Page 7 - Drumul_socialismului_1966_04

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3500

Întreprinderea de gospodărite
CUM AŢI PREGĂTIT

orăşenească— Orăştie

iNSĂMÎNTATUL PORUMBULUI? executa contra cost lucrări dc dezinseefţii, de” in /s c ţii şi derati­

zare, atil la unităţile socialiste cit şi particule *51or din raioa­
nele Orăştie, Sebeş şi Alba (ulia.
Comenzile sau cererile vor fi c/epuse Io d e liu l întreprin­
In această primăvară, cooperativele agricole am trecut la discuiiea s-a făcut din vreme, a-
dc producţie din regiunea noastră trebuie să în- lui. Scopul principal al tunci cînd păm intul avea derii din Orăştie, Piaţa Republicii, nr. 20.
săminţc/.c cu porumb circa 34.000 hectare. V olu­ acestei lucrări este men­ exces de um iditate ceea
m ul mare dc lucrări pe care il solicită aceasta cu l­ ţinerea terenului curat ce a dus la o răsărire
tură im plică pregătiri minuţioase legate de execu­ de buruieni si îm piedi­ greoaie, tirz.ic şi neuni­
tarea arăturilor, asigurarea spmintci, fertilizarea carea evaporării apei a- formă, iar cultura a de­
terenului ele. In m ulte unităţi problemele respec­ cumulate in sol. Paralel venit sensibilă la atacul COMPLEXUL PENTRU
tive au fost rezolvate -ă se aşteaptă tim pul po­ cu discuiiea s-au adm i­ dăunătorilor.
triv it pentru începerea însânunţatului. De a lt­ nistrat şi cite 100 leg azo­ P rintre factorii esenţi­
fel, inţă ce nc-ait declarat ciţiva iucrălori din n- tat de amoniu la hectar. ali care determină creş­
gr]cii|(i|ră referitor ia întrebarea pe parc le-am Constatările de pină terea producţiei tre­
adresat-o : „Cum aji pregătit insâniînfatiil po­ acum nc-au condus la buie să enumerăm si res­ INDUSTRIALIZAREA
rum bului ?“ concluzia că în unitatea pectarea densităţii încă
noastră semănatul tre­ dc la semănat. La noi
buie să înceapă la sfirşi- densitatea va fi si in u-
tul prim ei decade clin lu ­ ccsţ an dc 38 000—40.000 LEMNULUI
6HE0RGHE CRĂCIUN, preşedintele na aprilie, crjicl se reali­ de boabe gcnninabile la
zează condiţiile de tem ­ hectar, în funcţie de h i­
peratură corespunzătoa­
re. In anii trecuţi am a- bridul folosit şi de po­
vut şi situaţii cîiul la li­ tenţialul de producţie al SUNETUL MAHAŢIEI
nele brigăzi semănatul fiecărei parcele".
/ Ş1CHETUL M Â R M A TT e I N
„Cu ani in urmă u n i­ întreaga suprafaţă de '310
tatea noastră era vestită hectare, destinate in a- — I— i ------------
prin îm prejurim i pentru cesţ an c u ltu rii porum ­
realizarea unor producţii bului, sa se execute ară­ MIRCEA GLGQEANU, inginer ia
mari de porumb. In a- tu ri adinei. In luna m ar­ produce şi iiivrează pe bază de repartiţie urmâtoa-
nul trecut insă, am ob­ tie, imediat cc tcrenyJ s-a cooperativa agricolă din Vinerea
ţinut 1720 kg porumb zvîntnt am trecut la efec­ — dormitoare tip '„Sighelj“
boabe la hectar. E o pro­ tuarea unei lucrări de în­
ducţie care nu ne-a m ul­ treţinere a ogoarelor cu — camere (combinate tip ,;Sighetu
ţum it, ea fiin d mai mică poli discul. Piuă acum a-
cu 1000 leg boabe laţă ceastă lucrare s-a execu­ „In structura cu ltu rilo r stituie folosirea unor se­ Fabrica de produse lactate din Livezcni. Aspect de la descărcarea — cuiere pom
minţe cu valoare biolo­
de 1 Uf>4. După toate ana­ tat pe 200 hectare. Îna­ de cimp, în cadrul coope­ gică ridicată, corespunză­ cisternelor cu lapte. Foto: V. ONOIU — scaune curbate
rativei agricole din V ine­
lizele am ajuns la con­ intea polidiscului s-au rea, porum bul ocupă un toare condiţiilor specifi­
cluzia că principala cau­ adm inistrat şi cite 300 kg ce ale unităţii. — mese pentru televizor tip „Harghita“
ză a scăderii producţiei supeiTost'at la hectar. loc im portant. Anual n- — scaune Uapiţate ^ '
consta in slaba pregătire Un alt aspect al pre­ cestei plante i se rezer­ In urma rezultatelor
vă peste 250 ha.
