul I, orele
pentru ca activitatea cooperati­
lii pedagogice Deva. 17-20, predare în sala festivă a .Şco­ dunărilor pe cooperative. Au par­ velor meşteşugăreşti să se ridice
ticipat tovarăşii Nicodim Koşea.
Secţia construcţii de partid — anul I, orele 18-21, seminar în să­ secretar al C om itetului regional pe o nouă treaptă, in aşa fel in ­
lile de curs ale .Şcolii generale „ Dr. Petru Groz.a* Deva. Hunedoara al P. C. R.. Dezideriu cit să-si îndeplinească în tot mai
Pc adresa redacţiei continuă să sosească nu­ Nagv, vicepreşedinte al UCECOM. bune condiţiuni sarcinile ce le re­
meroase scrisori, care ne aduc veşti despre viaţa Sabin Hoticiu, vicepi esedinte al vin.
si aclriitnten oam enilor din întreprinderile regiu­ C om itetului executiv al Sfatului Tovarăşul Sabin Boticiu a su­
nii noastre. Kste suficient doar fă citeşti rîndurilc popular regional, conducători ai blinia t iu (u v în tu l său. aportul
scrise pentru a-ţi da scama ca aproape toate scri­ unor unităţi economice, in stitu ­ pe care unităţile cooperaţiei meş­
sorile prim ite an o caracteristică comună : tonul ţii si organizaţii de masă di:i re­ teşugăreşti îl aduc la executarea
cald, entuziast, in care oamenii muncii ne relatea­ giune, in vita ţi din cadrul un iu ­ prestărilor de servicii către popu­
ză despre îndeplinirea angajamentelor luate în în­ n ilo r cooperativelor meşteşugă­ laţie. Totodată vorbitorul a ară­
trecerea socialistă, despre depăşirea sarcinilor de reşti din alte regiuni.
plan ~~ »=- Tovarăşul Loontin Hlăjan, pre­ tat ca între cooperaţia meşteşu­
Dind curs cîtorvn dintre ele, nu facem decit să şedintele L’IR.CM. — Hudedoara gărească si comitetele executive
aducem un elogiu binem eritat celor care. ignorând a prezentat darea.de seamă a ale sfatu rilo r populare trebuie să
noţiunile de tim p si sarcină planificată. înscriu consiliului u niunii asupra-activi­ existe o mai strinsă colaborare
pe g ra fic e le întrecerii rezultate majore, demne dc tă ţii desfăşurate dc la conferinţa in ‘ vederea exti-nderii prestărilor
toată lauda. trecută si pînă în prezent, iar to­ de servicii si asigurarea spaţiilor
corespunzătoare.
varăşul A dolf Manghelus a pre­
ln ‘ cadrul conferinţei regionale
zentat raportul comisiei de re­
vizie. a* Lfniim ii cooperativelor meşte­
şugăreşti a luat euvîntul si tov.
PRELUDIUL UNOR A zentate s-au purtat discuţii. Ele al UCECOM. Pornind de la rea­
Pe marginea m aterialelor pre­
vicepreşedinte
Nagv.
Dezideriu
REZULTATE MAI BUNE au scos în evidenţă rezultate ob­ lizările obţinute, cit si de la sarci­
ţinute de cooperativele meşteşu­
nile mereu sporite ce revin coo­
găreşti din regiune, preocuparea
peraţiei meşteşugăreşti, vorbitorul
pentru l ă r g i r e a gamei de a făcut preţioase recomandări
Două scrisori, prim ite înaintare si deci, depăşi­ se rvicii,, îm bunătăţirea c a lită ţii
la interval de tim p scurt rea sarcinilor la lucrările produselor, scurtarea duratei de pentru asigurarea satisfacerii cît
din partea tovarăşului de investiţii. Ca urmare execuţie şi sporirea gradului de mai depline a cerinţelor popu­
N'icolae Matei, ne relevă a atenţiei ce s-a acordat rentabilitate. P articipanţii la dis­ laţiei.
