Page 3 - Drumul_socialismului_1966_04

PAGINA A ?-*
| D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. , aa

Încheierea anului

In InvăţamMui de partid

sate

(Urmare din pag I» te zilele, ce vi s-a părut mai inter?-
I sant ?“ am p rim ii răspunsuri diverse,
înainte de prezentarea unei teme pline de sem nificaţii. Vom consemna
noi, aproape jum ătate din tim pul a- cîteva.
fectat şedinţei de cerc l-am folosit D UM ITRU CORUL membru al coo­
pentru discutarea temei anterioare perativei agricole de producţie din
Cu p rile ju l co nvorbirilo r recapitula­ Sarmiscgetuza :
tive m-am convins că majoritatea — Au trerut doi ani de cind urmez
cursanţilor si-au insusit bine cunoş­ cursurile învăţăm intului de partid.
tinţele predate In discuţiile purtate, Tot ceea ce mi-am insusit arolo des­
ei au căutat să facă legătura dintre
întreprinderile fo­ pic politica partidului văd că devin?
restiere din regiu­ documentele de partid şi .sarcinile fapt îm p lin it Şi încă ceva : acum în ­
nea noastră au (ost concrete ale cooperativei agricole de ţeleg mai bine orice hotărire care a-
dotate in ul/nnii producţie. pnrc, orice măsură care se in. Cind
ani cu mecanisme Cu rezultate bune a m uncit şî Iov. a apărut proiectul de Stătut al Casei
moderne, de mare IO AN CORNENC1, propagandist la de pensii l-ani discutat in cerc. Ne-am
capacitate, care lac un cerc de studiere a Statutului bucurat m ult cind am văzut că
munca lucrătorilor P.C.R organizat de brigada din Va­ partidul are atita g rijă de cooperatorii
mai uşoara, mai lea D îljii, aparţinînd cooperativei a- ajunşi la bătrineţe.
productivă. gricole din Valea M orii. Aici, datori­ La fel s-a in lim p ln t si cu contrac­
IN FOTOGRAFIE: tă faptului că tema cu p rivire la creş­ tările de animale. Am avut uneori re­
Aspect de la dobo- terea rolului de conducător al parti- ţine ri pentru că ne obişnuisem să
ritut unui arbore cu dului a fost bine dezbătută, bine lă­ vindem animalele la tîrg. A nul tre ­
m urită, ea a avut mare influenţă asu­
ajutorul Herăstrău­ B cut am contractat însă şi eu un vV,?l.
lui mecanic. pra tovarăşilor din activul fără de Am p rim it de la stat pentru el 450
partid. De la începutul anului şi p i­ kg. porum b şi aproape 3 000 Iei Sint
uă în prezent, 8 tovarăşi din acest
activ au solicitat prim irea in partid. m ult mar m u lţu m ii decit atunci cind
1-nş fi vîndut pc piaţa liberă.
IO AN GO NANU, membru al coo­
Părerea perativei agricole de producţie dui
Clopotiva.
•— D iscu rile purtate* in cadrul
instructorului învăţăm intului de partid ne-au
întreprinderile forestiere din regiunea noastră au şire de 4.926 m. c. şi 2.453 m.c., la buşteni de ruşi­ convins pe m ulţi din noi să votăm, cu
încheiat cele trei luni din acest an cu rezultate bu­ noase de 918 m.c., la lobde industriale de 2.138 p rile ju l adunării generale în care s-a
aprobat planul de producţie pe 1966,
ne. In luna februarie, de pildă, în afară de I. F. m.c. teritorial prevederea de a se aplica retribuţia
Baia de Criş, toate întreprinderile şi-au depăşit Realizările amintite puteau fi cu mult mai bune suplimentară. înseamnă că anul aces­
sarcinile planului producţiei globale şi marfă, dînd dacă se valorificau din plin rezervele interne. Me­ In comuna Sarmiscgetuza, un în­ ta vom munci mai bine, iar roadele
peste plan înseninate cantităţi de masă lemnoasă. canizarea operaţiilor grele — una din cele mat semnat număr de tineri cooperatori m uncii se vor răsl'ringe atît în lam i-
După cifrele preliminare, în primul trimestru importante rezerve de creştere a producţiei — nu au participat în acest an la cele 5 liile noastre cit şi asupra creşterii
D.R.E.F., Hunedoara—Deva şi-a îndeplinit planul a fost însă valorificată suficient. Maşinile şi utila­ cursuri de studiu al Statutului P.C.R. puterii economice a cooperativei
jele nu s-au folosit la întreaga lor capacitate, ele
producţiei globale şi marfă în proporţie de circa nu au fost întreţinute şi reparate în mod îudicios. Cursanţii de aici, în special cei din IO SIF PASCU, membru al coope­
106 (a sută şi respectiv 102 la sută. De subliniat că In cele ce urmează relatăm succint cîteva aspec­ satele H obiţa şi Breazova, au avut cu­ rativei agricole de producţie din Peş-
la niaţoritatea sortimentelor, în special la cele te negative constatate cu ocazia unui raid între­ vinte de laudă In adresa propagan­ teana.