a terenului, Astfel. 200 g ă tirilo r pentru însăm in- obţinute m u ltim ii ani, N u m a i cauze o b ie ctive ? l — taburete; curbate t
hectare din cele 320'hec­ ţ.atul porum bului constă Experienţa practică ne-a am stab ilit să cultivăm — placaj die fag */
tare destinate cu ltu rii si în instruirea ţăranilor dovedit că măsurile teh­ h ib rizii dubli scm ilim pu-
porum bului în anul tre ­ cooperatori si a mecani­ nice si organizatorice ce rii 103 şi 208 pe cea mai (Urm are din pag. 1) au dus la rămînerea in urmă. Este Livrează şi produce fără repartiţie :
cut nu au fost arate din zatorilor caic vor lucia se iau în vederea în.şn- mare parte din suprafa­ acestea nu le cunosc pe ale noastre. vorba de defecţiuni in organizarea
toamnă. Această lucrare n la insămînţat. Ce altfel, •m înţării şi în g rijirii cul­ ţă, iar pe linele parcele ■De aceea, uneori facem cheltuieli m uncii, slaba preocupare pentru — dibluri pentru C.F.-R.
trebuit să se execute in noi avem in fiecare b ri­ tu rii silit Întăritoare vom folosi h ib rizii 101 si inutile care influenţează negativ a- îm bunătăţirea ca lită ţii produselor,
prim ăvară, ceea te a dus gadă cîte 2—3 oameni pentru soarta producţiei. 311. Acest lucru ne va supra realizării planului de produc­ utilizarea insuficientă a capacităţii — arcuri spirale flexibile
la întîiv.ierea însămînţă- care dc ani de zile lu ­ In anul trecut, producţia permite să eşalonăm mai de producţie, de slaba îndrum are
ri lor. crează pe semănători. pe care am realizat-o a bine lucrările de semă­ ţie. Din discuţiile avute am d e s p rin d ■tehnică s.a. Or, a justifica ncrea- — săniuţe pentru copii
D intr-o asemenea si­ De asemenea, am pregă­ fost cu m ult sub nivelul nat, îngrijirea c u ltu rii si şi alte cau/.e. Maşinile nu au fost lizarea planului mimai prin „cauze — suporturi pentru flori
recoltatul. Sămînţa nece­
tuaţie am Iras învăţă­ tit întreaga cantitate de p osibilităţilor si condiţii­ sara — respectiv hibrizii întotdeauna întreţinute si reparate obiective" înseamnă a trece cu ve­
minte preţioase. Iată dc* lor pe caic le-am avut. din generaţia I a fost bine, nu au fost utilizate la întrea­ derea propriile deficienţe care au — galerii pentru perdele.