rezultatele frumoase ob­ efectuării lucră rilor de cuţii au reliefat o serie de rezer­ Dezbaterile din prima zi a con­
ţinute în muncă de m i­ investiţii si pregătiri, m i­
nerii secţiei II Musariu, nerii, avînd in perma­ ve interne, care folosite din plin ferinţei au constituit un bun p ri­
de la I.M. Barza. Prim a nentă asigurată aprovi­ vor duce la obţinerea unor noi lej pentru analizarea m uncii des­
scrisoare, oarecum anti- zionarea cu lemn de m i­ succese, pe măsura cerinţelor. făşurate c.ît si pentru scoaterea
cipativă, ne relata despre nă si alte materiale ne­ In cuvinutul său tovarăşul N i­ în evidenţă a p o sib ilită ţilo r exis­
depăşirea sarcinilor la z.i. cesare, ,şi-au putut orga­
pen tru'ca în a doua să niza temeinic lu ciu l in codim Roşea, secretar al Comite­ tente. in vederea îm bunătăţirii
ni se vorbească despre abataje". Lupeni. Aşa arată azi 6ă lrinul oraş a/ mineri­ tului regional Hunedoara al continue a a ctiv ită ţii cooperati­
îndeplinirea cu 10 zile Aşa după cum ne re­ C A U Z E lor. Acolo unde citulvo iqrasia era nelipsită din P.C.H., a apreciat rezultatele ob­ velor meşteşugăreşti.
lata corespondentul nos­
înainte de vreme a pla­ tru, co ntribuţii deosebite N U M A I ..locuinţele" minerilor, acolo unde copiii se jucau ţinute de cooperatori în deservi­
nului trim estrial. P rin ­ in prutul străzii, s-au inultal cartiere moderne. Lucrările conferinţei continuă.
tre altele, in scrisoare se ■la realizarea si depăşirea
spune că „sarcinile de planului '.şi-au adus co­
plan au fost îndeplinite lectivele Sectoarelor —00,-
si depăşite ritm ic datori­ — 120 si1 — 100 ni. Rezul­ O B I E C T I V E ?
tă a p licării unor măsuri tatele obţinute pină a-
tehnice şi organizatorice cum — judecind după e-
eficace.- ..Astfel, galeriile'1” Tanul cu care muncesc,
transversale au fost do­ cei din secţia a l l - a Mu- — In ■ Iernile ianuarie, şi februarie latate de tovarăşii din conducerea
tate cu m aşini de încăr­ sariu — fiu constituie de- Fabrica de h irtic din Petresti si-a între p rin d e rii este discutabilă. De
cat PM L-o, lucru ce a fa­ t it un preludiu al unor îndeplinit planul producţiei globale exemplu, în prim ul trim estru, ca cu corespondenţii
vorizat creşterea produc­ succese si mai m eritorii, şi marfă doar în proporţie de 97.16 să revenim Ja cele scrise mai sus,
tiv ită ţii la lu cră rile de închinate zilei de 8 Mai. la suta, îar în perioada 1-20 martie întreprinderea a fost aprovizionată
în proporţie de numai 92 la sută. defectuos cu materie primă. De aici.
