Page 2 - Drumul_socialismului_1966_04

PAGINA A DRUMUL J oCtĂu SMULlT/ Nr. J

i J R IT A T E A ,fpEOeeiuL a lk“

Procesul alb",
Ulm realizat de re•
gizorul Iulian M iIul
după scenariul lui populară; 14,50 Romanţă pentru
violoncel şi pian de Eduard Cau-
Pregaisrs pentru apropiatul exam en Eugen Barbu, cuce­ m e,m a della; 15,00 Muzica m eridianelor;
reşte publicul nu
pc căile uşoare ale 16,20 M elodia a m in tirilo r; 17,00
a rlilic iilo r zgomo­ D EV A : Procesul alb — cinema­ Muzică populară interpretata de
şi in continuare, pină la examenul toase sau experi- tograful „P atria” ; Spre culm i — M aria Firulescu şi Efta Botoca;
Să muncim cu fiecare : nată lecţiilor de sinteză (26 m ai— mentelor paramo- cinem atograful „A rta " ; Si MERI A: 17.15 Tangouri celebre; 17.30 In
de m aturitate In perioada desti-
slujba patriei; 18,03 In ju ru l glo­
derne, ci prin lim ­
6 iunie) vom veghea să se organi­ pezime, sinceritate Şah la rege — cinem atograful bului; 18,13 Cîntece de Mircea
„M ureşul”; HUN ED O AR A:
Un
Neagu; 18,30 Dialog cu ascultăto­
elev în parte zeze recapitularea pe teme m ari, şi profunzime, prin graful „Flacăra"; U ltim ul m ilia r­ rii; 18,45 SeJecţiuni din opereta
lucru făcut la tim p — cinemato­
adinjea seriozitate a
din materia întregului ciclu,
pe
bază de planuri vizate de consiliile hatâr ii unei teme dar — cinem atograful „Construc­ „Casa cu trei fete"; 19,00 Cu mu­
Putem considera eă pregătirea partid din scoală, s-a urm ărit mai metodice şi aprobate de director. din trecutul de to ru l"; PETROŞANI: Tatăl sol­ zica uşoară pe continente: 19.30
luplă al partidului
Răspunsuri muzicale
iu b ito rilo r
examenului de m aturitate începe m ult în această perioadă îmbună­ Pînâ atunci, ne preocupăm de mo­ şi poporului. datului — cinem atograful „7 No­
o dată cu intrarea la prima oră dc tăţirea a ctivită ţilo r educative des­ dul cum sint s p rijin iţi elevii ră­ Adaptind pentru iem brie"; LU PE N I: U ltim a va­ dc folclor; 20,00 Radiogazeta de
I curs şi se desfăşoară pc întreaga făşurate cu elevii în direcţia rid i­ maşi în urmă Ia invă/ţâturâ, prin ecran romanul său, canţă — cinem atograful „C ultu­ seară; 20,45 Noapte bună, copii:
perioadă a liceului. O deosebită cării nivelului de pregătire si com­ consultaţii individuale, teme supli­ „Şoseaua nordului", ral; LO N EA: Cine eşti, d-ta d-lc „Poveste de seară"; 21,15 Aten­
ţiune, p ă rin ţi! 23,05 „C lipe de v i­
im portantă însă o prezintă activi­ portare al acestora, atît in şcoală mentare, verificare ritm ică etc. La Eugen Barbu a va- Sorge? — cinem atograful „M in e ­ sare” — muzică uşoară.