ce in toamna au fost lua­ 0.500 kg săminţă din so­ Faptul că pe mai m ult de asigurată in întregime, cu ga capacitate. Ca urmare, au exis­ influenţat negativ desfăşurarea pro­
te măsuri pentru ca pe iul H D. 103". 100 ha a trebuit să exe­ cesului de producţie. La Fabrica de
cutăm arături de prim ă­ excepţia hibridului du­ tat o p riri neplanificate, la maşinile h îitie din Petreştî există condiţii
vară a dus la diminuarea blu 101 care va ii procu­ de fabricaţie in d icii intensivi şi ex­ pentru recuperarea restanţelor. A-
producţiei cu peste 40 to­ rat in aceste zile. tensivi nu au fost realizaţi. Do a- provîzionarea în tre p rin d e rii cu
ne. La aceasta s-a mai Pentru buna desfăşura­ semenea, nu a existat întotdeauna hîrtîe şi celuloză s-a îm bunătăţit
I0AN STINEA, vicepreşedinte al adăugat si influenţa ne­ re a jiisăm inţarilor, prin suficientă preocupare pentru îm bu­ în u ltim u l tim p. Sc urmăreşte mai
gativă cauzată de execu­ aceasta înţelegind înca­ nătăţirea calităţii produselor. In planului, felul cum sint întreţinute Camlifrimuf
îndeaproape modul de realizare a
cooperativei agricole tarea în mod neeorespun- drarea lor în epoca o p ti­ procesul de fabricaţie a fost in tro ­
z.ător a lucrărilo r de în­ mă şi executarea la un dusă h îitie care era necorespunză­ şi utilizate maşinile ş.a. Se impune
din Vintul de Jos g rijire . înalt nivel calita tiv a se­ toare din punct de vedere calitativ. m ai m u lt interes pentru îm bunătă­
Din deficienţele sem­ m ănatului, s-au stabilit Apoi, deşi se cunoştea că unele ţirea c a lită ţii produselor. Intre ser­
nalate am tras învăţă­ măsuri eficiente. Astfel, produse fabricate erau de slabă ca­ v iciile între p rind e rii va trebui să
mintele necesare, pregă­ utilajele pe caic le vom litate, au fost totuşi livrate la be­ existe o mai strînsâ colaborare. Ca­
„Situată în lunca M u­ porum bului este de 215 tind o ba/ă temeinică folosi sint bine pregătite, neficiari. drele tehnice trebuie să asigure o DJEOUJKURUI i3&3fff7*£C
reşului, cooperativa a- hectare si avem convin­ producţiei din acest nn. iar mecanizatorii şi coo­ Din cele relatate sc desprinde con­ asistenţă tehnică dc calitate în toate
gricolă din V in ţu l de Jos gerea că prin măsurile Ca o primă măsură lua­ peratorii cc vor deservi cluzia că nu numai „cauzele obiec­ schim burile. Aplicarea acestor mă­
dispune de condiţii na­ luate vom realiza o pro­ tă in acest sens amintesc maşinile cunosc co n d iţii­ tive" au dus la ncrcalizarca plaiui- suri si a altora sînt menite să ducă i r o
turale favorabile cu ltu rii ducţie pe măsura cerin­ faptul că s-a făcut o mai le agrotehnice în care !uî. Interlocutorii noştri ne-au vor­
porum bului, in anul tic ­ ţelor şi condiţiilor dc bună amplasare a cultu­ trebuie făcut semănatul. b it şi despre cauze subiective, de la obţinerea unor frumoase succese i|l—
ă it această plantă a ocu­ care dispunem. In acest rii. Astfel, repartizând S-a stabilit, de asemenea, natură internă, de deficienţe care în producţie.