principale, prevederile au fost depăşite. La buş­ d iştilo r Cornel Păsconi şi loan G ăl- —• La discuţiile recapitulative
teni din fag şi la buşteni pentru derulai din fag s-a prins în cîteva întreprinderi forestiere unde am ur­ deanu. Bine pregătiţi, punctuali în ­ am vorbit despre ven itu ri şi reparti­
realizat în perioada 1 ianuarie—10 martie o depă­ mărit modul cum sint utilizate mecanismele. totdeauna şi apropiaţi de oameni, ei zarea lor. In urmă cu cîleva luni nu
au reuşit să predea lecţii cu un bo­ **rnm lă m u riţi pe deplin de ce trebuia
gat conţinut de idei şi pe înţelesul să repartizăm la fondul de bază şi de
cursanţilor. La cercul din Hobiţa. de rezervă sume de bani si cantităţi de
exemplu, frecvenţa cursanţilor a fost produse în proporţiile in care se fă ­
de cele mai multe ori de sută la sulă, ceau. La învăţăm intul de partid
iar participarea la discuţii de ase­ mi-am cla rifica t m ulte probleme de
menea acest fel. Învăţăm intul de partid a
Pentru a cunoaşte o apreciere ge­ avut darul să ne facă să înţelegem
nerală asupra desfăşurării invăţă- mai bine toate documentele elaborate
m înlului de partid in comună, n.e-am de partidul nostru, să luptăm pen­
adresat tov. M IIIA I BUGNER, in ­ tru traducerea in viaţă a sarcinilor
structor teritorial al C om itetului ra ­ izvorite din ele.
ional Haţeg al P.C.R.
— Anul acesta eficienţa studiului
in învăţăm intul de partid a fost u r­
m ărită cu mai m ultă perseverenţă in- După discuţiile
ccpînd de )a raion şi piuă la orga­
pozitiv asupra a ctiv ită ţii cercurilor şi din cercuri
nizaţia de bază. Aceasta s-a râ sfrin t
! cursurilor. Personal, in urma in s tru i­
rilo r de la raion, am urm ărit ca la
fiecare două săptămîni comitetul de Pc raza dc activitate a com itetului
partid să analizeze felul cum organi­ de partid de la C.A.P. Toteşti au
zaţiile de bază se îngrijesc de m obi­ funcţionat anul acesta 5 cercuri de
studiere a S tatutului P.C.R., un cere
lizarea cursanţilor, dacă sint asigu­ de studiere a economiei şi organizarea
Kabelkran care de circa un unor depozite mari, cores­ rate condiţiile necesare desfăşurării producţiei în C A P . si un cerc de
In magazie, an de zile stau în magazie. punzătoare, unde mecaniza­ studiului şi cum sint a ju ta ţi propa­ studiere a problemelor de bază a!e
gandiştii în activitatea lor. Ca urm a­
Întrebat de ce nu sint u tili­
extinsă.
zate aceste mecanisme. Iov. rea încărcării ar putea fi Locui fierăstraielor re, lecţiile s-au ţin u t cu regularitate, p o liticii P.C.R. Părerea tovarăşului
PETRU TRIPO N, seoclarul comite­
maşinile nu produc ing, .N'ioolae Rădica, direc­ răşul ing. Nicolae Rădică iar cursanţii s-au străduit să-şi însu­ tu lu i este că anul acesta activitatea
Despre cele spuse de tova­
întreprinderii,
ne-a
m aterialul
şească cit mai tem einic
torul
spus, printre altele, că in ne-am convins. Dar dacă a- este In parchete! predat La Sarmiscgetuza, Hobiţa, cercurilor şi cursurilor s-a desfăşurat
In unele întreprinderi fo­ trarea sectoarelor producti­ depozitele finale existente, ceasta este situaţia, de ce Breazova şi Păucineştî, lecţiile au a- în bune condiţii.
