Page 2 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 2

P A G IN A   A  2-A
                                                                                                                                                                                                    1                                                n n  v u m
                                                                                                                                                                                                    \










             SA              OBLIGAM








             APELE.                                                                       In  orice  domeniu  de  activitate  şi  mal  ales  în  agri­

                                                                                      cultură  apa,  această  ma  re  bogăţie  constituie  un  ete<
                                                                                      ment  indispensabil.  Cu  ajutorul  ei  sporesc  recoltele  şi,
                                                                                      ca  urmare,  veniturile  pe  unitatea  de  suprafaţă.  Tocmai
                                                                                      de  aceea  partidul  şi  statul  acordă  o  mare  atenţie  foto-
                                                                                      sirii  cu  maximum  de  eficienţă  a  tuturor  resurselor  de
                                                                                      apă.  In  acest  sens,  Congresul  al  (X-lea  al  partidului  a
             SA               VDE                                                     trasat  sarcina  ca  pinâ  in  1970  să  se  ajungă  la  o  supra­
                                                                                      faţă  irigată  de  600.000  hectare.  In  regiunea  noastră  a-
                                                                                      pele  Mureşului,  Streiului,  Secaşulul,  Ampoiului,  Sebeşu­
                                                                                      lui  şi  ale  altor  rîuri  interioare  oferă  mari  posibilităţi  pen­
                                                                                      tru  irigarea  culturilor.  In  multe  părţi,  sub  îndrumarea
                                                                                      organizaţiilor  de  partid  s-au  obţinut  unele  rezultate  bu­
                                                    ELE!                              ne,  executindu*se  lucrări  pentru  irigaţii  pe  circa  1.400
                                                                                      hectare.  Dar  pinâ  la  5.000  hectare  irigate,  suprafaţă  la
              kUJ
             f l i                                                                    care  trebuie  să  se  a ju ngă   pinâ  in  anul  1970  au  mai
                                                                                      rămas  multe  de  făcut.  Cum  sînt  rezolvate  aceste  sar­
                                                                                      cini  ?  In  pagina  de  faţâ  redăm  citeva  aspecte  legate
                                                                                      de  problema  irigaţiilor.