pat peste 200 hectare de sens, noi ţinem seama de pentru porumb suprafeţe ca zi de zi să fie contro­
pe care s-au realizat in faptul cil soarta recoltei care au fost eliberate din laţi şi îndrum aţi îndea­
medie cite 2 200 kg po­ de porumb sc hotărăşte vreme de plantele pre­ proape, pe teren de către
rum b boabe la hectar. încă de la pregătirea te­ mergătoare, am avut po­ brigadierii şi inginerul Dialog cu corespondenţii
Obţinerea acestei recolte renului şi semănat, lată sibilitatea ca pe întreaga cooperativei. Cu foiţele O F E R Ă
s-a datorat, în mare par­ dc ce în atenţia consiliu­ suprafaţă să executăm şi mijloacele de care dis­
te, executării la tim p si lui de conducere a stat arături de toamnă. punem vom avea posibi­ (Urmare din pag, I) altă scrisoare, corespondentul critică
de calitate a tuturor lu ­ ogorîrea din toamnă a Re lingă lucrările de litatea ca în această p ri­ faptul câ deseori piinea pregătită la din stocuri disponibile, fără
crărilor de pregătire a te­ întregii suprafeţe rezer­ pregătire a solului, un măvară să însămînţăm Tii Simeria — ne scrie lăcătuşul fabrica din localitate, se transportă
renului, de insăm înţat si vate acestei plante. A- factor de bază in com­ porum bul la un nivel a- de revizie D um itru Zuha — s-au con­ la unităţi uscată si în condiţii nei­ mişcare şi cu mişcare lentă
de întreţinere a culturii. cum, înccpînd dc pc la plexul de măsuri ce se grotehnic corespunzător, struit blocuri frumoase si conforta­ gienice. Fabrica este nouă, modern
Pentru acest an supra­ jumătatea lu n ii martie iau pentru realizarea de asigurind astfel o bază bile. Ce folos însă că pentru loca­ utilată şi dispune de toate condiţiile următoarele :
faţa destinată cu ltu rii eînd terenul s-a zvîntat, producţii sporite îl con­ trainică producţiei"* tari, apa este un m usafir foarte rar. fa b rică rii unei p iin i de bună calitate.
Zile în şir nu curge apă deloc", In V. Şerbii din Alba Iulia ne scrie
despre m ăsurile luate de T.SS. pen­ — rulmenţi ;
tru intensificarea m uncii de pro fila ­
La Galaţi un nou xie si igienă a între p rin d e rilo r şi u- — piese de schimb şi
n itâ ţilo r alim entara de pe raza ora­
şului. Vestea în fiin ţă rii unei noi co­ arcuri auto ;
obiectiv industrial operative de credit pentru ţăranii — reactivi şi sticlărie de
din comunele Beriu,
Dineul Mare,
Sibişcl şi Orâştioarn, ne-a fost adusă
construcţie la cunoştinţă de tov. Traian Prislo- laborator ;
peanu din Deva. Despic condiţiile noi
de muncă şi de viaţă ale oam enilor
ne mai scrie şî tov. Nicolac IMurc- — cărămizi refractare ;
G A LA Ţ I. La Combinatul siderur­
gic „Gheorghe Gheorghiu-Dej1' din şun din Haţeg, Homco Pop din Ghe-
lar, Sidonia M u r e ş , d i n Orăştie şi — organe de asamblare;
Galaţi au început lucrările de con­ a lţi corespondenţi şi c itito ri ai zia­
strucţie a unui nou obiectiv indus­ — diverse materiale.
tria l — centrala termoelectrică. Ea ru lu i nostru.
este menita să aprovizioneze cu ener­ Am dori ca in scrisorile ce le vom
gie electrică principalele sectoare de prim i de acum înainte, să în tiln im Informaţii suplimentare
producţie ale m arelui combinat : fu r­ si alte fapte legate de satisfacerea
cotidiene ale cetăţenilor.
nevoilor
nalele de ) 70!) in c. ,oţc)ana, laminoa- şi listele complete de mate­
rclc, lurniy.înd aburul necesar lermoli- Este bine să alegem cele mai repre­
cârii în continuare a oraşului. zentative şi edificatoare exemple din riale se află (a serviciul apro­
viaţa de toate zilele. Apropierea ce­
Centrala, care va folosi ca prin ci­ lei de a 45-a aniversări a partidului
pal combustibil gazul de furnal, va fi a creat un mare avînt în întrecerea vizionare, telefon 1388 Hu­
dotată cu cazane avîiul o capacitate socialistă pe frontul producţiei, în
de 350 tone abur pe oră fiecare şi cu acţiunile gospodăreşti. Să scriem des­ nedoara.
turbogcnci atonre de 50 si 100 MW. pre toate aceste entuziaste acţiuni şi
O dată cu hala cazonelor se con­ m anifestări caic cuprind marea ma­
struieşte şi pavilionul tehnic al cen­ să de cetăţeni ai regiunii noastre.
tralei cu 11 etaje.