C aic .sînt cauzele care au condus greutăţi in procesul de fabricaţie,
la aceste rezultate sub posibilităţi? staţionări de maşini etc. Situaţia a-
— Am întim pinat greutăţi m ari i casta putea fi evitata dacă exista
O bună parte din scrisorile
A lţi doi corespondenţi vo­
— ne-a spus tovarăşul Nicolae Zap- mai m ultă preocupare pentru crea­ sosite în u ltim ul tim p la re­ luntari din Petrila respectiv p rim it si de la Niţulcscu F-
rea din tim p a unor stocuri de si­
FACTORII SUCCESULUI lanie. directorul întreprinderii. Dc guranţă. Apoi, conducerea în tre p rin ­ dacţie au ca temă diverse tovarăşii Einillan Doboş si m ilian din Petroşani. „Pe
strada V iito ru lu i — se spune
la Zarneşti. Bacău. Brăila. Călăraşi
n-am prim it conform contractelor derii trebuia să trim ită delegaţi la probleme cetăţeneşti. U nii Peiru (tâinâ ne înfăţişează as­ în scrisoare — locatarii au
celuloza, una din m ateriile prim e întreprinderile furnizoare si îm preu­ corespondenţi ne scriu des­ pecte din oraşul lor. Prim ul pornit o largă acţiune de în ­
In m unţi, prim ăvara plan pe fiecare sortiment pre solicitudinea si atenţia cu se declară nem ulţum it dc* a-
s-a arătat ceva mai ca­ in parte şi pe fiecare fază pe care le folosim De asemenea, pe nă cu acestea să rezolve problema care sînt trataţi oamenii m un­ titudinea si comportarea v ă ­ frumuseţare. A lost curăţată
strada, s-au
amenajat ron­
pricioasă ca în iestul le ­ de producţie, urmărirea lîngă faptul că ni s-a liv ra t n e rit­ respectării oblig aţiilo r contractuale. cii in calitate de cum părători, zătorului Niculae Purtescu. duri de Hori, s-au vopsit
giunii. Totuşi, ploaia si productivităţii Iun are si mic. celuloza a fost uneori de ca li­ Planul pe sortimente mi a fost pacienţi sau călători. Din re­ de la unitatea de legume şi
uneori zăpada căzuta zilnice, mi-au dat posi­ tate necorespunzătoare. Din această stabilit intotdeauna in mod judicios. latările lor se încheagă ideea fructe nr. 33 din Petrila care gaixlurile si porţile. In deza­
cord cu cei m ulţi, unii cetă­
n-au influenţat desfăşu­ bilitatea luă rii unor mă­ cauză procesul tehnologic la secţia La întocmirea lui nu s-au avut în că relaţia: cetăţean — in sti­ înthvîe de la serviciu. închi­ ţeni manifestă lipsă de inte­
rarea m u m ii în parche­ suri organizatorice şi teh­ fabricaţie a fost influenţat negativ. vedere posibilităţile de desfacere a tuţie, s-a îm bunătăţit si este de mai devreme magazinul res faţă de curăţenia stră­
tul lorestier M iias, dc pe nice adecvate : repartiza­ — Asemănător au stat lucrurile produselor. în continuă înnoire. Nu lip ­ şi se poartă urît cu cum pă­ zii si îsi depozitează lemnele
Valea Sebeşului. O con­ rea corespunzătoare a .şi la secţia confecţii caiete, unde — In planul de producţie au fost sesc' insă nici aprecierile c ri­ rătorii. de foc pe scări, cu ţoale că
firm are a acestei a firm a ­ oamenilor in fronturi dc pe primele două luni ne-am îndepli­ prinse modele de mape cu p lin iri tice la adresa unor organe şi au curte pentru magazie,
ţii am avut-o citind scri­ lucru. instalarea din nit planul doar in proporţie de 60.2 (arc, de altfel, au fost contractate, in s titu ţii de stat. Să dăm mai Tovarăşul G. Petru eviden­ ceea ce dă o înfăţişare urîtn
soarea trim isă redacţiei tim p a mecanismelor im- la sută. — intervine în discuţie tov. ne-a relatat tovarăşul D um itru Tă­ bine cuvintul autorilor. ţiază pe m uncitorii Gheorghe blocului şi străzii*. Corespon­
dc către corespondentul crsare, repartizarea ju d i­ M ihai Ţoc. inginerul sef al între­ tarii, şeful serviciului plan. Noi Bedea, Ludovic Şiler, M ihai dentul nostru ne trim ite foto­
voluntar Cornel Zeinora cioasă a atelajelor pentru prinderii. Din 84 tone hîrtîe cit tre ­ trebuia să onorăm beneficiarii cu „M a numesc Mia Lupuleţ Vi rog şi M ihai Ştirbu. de' la
de la J.P. Sebeş. transport ctc. L’um s-ar buia să prim im de la C C H Palas- aceste comenzi, dar nu am putut si sînt elevă in (laşa a lll-a E.M. Peţrila. care sînt per­ grafia de mai jos cu urm ă­
Din cuprinsul ei aflăm zice, am pornit şi am lu ­ Constanţa. am p rim it doar 9.8 tone, pentru că mapele nu au intrat în B a Liceului din Haţeg. Cu manent în fruntea acţiunilor toarea explicaţie: „Iată cum
că planul de producţie pe crat cu toate motoarele iar de la C C H. Călăraşi nu am p ri­ procesul de fabricaţie. De ce? An cîtva tim p in urmă am trăit de muncă patriotică ce se în­ arată scara blocului unde si-a
p rim ul trim estru a fost din plin S tim ulatorii m it nimic. 1‘nst contractate fără să le fie sta­ clipe dc mare tensiune si e- treprind.