tatea depusă in ultim a clasă, care cit şi in afară de şcoală. unele obiecte — ca matematici, f i ­ lorilical in Ulm c- ru l; Samba — cinem atograful „7
contribuie într-o foarte mare mă­ Organizarea orelor de consulta­ zică, chimie, lim bi străine — or­ voluţia densă şi an­ N oiem brie"; U R IC A N I: Femeia PRO G RAM UL li: 7,50 Prelu­
sură la înfăptuirea cunoştinţelor ţii, de recapitulări şi sinteză pen­ ganizăm de trei ori pe sâptâminâ, trenantă a ac{iunii in Scenă din film . necunoscută — cinem atograful „7 crări corale; 8.30 Muzică popu­
pe baza unui orar, consultaţii co­
asimilate în şcoală. tru revederea cunoştinţelor din lective la obiectele de m aturitate, care sint angrenate un N oiem brie” ; V U LC A N : Şoferii lara interpretată de V aleria Colo-
joară (voce) şi Fănică Stănescu-
Plecind de la această realitate, anii anteriori a constituit o preo­ după programa de examen. Elevii număr toarte mare dc so/i) inlr-o atitudine de mare incit unele Iadului — cinem atograful „M unci­ Româneşti (la vioară); 8,50 Dan­
colectivul de profesori al Liceului cupare încă de la începutul anului. ultim ei clase nu mai sint antrenaţi personaje, a sinlc fixat unitară lală de mate­ scene (atacul coman­ toresc"; C R IV ID IA : Soţii în oraş suri din opera „C idul" de Mas-
nr. 1 Hunedoara a analizat rezul­ Astfel, la secţia reală (cursuri In activităţi extraşcoiare iar celor clementele descriptive rial, înspre cercetarea da meni ului de la IIIov, — cinem atograful „M uncitoresc"; 6enet; 9,35 Muzică populară ro­
tatele obţinute de actuala clasă a de zi) au fost organizate ore de din internat le sînt create cond iţii de amploare la dimen­ atentă a felului dc a, (le exemplu), par iil- A N IN O A S A : Tolba cu a m in tiri mânească şi a n a ţio n a lită ţilo r
X l-a. lipsurile constaLate in pregă­ sinteză prin tratarea unor teme de optime de studii: dorm itoare şi m e­ siunile dc schiţe su­ qindi şi a acţiona al male la lafa locului, nu — cinem atograful „M uncitoresc"; conlocuitoare; 10,10 Căi-ţi care vă
tirea seriilor anterioare şi a luat ansamblu şi rezolvări de probleme d ita ţii separate, regim de zi adec­ gestive şi pline de sub­ personajelor. pc platou. B A R B A T E N I: Un enoriaş ciudat aşteaptă; 11,50 Zece m inute cu
a măsuri care să ducă la o mai te- recapitulative (la matematici), re­ vat, cu mai m ulte ore de studiu. stanţă. Scenariul a dc- Comuniştii ne apar Sint surprinse ma- — cinem atograful „6 August" ; Edith Pieha; 12,00 P entru prim a
| meinică pregătire a elevilor. capitulări pe capitole (la limba ro­ D jrig in ţii vin în sp rijin u l măsu­ venii o lormulă con­ astfel ca termenii şi gistral in film persona­ A LB A 1UL1A: Dulcea pasăre a oară în em isiunile noastre; 12,30
* Pentru ca actuala promoţie să mână) etc. rilo r de mai sus prin determinarea densată a romanului, lorfe active ale insu­ jele siguranţei, odioa­ tin e re ţii — cinem atograful „V ic­ „Ciobănaş de la mioare” — melo­
3 fie mai bine pregătită, un prim La secţia umanistică. în funcţie mai precisă a lacunelor din cunoş­ iar Ulmul un „ cine- recţiei, dispunind de se şi corupte, alături to ria "; Asta-i tot ce s-a îittîm - dii populare; 14,00 Din operetele
factor asupra căruia ne-am îndrep­ do lim ba aleasă de elevi pentru e- tinţele fiecărui elev din clasă; prin roman'1. caractere Icrme, edu­ dc suita o lilcrilo r'g e r- plat — cinem atograful „23 A u ­ lu i Johann Strauss: 14,45 C in tet*
tat atenţia, a fost îm bunătăţirea xamen, au fost organizate ore spe­ fixarea pentru aceştia a unor re­ Acţiunea, pc care cate dc partid ixuUnt inani, dezorientaii şi gust” ; TEIU Ş: Dincolo dc barieră haiduceşti .şi jocuri populare; 15,30
lecţiilo r făcute de fiecare profesor ciale de pregătire, continuindu-se gim uri de zi individuale in raport m ulţi dintre c ilii o ii o atingerea telului mujot depravaţi. — cinem atograful „V icto ria "; De Ja m ici fo rm a ţii la m ari or­