(Agerpres)
şini şi tractoare sînt dotate cu I
Au dc an, staţiunile dc ma­
noi tip uri dc utilaje moderne,
care asigură diversificarea si I
Al 20.000-lea strung intensificarea gradului de me­
canizare a lu crărilor agricole de i
De curind, la Staţiunea In fiecare an şi mai elcs prim ă­ vire si alte obiective. Dar pentru a
produs la Arad maşini şi tractoare din Haţeg vara, comitetele executive ale sfa­ face oraşul şi mai frumos, comitetul r \ in Haţeg ne am îndreptat spre impresie despre felul cum este gos­ putaţii, toţi cetăţenii depun strădanii
—■ C om itetul nostru executiv, de­
^ comuna Toleştî. Interlocutor —
podărită comuna. Pentru ca aceasta
a sosit un nou lot de 5 tractoare
U. G5ft. pc caic Ic puteţi vedea tu rilo r populare din regiunea executiv se străduieşte să creeze noi tov. Aron Cioana, seci etanii com itetu­ să fie favorabilă, com itetul nostru pentru a face comuna cît mai fru ­
TIM IŞ O A R A . Ea uzina dm Arad în fotografia dc faţă. noastră organizează o largă acţiu­ zone şi spaţii verzi, să amenajeze lui executiv al sfatului popular co­ executiv a luat masurile cuvenite. moasă. Im ediat după topirea zăpezii,
s-a semnat m iercuri actul dc rerep- ne de înfrumuseţare a localităţilor. străzile, să întreţină o curăţenie e- munal. Cetăţenii au fost antrenaţi în prim ul s-a liecut la construirea a patru po­
ţionare tehnică a celui de-al 20 000- Pregătirile inccp juca din luna ia­ xeniplară. In această prim ăvară, cu — Nc-am propus ca în acest an să rîntl la amenajarea unui paie în deţe in satul Ostrov, s-au desfundat
lea strung românesc produs aici. înăl­ nuarie cind, pc baza propuneri­ s p rijin u l deputaţilor şi al cetăţenilor, executăm lucrări prin muncă patrio­ grădina muzeului comunal. Deocam­ 1.200 m.l. şanţuri, pe 800 m.l, s-au
ţată în prim ii ani ni construcţiei so­ lor făcute (le către depuţaţi şi ce­ am întreprins deja primele acţiuni de tică în valoare de 210.050 lei. Desigur dată au fost scoşi pomii, au fost să­ lăcut lă rg iri de străzi în Clopotiva
cialiste uzina a realizat pină acum tăţeni, şi avjnd in alenţic uncie lu ­ înfrumuseţare. Mai întîi am început ca nu valoarea contează în prim ul pate şanţurile si am plantat boscheţi si Ostrov, au fost văruite gardurile.
16 tip u ri d? strunguri, dintre care Schimb crări, comitetele executive întoc­ amenajarea parcului oraşului în care rind. Noi viciu să muncim în aşa fel pentru un gard viu. In continuare se La centrul de comună este in con­
mai m ult de jumătate au intrat în fa ­ mesc planuri de acţiune, uprobalc existau multe gropi. Cetăţenii, pre­ ca vizitatorii comunei noastre să ra- lucrează la amenajarea aleilor. Vrem strucţie un loral dc cămin cultural. Şi
bricaţie dc serie în acest au. In în ­ in sesiunile sfaturilor populare. A- zenţi în număr destul de marc, au mînă plăcut impresionaţi. Pînâ acum ca pînâ în ziua de 1 M ai sa te rm i­ aici s-a m uncit m ult. cetăţenii clertu-
treprindere sc realizează acum n pro­ de experienjă semenra planuri an fost întocmite um plut gropile cu pâmînt, terenul a s-au făcut a linieri de străzi pe o dis­ năm acest parc. Concomitent se lu ­ ind 400 zile de muncă. Lucrările vor
ducţie dc peste douăzeci de ori mr-ii i si in acest an dc către loale sfatu­ continua. Tot în perioada care urmea­
mare dorit în anul în fiin ţă rii ci. O Activitatea dc zi cu zi a oamenilor rile populare din regiune. O dala ză vom deschide un drum pe circa
parte din strungurile româneşti au în procesul producţiei materiale, rid i­ cu sosirea prim elor zile dc prim ă­ un kilom etru la locul num it „G m n",
fost rxportutc in peste 31) de ţâri. că in faţa lor noi şi noi probleme, a I vară s-a şi pornit la treabă. Peste vom lace încă două peduri la Os­
în curind s*» va tr a c l,i asimilarea căror rezolvate se rcMcclâ direct în tot in liln c şli grupuri masive de trov .şi altele.