îndeplinit la toţi indica­ s-au dovedit munca in a- In discuţia pe care am avut-o, b ilit preţul. Au fost apoi cazuri moţie. Mama mea. fiind bol­ Vesti despic participarea depozitai locatara M aria Bîe,
torii, că ritm u l întrecerii c:Ord. tăierea la rinei, cadrele tehnice ne-au relatat si alte eînd am schimbat din anumite dis­ navă. a fost internată de u r­ entuziastă a cetăţenilor la lemnele dc foc".
socialiste se intensifică scoaterea lem nului dc cauze care au făcut ca planul la a- poziţii fabricarea unor sortimente, genţa la Spitalul C F R din acţiunile de gospodărire si S. TR U ŢĂ
pentru ca in cinstea zi­ construcţie, fasonarea şi ((astâ întreprindere să nu fie în­ de valoare mai mică sau mai mare. Simeria, unde i s-a făcut o înfrum useţare a străzii şi o-
lei de 8 Mai lorestierii stivuirea lem nului de loc. deplinit. cu unele care aveau alt preţ, fără oneraţie. Nu după m ult tim p. rasului în care locuiesc, am (Continuare in pag. a 3-a)
să poată raporta succese Aş sublinia c a factor p ri­ După cum rezultă mai sus, Fabri­ să operam în planul stabilit in iţia l mama s-a întors în m ijlocul
tot mai frumoase. m ordial . în obţinerea ca de hîrtic din Pe t ceşti a trecut in această schimbare. D atorită acestui nostru, sănătoasă .Şi deseori
Pentru a afla ce a stat succeselor noastre munca prim ul trim estru printr-o serie de fapt, compararea planului întocm it mi-a vorbit despre grija, a-
la baza succ eselor pre­ desfăşurată de toţi oame­ greutăţi care au grevat asupra în ­ cu planul realizat nu a oglindit ade­ tenţia cu care a lost tratată
zente. corespondentul nii din parchet, care s-au d e p lin irii planului de producţie. Cu văratele rezultate, la producţia glo­ Dc aceea, vreau să aduc pe
nostru l-a solicitat pe to­ m obilizat pentru realiza­ toate acestea, chiar dacă planul nu bală fie că eram avantajaţi fie că această cale m ulţu m iri me­
varăşul Ghcorghc Lazâr, rea în termen a sarcini­ se putea îndeplini, restantele puteau eram dezavantajaţi. d icilor Vaier Neagoie, Tăna-
şeful parchetului, sa-şi lor încredinţate. Cred că. să 1 ie cu m ult mai m ici. Este ade­ — Şi noi. intervine în discuţie to­ se Budac şi Mircea Groza,
împărtăşească din expe­ în mare, aceştia au fost vărat că au existat unele cauze o- varăşul loan Onica, şeful serviciului surorilor medicale M aria Pop-
rienţa sa : „Cunoaşterea factorii care ne-au con­ biective. dar s-au făcut sim ţite si aprovizionare, am avut deficienţe naru. Dobra Stoica si Elena
precisă a sarcinilor de dus spre succes". deficienţe caic puteau li înlăturate. oarecum asemănătoare. In prim ul Mălai. Mulţumesc călduros
C hiar obiectivitatea unor cauze re­ trim estru al acestui an am coman­ colegilor şi tuturor acelora
dat materiale pentru unele sorti­ care in momentele grele au
fost alături de mine*.
mente a căror fabricare s-a sistat Dar, nu peste tot cetăţenii
din toamna anului trecut. Am făcut
găsesc aceeaşi înţelegere si
aceasta pentru că între serviciile bunăvoinţa din partea perso­
plan. producţie si aprovizionare nu nalului medico-sanitar. Co­
a fost o slrinsă colaborare. Noi nu respondentul nostru Ştefan
cunoaştem întotdeauna nroblcme- Nagv din Petrila, ne scrie că
le serviciilor plan şi producţie, iar la serviciul O.R.L. al P o licli­
L. DEMETER nicii din Petroşani oamenii
-BR AŢE" PURTĂTOARE DE sînt purtaţi pe drum uri cu
(Continuare în pag. a 3-a) ENERGIE tot felul de form alităţi.