la clasă. P rintr-o m ai judicioasă în acelaşi tim p şi pregătirile la de cerinţe şi posibilităţi; prin a- cunosc din lectura câr­ al momentului. Ei se Procesul, ccl care a Z L A T N A : Brăţara dc granate — chestre de estradă; 16.30 Ineluş-
planificare, ţinînd cont de nivelul lim ba română. oordarea de asistenţe. în mod dife­ tii. este cea care im ­ realizează prin aci iu ­ declanşat acţiunea Ul­ cinem atograful „M u n cito ru l" j Invirtecuş; 17,20 Jocuri populare
clasei şi de programa analitică,s-a La secţia serală, s-au organizat renţiat, elevilor care intîm pină primă Ulmului pecetea lie. avind puterea de mului. nu se termină, SEBEŞ: Un cartof, doi cartofi — interpretate ia m uzicuţă; 18,00
reuşit ca. prin folosirea unor tip u ri pregătiri speciale la matematici, greutăţi in învăţare, ajutîndu-i dc roman In modul ccl a se subordona scopu­ rămine alb, Iară sen­ cinem atograful „Progresul"; Du­ C intăreţi de peste hotare pe sce­
variate de lecţii, nivelul de cunoş­ iar în perioada de vacanţă, ja ce­ să-si corecteze stilu l defectuos de mai pregnant. Cu p ri­ lui principal — lupta. tinţă. Este un apel a- m inică la ora C — cinem atogia- nele teatrelor noastre; 18,15 Em i­
tinţe a! elevilor să crească in mod rerea elevilor secţiei serale, ja f i­ muncă. le ju l procesului agen­ Din rindul comuniş­ d re sal spectatorului dc fu l „Sebeşul” ; APO LD U L DE siune literară; 19,03 Com pozitorii
sim ţitor. Parcurgerea în mod r it­ zică. Pentru trim estrul în curs, :Preooupîndu-se de toţi elevii în tului Teică, ucigaşul tilor se individualizea­ a gindi asupra eroilor SUS: Runda C — cinem atograful au cuvîntul; 19,30 M em oria pă-
mic a programei analitice, desfă­ vom adăuga îa obiectele reca­ general, profesorii sprijină prin lui Dumilrana, M aici ză mai precis Matei si şi luptelor Ulmului. A- „23 A ugust"; ORĂŞTIE: Old m-întului românesc; 22,30 Moment
şurarea corectă a recapitulărilor pitulate şi altele, ca fizica şi chi­ consultaţii individuale pe cei mai îşi aminteşte (proce­ Dumilrana dar apara­ supra lor va rămine un Shatcrhand — cinem atograful poetic; 23,07 C iclul „Sim fonia ro­
tul nu intfrzic mult a-
curente, a orelor de laborator, a mia, la cursurile de zi, şi lim ba ro­ ‘aţi. Deşi clasele sînt num e­ deul rememorării e supra lor. Esenţială era proces mc teu deschis „P a tria ” ; Un lucru făcut la tim p mânească"; 0,10 Mozaic muzical.
spccilic literaturii) dc
le cţiilo r de laborator, însoţirea lec­ mână, la cursurile serale, unde e- roase, profesorii pun accentul pe pregătirea şi desfăşu­ in conştiinţa noastră, — cinem atograful „Flacăra"; CU-
ţiilo r cu proiecţii de film şi din- levii intim pină greutăţi mai mari. permanenta antrenare a elevilor rarea insurecţiei arma­ activitatea colectivă şi cea chemată să jude­ G IR: Viaţă d ificilă — cinemato­
film , cu un bogat .şi variat mate­ Pentru perioada cuprinsă între la lecţii, prin ascultări ritm ice, te (lin august 1944. A- protagoniştii se contu­ ce, vene ritul pc croi şi graful „7 N oiem brie” ; HAŢEG : Televiziune
rial didactic, îm bunătăţirea activi­ 26 aprilie — 7 maî, se va stabili p rin exam inări frontale, lu cră ri m intirije nu se succed rează in raport de ca. acuzind pc criminali. U ltim a cavalcadă spre Sania
tă ţilo r de muncă independentă un program special care sâ cu p rin ­ practice cu clasa. Nu este negli.jatâ ca tablouri izolate ci deschizînd unghiuri dc „Procesul alb" trans­ Cruz — cinem atograful „P opular"; 19,00 T elejurnalul de seară;
desfăşurate la oră sub supraveghe­ dă numai obiectele de m aturitate nici obişnuirea elevilor cu munca ca elementele unei an­ intorm şlarc şi asupra crie cinematografic, cu BRAD : M uncile lui llc rc u lc — c i­ 19.15 Pentru cei m ici: „In tîm p lă ri
personaje.