unui nou ti]) de strung de mare pre­ creşterea producţiei şi îm bunătăţirea \ oameni lucrind la amenajarea dc Din activitatea sfaturilor populare Tovarăşul IMîrcea Ursii, secretar al
cizie. cu comanda program centrali­ caii lăţii produselor. Pornind de la a- I spaţii şi zone verzi, a unor dru­ * C om itetului executiv al Sfatului
zată. cest im portant obiectiv, conducerea 4 m uri şi şanţuri, construind poduri popular comunal Hiu de Moi i, ne-a
(Agerpres) Întreprinderii de panificaţie din De­ i şi podeţe şi — Ite lucrări de interes fost săpat de două ori şi l-am însă- tanţă de 700 m l., s-au executat 0.250 crează intens la curăţări de şanţuri, in vita t la căminul cultural.- .Aici, in
va. tn sprijinul com itetului local al obştesc. m înţat cu iarbă De asemenea am fă­ m l. şanţuri, s-an transportat 80 m.c. amenajări de drum uri etc. In satele îm prejurim ile căm inului, am văzut in
siliciu aţelor Brad si grupa sindicală I O participare largă la lucrările cut postamentul băncilor, le-am re- pietriş pc şoseaua de la Cîrneşti si Sormisegetuza .şi Breazova de pildă fiu lucru o alee executată cu m ult gust,
a Iun âtorilor brutari din C u g ii. a dc gospodărire şi înfrumuseţare vopsit si reaşezat pentru ca cetăţenii altele. In satul Reia sc lucrează in ­ fost curăţate şanţurile pc* o distanţă zone verzi, rondoun de flo ri. Apoi a
adăugat :
am in tîln it şi cil ocazia unei vizite
„Arfo-tip“ organizat nn schimb de experienţă la 1 făcute zilele trecute în mai m ullc să aibă posibilitatea sa se recreeze. tens la amenajarea unui dig şi a u- dc 1.500 m l Un număr destul de ma­ — Consider totuşi că cea mai im ­
De-a lungul parcului am sădit tran­
nni canal pentru a schimba cursul
Fabrica de pîine din oraşul Brad. Cu
rc* de cetăţeni a participat si la ame­
portantă lu n a re executată pinii acum
localităţi din raionul Haţeg. Deşi a
najarea drum ului spre Raucineşti pc
un nou sortiment acest prilej, m uncitorii brutari dîn I cetăţeni, e.vînd în frunte deputaţii, d a firi urcători. Cine vine pc la noi Rhilui Mare care provoacă inundaţii. o distanţă de 801) m.t. şi la desfunda­ o lungime dc 500 m.l. la Valea D il-
este deschiderea unui nou diurn pe
plouai aproape ţoală ziua. sule dc
observa că şi parcul din Piaţa U n i­
Numai pînâ în prezent s-an efectuat
cele două localităţi şi-an îm părtăşit
la aceasta lucrare peste 700 zile de
rii a fost refăcut complet {ivind un
rea şanţurilor pe 1.200 m.l.