restiere din regiunea noas­ ve cu aceste utilaje, tărăgă­ care sînt m ici. necorespun­ mecanismele Kabelkran nu vut întotdeauna un conţinut bogat de — Rezultatele, eficienţa invă-
tră multe din mecanismele narea punerii lor in func­ zătoare, instalarea Ivabel- au fost date unor între p rin­ idei, au fost predate pe înţelesul ţăm întului — ne-a relatat el —
cu care au fost dotate sec­ ţiune. kran u n lo r nu e rentabilă. deri care le puteau folosi ? In lunile februarie şi pentru caic Ia această fa­ cursanţilor. Drept rezultat, cu p rile ­ se pot constata practic. Să dau un
toarele de exploatare a lem ­ O situaţie asemânăteac* De mai m ult tim p se discu­ In regiunea noastră sînt în ­ m artie au existat condiţii ză de producţie nu s-a rea­ ju l sem inariilor care au avut loc şi exemplu : cînd s-au discutat m ateria­
nului, deşi sini în stare a existat şi la alte în tre p rin ­ tă problema schim bării a- treprinderi care au nevoie bune pentru utilizarea din lizat planul. a celor recapitulative, cursanţii au lele pc marginea Plenarei CC. al
de funcţionare, m ajorita­ deri din regiunea n r ’slr;*. cestor depozite, am enajării de asemenea mecanisme. plin a mecanismelor. Cu Conducerea D.n.E.F. H u­ dovedit că şi-au însuşit temeinic lec­ P C R din 11— 12 noiembrie 1965, în
tea fiin d noi, nu sînt u tili­ La I. F. Hunedoara, 4 fie ră ­ toate acestea, Ia operaţia nedoara — Deva a recoman­ ţiile predate la cursurile respective. cercul de studiere a economici şi o r­
zate. La 1. F. Sebeş, spre straie mecanice, nu au fost doborît — secţionat meca­ dat si a atras atenţia condu­ Nu pot trece cu vederea situaţia ne- ganizarea producţiei în C. A. P.,
exemplu, 6 fierăstraie au dat? in exploatare Altele instalaţii care aşteaptă nic nici o întreprindere din cerilor în treprinderilor fo­ satîsfăcătoare din cercul de studiere cursanţii au accentuat ideea ex­
stat în magazia dc materiale sint defecte Din 24 fierăs­ regiunea noastră nu şi-a în­ restiere să folosească ficrăs- a Statutului P.C.R. organizat în sa­ tin d e rii suprafeţei irigate la coo­
mai bine de o lună deşi în deplinit planul. tul Zeicani. Aici, datorită dezintere­ perativa noastră. Unele propu­
pai chete se simţea l ipsa lor. traie aflate în inventar, z il­ Cărui fapt se datoreşte i- traiele în parchete, iu i pe sului propagandistului loan lacob, neri au fost preluate de con­
răm pi. Dar conducerile I. F.
Tot la această întreprinde­ nic se foloseau doar 10— K». să fis puse în funcţiune ceasta ? Baia de Criş, I. F. Petroşani, activitatea din cerc nu s-a ridicat la s iliu l de conducere. In adunarea
re stă în magazie, dc c ir­ Rezultatele înregistrate în Cu ocazia anchetei între*- J. F. Haţeg şi I. F Sebeş tui nivelul cerinţelor. Deşi a fost analiza­ generală pentru aprobarea planului
ca un an, o garnitura T.L.F. luna februarie reflectă acest pi inse s-a constatat că între­ au ţin u t scamă de aceste re­ tă în adunarea generală activitatea sa de producţie pe anul 1966, s-a ho-
lucru : Ia operaţia dobocît-
6 (instalaţie pentru încărca­ se< ţionat mecanic. întreprin­ In lunile noiembrie şi de­ te întreprinderile forestiere, prinderile forestiere nu fo­ comandări, nu au luat u n ­ ca propagandist, unde com uniştii i-au tărît ca, folosind apa din pîrîul Pî-
rea lemnului). derea a rămas cu o restan­ cembrie ale anului trecut, care au învăţat cum trebuie losesc în mod raţional lie- suri pentru utilizarea meca­ arătat superficialitatea de care dă do- clişii, să extindem în acest an supra­