cehwTatle
rea profesorului — toate acestea şi. printr-o planificare concretă a independentă, cu tehnica alcă tu irii trenante acţiuni in ca­ mijloace artistice (le nematograful „Steaua roşie"; I- cu pi-sicuţe şi căţei"; 19,45 Pen­
au contribuit şi contribuie la rea­ tem elor ce se vor dezbate, vom unor lu cră ri de sinteză, cu fo rm u la­ re se profilează liqu- Momentul insurecţiei, calitate, o pagină din L IA : Căpitanul din Tenfccs (se­ tru şcolari; pagini de fizica;
lizarea unui sistem unitar .şi în ­ căuta sâ contribuim la o pregătire rilc memorabile ale caracterizat printr-o a- istoria glorioasă a in ­ riile I şi II) — cinem atograful 20,00 Săptămîna; 21,00 Avanpre­
chegat de pregătire a elevilor, care temeinică a elevilor noştri. Ca o rea de răspunsuri pe bază de bi­ comuniştilor, lupta lor de vă rată erupt ic dc surecţiei or/nafe. La „Lum ina". m ieră; 21,15 Folclor bihorean ;
acliunc, a losl surprins
lete, cvi alegerea şi folosirea mate­
reuşita Ulmului o con­
sâ asigure asimilarea unui volum 9arcinâ imediată este necesar a se ria lu lu i bibliografic şi altele. dirză, eroică, plină de in dimensiunile sale tribui ie de scamă re­ 21.40 Teleglob; Emisiune de că­
mare de cunoştinţe. lă to rii geografice. Expediţie pe
intensifica munca cu fiecare elev O rganizaţia U.T.C. mobilizează riscuri şi sacrificii. de Ireşcă, personajele vine excelentei inter-
De o im portanţă deosebită este în parte, colaborarea cu organiza­ pe toţi elevii lo învăţătură, a jutin- Dacă In roman d i­ principale liin d profi­ preturi datorate acto­ R a d i o Valea D racului (Alaska); 22,0.1
in această perioadă munca inde­ ţia de tineret şi fam ilia, ca îm ­ du-i sâ-si organizeze c it mai bine mensiunile permit ana­ lu ri dintr-un busorelicl rilo r luric D a r ie , M uzică., de 1 aprilie. Em isiuni*
pendentă a elevilor. Acest aspect preună să reuşim a prezenta elevi lize extinse ale perso­ dc amploare. Ghcnrghe Elinică, M or­ de m icro-varietăţi; 22.40 TcMe-
a fost urm ărit prin orele de curs. tim pul de muncă şi de odihnă, să-şi najelor şi descrieri m i­ Faptul că autorii au ga Barbu, Gina Pal r i­ PRO G R AM UL I: 6.06 Suito ju rn a lu l de noapte; 22,50 B uleti­
bine pregătiţi, cu temeinice cuno­ eşaloneze just materia de repetat pentru fanfară; 5,20 Bună d im i­
prin acţiunile organizate de d îri- nuţioase de mediu şi gindit lilm ul intr-un cin, Gcorqc Constan­ nul meteorologic; 22,55 închide­
ştinţe, capabili a face faţă cerinţe­ pe luni şi săptăm ini, pe bază de neaţa... cu muzica uşoară; 5,40
ginţi şi de către comitetele U.T.C. lo r societăţii. program de studiu. Ea combate atmoslcră, in film io ­ raport adecvat realită­ tin. Tnmu Caragiu, Cîntece şi jocuri populare; 6,15 rea emisiunii.