de hîrtîe din experienţa acumulată în utiliza­ au ieşit să Iacă localităţile mai aspect m ult mai plăcut. muncă. — Ce melndc de antrenare a cetă­ jii. S-a munc it m ult insa oamenii sînt
frumoase, mai al racii ve. CA să n-
următoare
m ulţum iţi. In
perioada
O alta lucrare care sta în atenţia
losirea in tegrală 'a capacităţii utila­ I fl'vin cit mai m ulte amănunte des­ noastră este amenajarea in întregime siona acţiunea de gospodărire şi in- ţenilor folosiţi ? vom executa lărgiri dc drum uri la
In zilele care urmează vom im pu l­
rea raţională a tim pului dc lucru, fo­
— M em brii com itetului executiv an
fotografica pre felul cum sc desfăşoară aceas- a strâ/.ii Cloşca Pină acum am tran­ frunuiseţare prin văniirea gardurilor fost repartizaţi pe sate. IVin deputa­ Valea D iljii şi Rîu de Mori, curăţări
o jelor, respectarea întocmai a reţete­ i lu. acţiune am adresat unor preşe­ sportat pe strada am intită 130 m.c. şi pomilor, alinieri de străzi şi alic lu ­ ţii comunali şi comitetele de circum ­ de şanţuri etc.
lor şi procesului tehnologic de fa b ri­ d inţi şi secretari ai comitetelor e- balast. Deputaţii lu cia n Fon a, l.adis- crări Am vizitat doar cîteva localităţi
l.n Fabrica do Indic. fotografică din xceutivc ele sta lu rilo r populare scripţii ei mobilizează oamenii la ac­
T<| Mureş s-a realizai un nou snrli- caţii'. din raionul Haţeg întrebarea : Ce lau Moghioroş, Cornel Viţionescu si | a Şarm isegetuza am purtat o dis- ţiunile patriotice. I.a Zcicani spre e- ale raionului Haţeg cu scopul dc
nu'iit de liirlic loto îmbunătăţii „Ar(o* B ilanţul schimbului de experienţă aţi întreprins pentru înfrum use­ a lţii s-au dovedit a fi buni gospo­ •“ cuţie ceva mai lungă. Aceasta pe xemplu, se va construi un pod din a surprinde aspecte privind acţiu­
Tip", produs pe baza do clorobmimiră s-n dovedit deosebit de bogat. Fie­ ţarea şi gospodărirea localităţilor? dari, au antrenat la muncă patriotică m otiv că în fiecare an aici vin nume­ ciment şi se va mări capacitatea că­ nea de gospodărire si înfrum use­
de orgi ni Noua liirlie are un contrast care participant s-a angajat ca (ele un număr mare de cetăţeni dm c ir­ roşi turişti pentru a vizita ruinele cetă­ m inului cultural. Deputaţii < unnsc a- ţare. Interlocutorii şi-au exprim at
şi o lonnlilale mai bunii la(,i de cele- înv.iţace cu acest prilej să le aplice rim ul interlocutor a fost tovară­ cum scripţiile lor. Le fapt abia de aici ţii Despre felul cum sc munceşte !a cesl lucru. Cînd tim pul v,i permite hot: rirca ca să riitrcncze toate
şul Cusian Faur,
lo llr sortimente labrirale pină acum. P preşedintele înainte vom antrena o masa si mai înfrumuseţarea lo ca lii,iţii nc-n vorbit se va trece si la reali za ren acestor Iurtele de care dispun pentru ca
Tot aici s-a experimental .şi pus !a ni viaţii. C om itetului executiv al Sfatului mare de cetăţeni la lucrările de în­ tovarăşul iMerian Vivante, secretar al obiective. îu cinştea celei de a 16-a aniver­
punct procesul tehnologic pentru un ION I1MSOI popular orăşenesc Haţeg. frumuseţare. Printre altele vom a- com itetului executiv al sfatului preşedintei'» C om itetului executiv sări a creării partidului să obţină
tip de hi r li o (ologralicâ, deslinat in şeful sectorului de panificaţie — Oraşul nostru arală cu totul a lt­ menaja străzile M o rilo r şl CYişan care popular comunal. ■ ai Sfatului popular comunal rezultate deosebite, astfel ca toate
localităţile să lie cit mai frumoase,
special instituţiilor dc documentare. (din colectivul subredacţici vo­ fel faţă dc anii trecuţi S-au construit se află la periferie, vom planta 50.000 — Sintem conştienţi dc faptul că Clopotiva, tovarăşul Petru Vasinni a
(Agerpres) luntare Brad) blocuri, un modern complex de deser­ bucăţi flo ri în oraş şi multe altele. cei care ne vizitează îşi fac şi o intra t direct în subiect. V. A U IU