Dăruirea cu pasiune activi­ $/ perseverent, studios $i ener- ptocesului de pioduclie, Iu creş­ Iratete comune de la „Leşul U r­ că această metoda de analiză
durează 2 ore, tiu-l mulţumeşte
sului'. sînt doar citeva dui le-
tăţii de cercetare ştiinţifică, a- qic, cercetătorul este in acelaşi terea continua a eficientei e- tna/c propuse a h cercetate si pc cercetător. Pont tu aceasta a
p licării rezultatelor ci in toate timp un bun cunoscător al oa­ conomicc a activităţii dc pro­ soluţionate in cursul acestui an. început sa studieze posibilita­
domeniile de activitate, consti­ menilor din uzină, al preocupă­ duct ie. Concomitent u i aceste proble­ tea înlocuirii metodei dc anali­
tuie una din principalele înda­ rilor lor. ie studiază experien­ O tudim d temeinic sarcinile me se caută qăsitea a noi m ij­ ză poluroqratică <u metoda Io-
to riri ce revin oamenilor de ţa practica, ii consultă in cele. de perspectivă ale uzinei, loace de imbunălăt irc a lehno- tocolorimeh icâ i omhntală. prin
ştiinţă din patria noastră. Fap­ mai diverse probleme Dăruin- colectivul condus dc Ihe Flo- aplicarea careta timpul de ana­
tele oamenilor de ştiinţa carp liză se va reduce cu peste 73
si-au închinat viaţa si puterea la sulă.
de muncă prestigiului ştiinţei Stabilirea tem aticii cercetuiii
româneşti trebuie să constituie Shinlilice a coincis cu atacarea
pentru cercetătorii de astă/i, primelor obiective. J.a noua in­
exemple demne de urmat... (p a linc ii aontemţL&rant stalaţie ce se altă in construc­
4 semenea qinduri si nă/.uin- ţie. urmează a se aplica o nouă
metoda e/(iboro/(i dc laboratorul
/c le-am in liln it şi la chi­
mistul llic riorea, şefii/ labora­ de cercetări, prin caic se evită
pierderea de metale
utile in
torului de cercetări de Iu Urinei loqiilor actuale, precum si noi procesul de fabricare a sunatu­
chimico-melalurqică din ’/Jatnn. du-se cu posiune achvilatii dc rea si-a propus un număr (le IV metode de analiză in controlul lui de cupru. Prin studiile în ­
Avjnd la dispoziţie condiţii op­ cercetare stim tilică llic Florea teme dc cercetare pentru anul produselor. Posiunea pentru treprinse a iost soluţionată pro­
time de lucru, aparatură si u ti­ r.u uită niciodată cri munca in curs. Asimilarea de produse nou este demonslrată si dc ur­ blema cristalizării rapide a sul­
laje dmlte cele mai moderne, lui trebuie concretizată in ar- noi ca: oxizi de cupru nece­ mătorul exemplu. Anuli/a ac­ fatului de lier.
comunistul Ihe Florea se dăru­ ti\ itatea practică, punind la sari industriei de cetamică, îm ­ tuală a produselor se execută
ieşte cu pasiune qrelct dar p li­ tndc tui na oamenilor metode şi bunătăţirea randamentului de cu ajutorul metodei polaror/ra- M RUC.IN'ESCU
nei dc sahslactH misiuni — solufti noi, care să contribuie extracţie a metalelor utde. ex­ licc. modernă de a Ulei. Faptul (Continuare in pag, a 2-a)
cercetarea şliinlihcă. Entuziast la imbunălătirca continuă a tragerea cuprului din concctt-
vopsitorul Cornel Scaeoc laec toaleta m aşinilor dc
luai ile dc expediţie,
lin ia te l i U M. L'ugir,