pe clase. In .şedinţele cu p ă rin ţii tendinţele de nefrecventarc a con­ tul este conden&ant. ţii istorice este demon­ Ucu Gheorqhiu. Ghcor- Transm item pentru sate; 6.45 Sa­
s-au dezbătut teme legate de im ­ Prof. C IO LA N A N A T O LIE su lta ţiilo r de către cei interesaţi, Talentul scenaristului strat şi dc realizarea glie Coz or ici, Jcan lu t voios de pionier; 7,15 Muzică
portanţa pre g ătirii individuale. directorul Liceului nr. 1 Irosirea după-amiezelor. s-a contopit cu cel al scenelor dc masă. de Constantin şi Gyorr/y uşoară cu Margareta Nicolova şi Timpul probabil
Cu s p rijin u l organizaţiei de Hunedoara P lin adunările pe clase şi v iz i­ regizorului şi al ope­ o veridicitate intensă. Kovacs. T ISTKATE Luciano T o jo li; 7,30 De la flu ie r,
ratorului (Aurel Satn-
Autenticitatea este atil
tele ce le facem, căutăm să antre­ Ja m arile ansam bluri; 7,45 Uver­ PENTRU 24 ORE
8.00
tu ri şi coruri din operete;
Vremea rămîne rece şi nesta­
Prinfr-un efort colectiv năm si p ă rin ţii în pregătirea m atu­ Sum arul presei; 8,08 „M oldovă, bilă cu cerul varia bil V or cădea
rită ţii. arătîndu-le ce condiţii tre ­
buie create copiilor, ce regim zilnic m indră grădină” — program de precipitaţii locale sub form ă de
se impune, cum îi pot ajuta în FOTBAL: Campionatul categoriei cîntece şi jocuri populare; 8.30 La ploaie ia r in m unţi ninsoare. V in t
si stăruitor muncă şi controla in acelaşi tim p. m icrofon, melodia preferată; 9,30 m oderat cu intensificări locale
Combatem îndeosebi tendinţa de Statul m edicului; 10,05 Cîntece din vest şi nord-vest. Tem peratu­
de dragoste şi jocuri populare ;
ra staţionară; ziua va fi cuprinsă
In anul şcolar trecut, nu toţi ab­ rea liceului, împreună cu organi­ angajare a unor m editatori şi Ieri s-a desfăşurat o nouă etapă din C LAS A M E N TU L 10,30 Radiorachetn p io n ie rilo r (re­ intre 6 şi 12 grade iar noaptea
solvenţii noştri au luat m aturita­ zaţia dc partid şi cu comitetul orientarea greşită, pentru motive campionatul categoriei A la fotbal. 1. Petrolul 16 l t 3 2 36:13 25 luare); 11,00 Solişti ni Operei de in tre —3 si 3 grade.
tea încă din prima sesiune: vinii U.T.C., a întocm it un plan ale că­ subiective, a unor copii spre facul­ Iată rezultatele înregistrate : Steaua 2. Rapid 16 11 1 4 31:15 23 stat din Tim işoara: M ira Popescu PENTRU U R M ĂTO AR ELE
fiindcă au dovedit goluri vechi în rui obiective vizează îndeosebi pre­ tăţi pentru care n-au înclinaţii. 3. C.S.iVl.iS. 16 8 3 5 22:22 19 şi Em il Rotundu; 11,15 Teatru ra­ 9 Z IL E
cunoştinţe, iar a lţii pentm că, în gătirea din tim p a acesiui examen, P rintr-o muncă stăruitoare, .vom — Universitatea C luj 1-M) (o—0) ; 4. Dinamu lluc. 16 7 3 6 20:22 17 diofonic — Oceanul de Al. Stein; Vremea devine schimbătoare
u ltim u l an. au neglijat unele obiec­ antrenarea tuturor elevilor în Petrolul — Hapid 1—0 (0—0) ; Sîd?- 5. Steaua 16 4 8 4 21:14 16 12,40 Estrada m elodiilor; 13,40 cu cerul noros şi precipitaţii lo ­
te cerute la examenul de m aturi­ munca de pregătire, sprijinirea lor căuta ta pregătirea v iito rilo r absol­ rurgistul — C.S.M.S. Iaşi 6—0 (3—0); f*. Dinamo P ilcşli IC 7 2 7 30:27 16 „Salutare, aprilie" — muzică u- cale iar tem peratura în uşoară
tate. Surprize ne-au oferit şi ele­ diferenţiată, in raport de necesi­ venţi să fie încununată cu roade 7. Ştiinţa CVaiyva 10 6 i 6 16:19 16 şoarâ; 14,08 Concert de muzică creştere.