De ce nu s-au folosit aces­ ţă de 1860 m.c. lemn întreprinderile forestiere din montate si folosite utilajele. răstraiele mecanice. M ulte nismelor ia întreaga lor ca­ vadă, tov lacob nu şi-a schimbat a ti­ faţa irigată cu 40 hectare, suprafaţă
te mecanisme? Nu sint ele Pentru remedierea acestor regiunea noastră an fost în­ Conducerile întreprinderilor, din mecanisme, in loc să pacitate Aşa se explică fap­ tudinea. care urmează să fie cultivată cu po­
corespunzătoare, nu sint su­ stări de fapt? se impun mă­ zestrat?, în afară de alte u- tonviiigîndu-se de re n ta b ili­ fie folosite în pădure la o- tul că la 1. F. Baia de 6 rum b şi cartofi. Iată deci, cum, dis­
ficient de productive? suri chibzuite, operaţi vm. tilaje, cu instalaţii uşoare tatea instalaţiilor, s-au an­ peraţia doboiit, se folosesc Cris, din 23 fierăstraie Avînd în vedere că noul an de în- cuţiile din cercurile învăţăm intului
— Fierăstraiele — ne-a Conducerile întreprinderilor pentru corhăniie. Acestea gajat că le vor monta cit pc răm pi sau în depozitele active, in medie 16 au vâţăm înt se pregăteşte de pe acum, de partid prind contururi precise în
spus inginerul >1 iltat Mus- forestiere trebuie să repar­ urmau să reducă efortul li- mai curînd în parchete, l i ­ finale. Din această cauză la fost folosite in luna fe­ împreună cu com itetul de partid vom activitatea economică a cooperativei*'.
calu, şeful serviciului meca­ tizeze tonte mecanismele în zic, să facă munca mai spor­ nele întreprinderi, este ade­ fierăstraicle mecanice n:i bruarie pe rămpi. La 1. F. lua toate măsurile pentru buna lui In prezent, discuţiile recapitulative
nizare de la D H L K. Hune­ oarchete, ţinind seama fio nica. vărat, le-au montat imediat, se realizează productivitatea pregătire. Ne propunem ca in v iito r sînt pe sfîrşite. Aceasta nu înseamnă
doara — Deva — sînt meca­ volum ul lucră rilor grele. 1> In unele întreprinderi ca dar altele au iu tii ziat mon­ planificată. Pe răm pi fierăs- Haţeg, f. F. Petroşani si sec­ să acordăm o atenţie mai mare do­ însă că propaganda de partid trebuie
torul Zlatna al I K. Sebeş,
nisme productive. In tr-'‘i asemenea, este necesar ca cele de la Sebeş. Baia de tarea lor. L F. Petroşani, I.F. traiele lucrează doar cu 50— cum entării propagandiştilor. C ercuri­ să fie întreruptă. Au m ai rămas încă
an, cu un asemenea u tila j se mecanismele să fie deservite C iîş şi Orăşlie, după scurt Dobra şi I.F. Haţeg, deşi au 70 la sută din rapacitate, da­ s-au folosit pe rămpi un nu­ le de studiu fiin d organizate pe b ri­ probleme care necesită o aprofundare
măr mare de asemenea u ti­
pot doborî şi secţiona circa de către m uncitori «alifi- tim p, aceste mecanisme s-au fost dotate cu asemenea me­ torită co n d iţiilo r existente, găzi. ne propunem să asigurăm pro­ mai temeinică. In G.A.S, Sintăm ăria
4.500 m.c. masă lemnoasă, raţi, cu experienţă în pro­ montat şi pus în funcţiune, canisme, încă din lunile de­ pe cînd, utilizîndu-le la laje. pagandiştilor datele şi rezultatele ob­ Orlea, de pildă, s-a discutat la u ltim a
în sectoarele unde fieră.stra­ ducţie. dînd rezultate bune. In Iu cembrie şi ianuarie, nu le-au cioată. randamentul lor F irul acestor deficienţe ţinute în brigăzi cit şi pe cooperati­ convorbire recapitulativă despre ne­
iele au fost utilizate în mod na februarie la I.F. Baia de dat in exploatare decit in (ieste considerabil. In alară trebuie curm at Conduceri­ va agricolă de producţie. In acest fel, cesitatea obiectivă a p la n ifică rii. Este