vii care. pretinşi pregătiţi, nu şi-au tăţi. cointeresarea întregului colec­ bogate la examenul de maturitate. U.T. Arad — Grisul 1—1 (0—0) ; Di- 8. TJ. T„ Arad 10 5 0 5 22:27 16
organizat bine studiul, n-au repe­ tiv didactic şi a tuturor celorlalţi namo Piteşti — Farul 3—2 (1— 1); 9. Univorsît. C luj 16 4 7 5 13:20 15
tat pe bază de plan, au p riv it cu factori educativi în această ac­ Prof LASCU T IT M VJU 10, Steagul roşu 16 0 2 8 25:23 14
16 5 .1 8 14:23 13
superficialitate examenele. ţiune. directorul Liceului ,H oria, Ştiinţa CYaiovâ — Politehnica T im i­ 11. P olileîin. Tiin. 10 5 3 8 16:26 13
Pentru ca in acest an să o b ţi­ Conducerea şcolii va urm ări în ­ şoara 1—0 (1—0) ; Dinamo Bucureşti 12. Farul
nem rezultate mai bune, conduce- deaproape respectarea acestui plan Cloşca şi CTişati" Alba lu lia j;*„ rî|4 .,j 10 3 5 8 17:28 n Introducerea unui nou libret de economii 1
— Steagul roşu 1—0 (1—0). 14, S iderurgicul 10 2 4 9 24:34 10
Libretul de economii pentru
Consecinţe păgubitoare construirea de locuinţe
CĂLĂTORIND \ Starea dc fu n cţionabililale a dru m u rilo r arc o directă in flu ­
enţă asupra bunei desfăşurări a transportului de bunuri materiale In vederea organizării a cţiu n ii de economisire pentru con­
şl persoane şi mai ales asupra p re lun g irii sau scurtării duratei dc struirea de locuinfe proprietate personală a cetăţenilor de la
funcţionare a m ijloacelor de transport Pe un drum u» ccl dintre
PE DRUMURILE REGHIN Hunedoara — H âjdat — Silvaş — Haţeg cslc dc la sine înţeles oraşe, Casa de Economii şi Con semnaţiuni a introdus un nou
instrument de economisire: LIBRETUL DE ECOMOMll
PEN­
că orice m ijloc de transport auto este suprasolicitat, dus spre
TRU CONSTRUIREA DE LOCUI NJE.
o uzură prematură.
Pornind de la economicîtalca transportului în asemenea con­ Libretele de economii pentru construirea de locuinţe se
(Urmare din pag. I) nejustificat. Aceasta face ca starea care în ce pi iveşte întreţinerea u li­ d iţii D.ILT.A. §>eva a fost nevoită sâ suspende o scrie dc curse emit in sume fixe de 5,000 lei de către casele raionale şi oră­
dru m u rilo r să se înrăutăţească con­ ţelor satelor nu întreprind nimic, în perioada ie rn ii şi prim ăverii. Săptămini dc-a rândul cursele de şeneşti de economii şi de către agenţiile C.E.C. autorizate in
care face aprecieri fără să cunoască tinuu in ioc ta ea să lie amelio­ in foarte m ulte locuri uliţele con­ pe rutele Orăştie — Vaidei. C iln ic — Deal. Silvaş — Haţeg, H u­ acest scop.
realitatea. Edificatoare în acest sens rată. trastează puternic cu clădirile noi, nedoara — Linciş — Jiâjdău, Porcurca — Zlalna şi allclc au fosi
sint fotografiile alăturate, care fac frumoase care s-au construit în sa­ suspendate. Pentru sumele depuse pe aceste librete, Casa de Econo­
să pălească superlativele pe care Ps uliţele satelor tele noastre. Aceasta dă un aspect Aceasta a creat greutăţi in transportul "nunei lori lor şi elevi­ mii şi Consemnaţîuni acordă o dobindâ de 3,5% pe an, sub
s-au obişnuit sâ le exprim e la adre­ urît, pune sub semnul întrebării lor Ia întreprinderi şi şcoli, a dus la pierderea uneori de tim p formă de ciştigurî in bani, pr in trageri la sorţi trimestriale,
sa m uncii lo r tovarăşii de la secţia sp iritu l organizatoric al celor care preţios din producţie. In consumarea dc energie fără rost Toate la care participă libretele de economii ale căror depuneri au
de drum uri. La aspectul general gospodăresc sînt chemaţi să se ocupe de buna neajunsurile am intite, eu puţine eforIuri şi mai multă preocupare fost păstrate la C.E.C. in tot cursul trimestrului pentru care
La celălalt capăt al drum ului am al satelor contribuie în mare măgu­ gospodărire a comunelor. din partea celor care răspund dc soarta drum urilor. puteau fi
discutat cu cîţiva tovarăşi de la sec­ ră si starea de întreţinere a u liţe ­ In satul Vaidei (raionul Orăştie) evitate. se efectuează tragerea.
ţia de specialitate a S fatului popu­ lor. De aceea multe sfaturi popu­ cetăţenii şî-au amenajat trotuare în Dc asemenea, starea proastă a unor drum uri a dus la scoate­ Planul de câştiguri se slabi leşte pentru fiecare tragere la
la r raional Haţeg. Şi aici ne-a in- lare au m obilizat cetăţenii la ac­ faţa caselor, au plantat pomi Dar rea din parcul activ a unui însemnat num ăr dc autobuze şi auto­ sorţi de Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi cuprinde, în
tîm pinat aceeaşi nutom ulţum ire. ţiunea de întreţinere şi înfrum use­ de întreţinerea părţii carosabile a limita fondului de cîştîguri, num ărul câştigurilor şi valoarea
— S-au făcut reparaţii şi in anul ţare. La Draşov, de pildă, x-a înce­ u liţelor nu se îngrijeşte nimeni. camioane. la deteriorarea lor. Ca urm are s-au cheltuit bani in
trecut. Ele vor continua am il aces­ put de rîţîva ani acţiunea de pava- Convingătoare de altfel este fotogra­ plus pentru întreţinerea şi repararea autovehiculelor fiecărui cîştig.
ta.. re a uliţelor, de săpare a şanţuri­ fia alăturată făcută pe uliţa p rin ci­ Acelaşi lucru se in lim p lă şi cu m ijloacele de transport ale coo­ Depunerile pe libretele de economii pentru construirea
lor de scurgere, amenajarea de tro ­ pală a satului, rât despre celelalte
Intrând insă în amănunte am a fia t tuare. plantarea de pomi .şi arbori uliţe... să nu mai vorbim ! perativelor agricole dc producţie şi ale a ilor unităţi, care se de­ de locuinţe se fac pe numele persoanei care efectuează de­
că de fa p t anul trecut din cei 85.000 etc. G rija deosebită pentru în tre ţi­ Intr-o stare asemănătoare se gă­ gradează n u ili mai devreme. punerea sau pe numele altei persoane.
lei alocaţi pentru întreţinerea por­ nerea curăţeniei pe străzi şi a stă­ sesc- şi uliţele m u ltor altor sate din Iată de ec este necesar să se acorde atenţia cuvenită înlrc- Casa de Economii şi Cons emnaţiuni restituie in numerar
ţiu n ii de drum Haţeg — Silvaş — rii lo r de circulaţie, se întilneşte şi raioanele şi oraşele regionale. A - ţin e rii iu condiţii optime pentru circulaţie a drum urilor, in d ife ­
Hunedoara, s-au cheltuit doar 26.000 Ja Miercurea, Petreştj, Romos, Galda ceasla dovedeşte că nici sfaturile rent de categoria lor. sumele depuse pe libretele de econom ii pentru construirea de
lei. restul s-au făcut... „econom ii”. de Jos, Tciuş şi în multe alte loca­ populare comunale nu au dovedit S faturile populare, secţiile dc drum uri, toţi locuitorii au o b li­ locuinţe oricînd, la cererea titu la rilo r sau a altor persoane îm­
Tot pe ncest drum, la intrarea în lită ţi. Aîcj cetăţenii au stabilit în suficient sp irit gospodăresc, nu au gaţia cetăţenească de a în d e p lin i îndatoririle ce Ic revin in p ri­ puternicite sâ dispună asupra depunerilor.