raţional s-nu obţinut rezul­ Slaba preocupare pentru Criş şi I F. Orăştie planul februarie şi martie. de aceasta, folosirea unui le sectoarelor forestiere tre­ propagandiştii se vor putea folosi în bine ca în perioada care urmează
tate bune. Instalaţia T.L.F. darea în exploatare a tu­ pc instalaţii a fost depăşit O parte din instalaţiile u- num ăr mic de fierăstraie expuneri de com paraţii, vor lega mai (pînă la redeschiderea noului an de
5, de asemenea, este destul turor mecanismelor se ma­ cu circa 50 la sută. şoare pentru corhănît s-au mecanice la operaţia dobo­ buie să ia măsuri pentru ca m ult concluziile unor teze teoretica învăţăm int), organizaţia de partid să
de productivă, reduce efor­ nifestă şi la I.M.T.F. Sebeş Pentru a demonstra efica­ defectat după scurt li mp ri t face ca eforturile fizice fierăstraie le mecanice să fie de activitatea practică. prezinte în fata cursanţilor 1—2 ex­
tul fizic al m uncitorilor. şi I F. Petroşani. La I.M.T.F. citatea incontestabilă a (exemplu I. F. Hunedoara) ale m uncitorilor să creastă. folosite în parchete, nu pe puneri p iiv in d conducerea şi plani­
A tunci care este explica­ Sebeş 10 tro lii nu au fost introducerii mecanismelor, din cauză că nu au fost în­ Iată doar una din cauzele rămpi. ficarea a c tivită ţii gospodăriei de stat,
ţia nefolosirii acestor me­ montate pe auloremorci, de­ D.n.E.F. Hunedoara — Deva treţinute si utilizate raţio­ Înţelegem pe deplin creşterea p ro d u ctivită ţii m uncii şi a
canisme ? După părerea şi s-a dovedit nu o dată e fi­ a organizat în parchetul Re­ nal. Datorită acestui lapt li­ re n ta b ilită ţii acestei unităţi. Proce-
noastră nu e decîl lina : sla­ cacitatea încărcării mecani­ cea de la I F. Sebeş un nele din ele se găsesc la re­ dind astfel, lucră to rii de la G. A. S.
ba preocupare a conducerii ce a autorcm orcilor. La I. F. schimb de experienţă. Au parat şi aşteaptă să fie puse Micele nu rezolvă documentele Sintăm ăria Orlea (membri ai cercu­
Întreprinderii pentru înzes­ Petroşani există 2 instalaţii participat lucrătorii din loa- în funcţiune lu i de economie agrară) vo r fi în a r­
partidului m aţi mai temeinic cu anum ite cu­
problema întreţinerii noştinţe concrete, strins legate de ac­
Cu prileju l anchetei organizate am tivitatea practică, işi voi- putea aduce
o contribuţie mai însemnată la rezol­
discutat cu numeroşi cursanţi. La în­
L'u ocazia raidului între­ respunzătoare. Drept urm a­ trebările noastre : „Cum vă a jută în- varea dife rite lo r aspecte ale proble­
prins in sectoarele forestie­ re, după numai o lună in ­ văţăm intul dc partid în viaţa de loa- melor enunţate.
re s-a constatat că multe stalaţia pentru corhăniie s-n
din mecanisme nu sînt bine defectat, fiind scoasă din
întreţinute. La întreprinderi produci ie.
exista grafice de întreţine­ Pe lîngă cele ariUate, sla­ D iscuţiile purtalc dc noi la Com itetul raional de partid Haţeg
re a m aşinilor, dar ele nu ba utilizare a mecanismelor | nc-au convins ca aici există preocupare pentru elim inarea unor
sînt respectate. Din această s? datoreşte şi altor cauze. lipsuri mai vechi, caracteristice şi altor raioane din regiunea nons-
In inima pădurilor regiunii cauză multe mecanisme se In unele sectoare forestiere , i r i ; intrarea într-o „pauză" in ce priveşte munca dc propaganda
in perioada de vara intre închiderea anului de învăţăm int şi
JInncdoara, la mare altitudine, defectează, nn-şi realizează acelaşi utilaj este deservit
sc găsesc adevărate uzine. In ciclul de producţie. In par­ intr-un tim j) scurt de către . 1 deschiderea noului an dc studiu). Ce sc preconizează in această
privinţă ?
chetul Nandru de la I. F.