Silvaşvil In fe rio r s-a început con­ adunări populare ca fiecare fam ilie insuflat in rândul cetăţenilor senti­ Economiile depuse pe un asemenea libret, ca şi acelea
strucţia unui pod şi o deviere a sâ întreţină uliţa in faţa casei şi sâ mentul de dragoste şi m indrie pen­ vinţa între ţin erii d ru m u rilo r şi u liţelor. Este necesar in acelaşi
drum ului. Lucrările «ui fost insă a- o măture periodic. tru ca salul, comuna lor să fie cit tim p ca şi cooperativele agricole de producţie să sp rijine mai m ult depuse pe alte instrumente de economisire, se pot folosi pen­
bandonate de mai m u lt tim p. Şi Sînt însă multe sfaturi populare mai frumoasă, mai plăcută. aceste acţiuni, plinind la dispoziţie atelajele pentru transportul tru construirea de locuinţe proprietate personală.
aici ju stifică ri se pot da multe. La cererea titularilor, depu nerile pot fi transferate pe alte
De fapt se pare că pentru secţia pietrişului şi balastului. instrumenle de economisire.
de drum uri a S fatului popular ra­ Sâ iui uităm câ şi drumurile uliţele ne arată cit de gospo­
ional Haţeg e mai simplu şi mal dari sini lucrătorii sfaturilor populare şi cetăţenii satelor res­ Titularii libretelor ieşite ciştigâtoare fa o tragere Ia sorţi
uşor să se justifice decit să ia mă­ pective. trimestrială, care solicită sprijin ul statului in vederea construi­
tu ri. rii de locuinţe, sînt preferaţi la încheierea contractelor pen­
Şi acesta nu este singurul drum. tru construirea acestora, indiferent de mărimea avansurilor şi de
care se prezintă înlr-o stare neco­ vechimea depunerilor, dacă folosesc in întregime fa constitui­
respunzătoare pentru circulaţie. In rea avansurilor, sumele ciştiga te.
situaţie asemănătoare se află dru­
m u rile Dejun-Fu rc-şoara; 11ia - Câr- Amănunte sau detalii pot f i luate la casele raionale (oră­
măzineşti; Ilia — V’isca; Hă rău — şeneşti) C.E.C.
Bampotoe (raionul lila ); Păuliş —
Mâiţa (raioanele Ilia şi B ra d ); C li­
nic — Deal; Sebeş — Cărpinîş;
Sebeş — Dobîrca — Jina; Sebeş —
Tău (raionul Sebeş); Almaş — Ma- UZINA TEHNOFRIG CLUJ
neş; £latna — Porcurea ; Alba —
Ilă p ria ; Alba - Straja; (raionul Alba);
Jirad — Dupăpiatrâ; Brad — Bueeş strada Fabrica de c h ib ritu ri nr. 5—11, telefon nr. 161-80, vin­
(raionul Brad); Foit — Bobîlna; Ro- de din stoc :
mos — Valdei; Bozeş — Balşa; Tă- — bandă laminată la rece, diferite dim ensiuni ;
măşasa — Dineul Mare (raionul O- — bare trase inoxidabile, d ife rite dim ensiuni;
râştie) şi altele, fn unele perioade, — organe dc asamblare d ife rite ;
îndeosebi rând plouă — pe aceste — tablă dc oţel inoxidabil, diferite dimensiuni ;
drum uri ciicu la ţia este m ult Îngreu­ — bandă de oţel arc, d iferite dim ensiuni :
nată, pe unele porţiuni transportul — motoare electrice tip Islectroprecizic, Electromotor, UMEB,
mito fiind chiar întrerupt. conform lis te i;
Deşi pentru majoritatea drum u­ — rulm enţi d ife riţi, conform listei ;
rilo r am intite sînt alocate fonduri — piese dc schimb auto d if critc, pentru SK., IMS., M . 14,
de la buget şi există m ari p osibili­ M ololov, KD., Zis ;
tăţi pe plan local, la comitetele exe­ — nianoinelrc industriale d ife rite ;
cutive ale sfaturilor populare nu — pietre de polizor diferite, conform listei ;
există suficientă preocupare. Cu — burghie şi dife rite scule, conform listei ;
toate că acum tim pul este prielnic — m ateriale de proiecţie d ife rite :
pentru executarea unor asemenea — d iferite materiale electrice, conform listei.
La cerere, uzina trim ilc liste complete şi detalii.
lucrări, ele sînt tărăgănate in mod Aşa urată.strada principală din satul Vaidei, raionul .Oraştio. .