parchetul Cimpul M ielului, de ta mai m ulţi ‘ mecanici. Aceas­
I F. Petroşani, de exemplu, ca Hunedoara, de pildă, in de­ ta. datorită slabei preot.ti­ Pc prim plan sc situează organizarea unui ciclu dc conferinţe
Si in cclelallc parchete, arborii curs de numai 3—4 luni, da­ pări a conducerilor între­ şi expuneri avînd en teme principale sarcini ce izvorăsc din do­
seculari, lâsafi sa dormiteze pi- torită unei întreţineri neco- p rinde rilo r forestiere pentru cumentele Congresului al IX -lea al P.C.R. şi celelalte documente ale
na nu demult, sint doborifi cu i espunzătoarc, s-au schim­ permanentizarea mecanici­ partidului şi statului nostru. Expunerea lor în fa|a m em brilor de
ajutorul mecanismelor. După a- bat 5 fierăstraie înecaiiic o. lor, pentru crearea unor partid, a activului fără dc partid şi în faţa tuturor oamenilor m un­
ceaslă operaţie din pădure şi p i­ La T V. Petroşani. în sec­ condiţii optime de lucru şi cii sc va face dc către membri ai biroului C om itetului raim vtl Hat™
uă la labricile dc prelucrare a toarele Lonea şi ILoşia, l t d? viată. ! al r.C.K., activişti de partid, propagandişti şi lectori ai cabinetului
/unse/ lemnoase, ci străbat un datorită un?i slabe in lie ţi- In sectorul forestier exis­ dc partid. In adunările generale sc vor ţine expuneri pc leme ca :
drum lung, trec prinlr-un proces ncri. 2 fierăstraie mecanice tă posibilitatea u tiliză rii „P ro filu l moral al com unistului", „Com unistul In locul de muncă",
iclutolof/ic : se curăfă, se sec(i<j- au trebuit să fie reparate mai raţionale a mecanisme­ „Despic respectarea disciplinei de partid" ele. La un nivel superior
nca/tt, se sortează. In mare par­ înainte de termenele prevă­ lor. Pentru aceasta se im ­ sc prevăd a fi organizate inform ările politice şi pe teme ale situaţiei
pune să se acorde o mai
te toate operaţiile sc executa zute. mare atenţie întreţinerii, internaţionale care vor avea loc periodic. Trebuie remarcat fantul
Faptul că multe mecanis­
mecanizat. că şi piua acum s-au mai făcut asemenea expuneri, dar la întocmirea
me nu sînt bine întreţinute, reparării si deservirii < o-
IN FOTOGRAFIE : l a una din că sc defectează des, se ex­ respunzăloare a tuturor ma­ expunerilor p rivin d situaţia inlernnlionalâ şi c in fo rm ă rilo r poli­
lămpile de la parchehd Cimpul plică şi prin aee^a că maiş­ şinilor. Grafice de între­ I tice, mui ales. nu s-a dovedit întotdeauna operativitate. Uneori ele
M ielului buşlcnii sini pteqtilili trii de parchete nu m măresc ţineri există. Dar. nerespee- au fost necorespunzător întocm ite şi au fost expuse după ce eveni­
pcnlru a li încărcaţi in autore- modul cum sint exploatate tate, fireşte că ele nu rezol­ mentul era depăşii. Pentru eliminarea acestor deficiente s-a o r ^ o i.
morci. mecanismele, dacă după fo ­ vă problema întreţinerii. Va zat un colectiv din care fac parte lectori ai cabinetului de partid,
losire acestea se curăţă, se trebui ca acest? grafice să care va întocmi expuneri şi conferinţe cu un conţinui corespunzător.
gresează şa Apoi, o parte se respecte, conducerile sec­ Se prevede dc asemenea, sa fîc organizate unele simpozioane
din utilaje nu sînt deservi­ toarelor şi parchetelor să ur­ pc teme ca : „Aspecte şî momente din activitatea P.C.R.", vizite la
te de către m uncitori bine mărească şi să pretindă me locuri istorice, în tîln iri cu cadre de specialitate ctc.
calificaţi, cu experienţă In canieilor să-si îngrijească
urmă cu mimai trei luni, mecanismele cu cai c lucrea­ Este de datoria com itetului raional dc partid ca in perioada
I. F. Hunedoara a fost dota­ ză. De asemenea, va trebui organizării noului an de studiu să elimine, lipsurile care s-au mai
tă cu instalaţii uşoare pen­ să existe o mai mare preo­ făcui sim ţite în arest an in unele cercuri şi cursuri, să îndeplinească
tru corhăniie. Una dintre cupare pentru calificarea fiecare prevedere din măsurile preconizate in desfăşurarea muncii
aceste instalaţii a losl dată si ridicarea calificării meca­ dc propagandă în perioada de vară astfel incit aceasta să devină un
spre utilizare unui m uncitor nicilor. puternic factor m obilizator in rindul oam enilor m uncii din raion
care nu avea o calificare co­ L A Z A lt DEM ETER pcnlru realizarea obiectivelor ce le sînt încredinţate.