                                                                                                                                                      lizate  in  condiţii   de   neirigarc".                               relor,  stabilizatoarelor  etc.
                                                                                                                                                      A tunci  cum  se  explică  faptul  că   in  aşteptarea                  Trebuie  să  arăt  că  unele  uni­
                                                                                                                                                      în  anul  trecut  această  metodă  de                                 tăţi  ne  fac  greutăţi,  deoarece  de­
                                                                                                                                                      sporire  a  recoltelor  nu  a  fost  a-                               pun  comenzi  pentru  anumite  t i­
                                                                                                                                                      plicală  pe  întreaga  suprafaţă  de                                  puri  de  u tilaje  şi  apoi  nu  se  pre­
                                                                                                                                                      103  ha  amenajată  pentru  irigaţii?                                 zintă  pentru  a  Ie  ridica  pe  consi­
                                                                                                                                                      Inginerul  şef  a  căutat  să   aducă                                 derentul  că  ar  avea  nevoie  de  al­
                                                                                                                                                      unele  justifică ri.  Dar  un  simplu
                                                                                                                                                                                                                            tele.  Aşa  au  procedat  cooperatorii
                                                                                                                                                      calcul  arăta  că  numai  la  cultura
                                                                                                                                                                                                                            din  Rapolt,  care  au  comandat  p ri­
                                                                                                                                                      porum bului,  prin  ncfolosirea  siste­
                                                                                                                                                                                           După  cum  s-a  văzut.  în  nume­  ma  dată  o  pompă  tip   Cerna  200  C
                                                                                                                                                      m ului  de  irig a ţii  pe  suprafaţa  a-   roase   cooperative  agricole   s-a
                                                                                                                                                      m in tilâ   s-au  pierdui  înlr-u n   singur   construit  o  vastă  reţea  de  canale   şi  un  motor  Diesel  de  45  C.P.  In
                                                                                                                                                      an  circa  250  tone  boabe  cu  care   prin  care  urmează  să  se  reverse   luna  aprilie,  s-a  renunţat  la  a-
                                                                                                                                                                                          din  belşug  apa.  Pentru  aceasta   ceastă  comandă,  solicitîndu-se  in
                                                                                                                                                      s-ar  putea  îngrăşa  peste  GOo  porci
                                                                                                                                                                                         sînt  necesare  insă  diferite  utilaje.  schimb  o  pompă  lip   Criş  200  A.
                                                                                                                                                      a  100  kg  fiecare.  La  întrebarea  :   O  bună  parte  din  unităţi  dispun
                                                                                                                                                       „Ce  măsuri  aţi  luat  în  acest   an   de  agregate  de  aspersiune.  pompe,   acţionată  dc  un  motor  electric.  O
                                                                                                                                                                                                                            greutate  de  acest  fel  ne-a  făcvit-o
                                                                                                                                                       pentru  folosirea  sistemului  de  ir i­  motoare  stabile,   conducte   etc,,
                                                                                                                                                                                         care  au  fost  revizuite  şi  puse  în   şi  cooperativa  agricolă  din  Daia,
                                                                                                                                                      gaţii ?"  —  ni  s-a  răspuns  foarte
                                                                                                                                                                                         stare  de  funcţionare  fn  unele  coo­  care  a  comandat  conducte  in  va­
                                                                                                                                                      concis  că  s-au  făcut  toate  amena­  perative  însă,  mai  ales  în  acelea
                                                                                                                                                                                                                             loare  ele  52.000  Ici,  m aterial  care
                                                                                                                                                      jă rile   şi  ni  s-a  dat  garanţia   că   unde  s-au  amenajat  noi  suprafe­  stă  şi  acum  în  incinta  în tre p rin ­
                                                                                                                                                      fondurile  investite  sînt  folosite  cu   ţe  pentru  irigare,  se  simte  nevoia
                                                                                                                                                                                          procurării  acestor  utilaje  prin  in ­  derii.   De  asemenea,  cooperatorii
                                                                                                                                                       maxim um   de  eficienţă.
                                                                                                                                                                                          iei mediul  între p rin d erii  nr.  12  din   din  Petreşti,  trebuie  să  ridice  con­
                                                                                                                                                        V erificind  însă  pe  teren  cele  re­  Simeria.  Dc  aceea,  am  solicitat  şi   ducte  de  patru  ţo ii,  în  valoare  de
                                                                                                                                                       latate,  am  găsit  o  situaţie  nu  prea   tovarăşului  Komulus  Tim aru,  d i­
                                                                                                                                                       lăudabilă.  Pompelor  nu  li  s-a  asi­  rectorul  întreprinderii,  să  răspun­  1 840  lei.  La  fel  procedează  şi  coo­
                                                                                                                                                                                          dă  la  întrebarea  :  cum  se  face  a-   perativele  agricole  din  Strei   şi
                                                                                                                                                      gurat  o  priză  bună.  iar  canalele
                                                                                                                                                                                          provizionarea  beneficiarilor ?    Batiz.
                                                                                                                                                      sînt  şi  acum  îm potm olite,  acope­  —  U n ită ţii  noastre  îi  revine  sar­
                                                                                                                                                       rite  de  buruieni,  muşuroaie  şi  alte   cina  de  a  pune  la  dispoziţia  coo­
                                                                                                                                                       resturi  vegetale,  ceea  ce  denotă  că   perativelor  agricole,  cu  m ultă  o-
                                                                                                                                                                                         perativitate.  toate  utilajele  solici­
                                                                                                                                                       nu  există  o  concordanţă  între  vor­
                                                                                                                                                                                          tate.  Ţinînd  scama  de  suprafeţele
                                                                                                                                                       be  şi  fapte.
                        Plin  Intermediul  aspeisoarelor  ploaia  artiliciald  vine  din  abuni/en/o  peste  grddlna  târanllor  coopetalon  din  Rdhdu.                                  planificate  pentru  a  fi  irigate  in
                                                                                                                                                                                          cooperativele  agricole  încă  din  a-   V-am  prezentat  în  pagina
                                                                                                                                                                                          tuil  trecut  s-a  sta b ilit  că  sînt  ne­  de  faţă  numai  citcva   din
                                                                                                                                                                                          cesare  5: agregate  de  aspersiune  şi   aspectele  caic  privesc  pro­
                                                                                 ţii  să  fie  recuperate  prin  sporuri   V-a|i  gîndit  la  vreo  soluţie  în  a-   Fondurile  fixe     7  pompe  Cu  două  luni  mai  tir-   blema  deosebii   dc  Im por­
           Drumuri  noi  pe                   ..şi  itinerarii                   de  producţie,  încă  din  prim ul  an.   cest  sens ?                                                   ziu,  întocm ind  o  nouă  situaţie,  pe   tantă  a  irig a ţiilo r  în  regiu­
                                                                                 In  prezent  ne  străduim   să  e x tin ­
                                                                                                                                                                                                                               nea  noastră  S-a  văzut  că  a-
                                                                                                                      —  După  multe  căutări,  noi  am
                                                                                                                                                                                          baza  comenzilor  depuse  de  către
                                                                                 dem  acest  sistem  pe  25  hectare.   ajuns  la  concluzia  că  prin  coope­                           fiecare  unitate,  num ărul  agregate­  colo  unde  a  existat  preocu­
                                                                                 De  fapt  am  şi  procurat  încă  4  je­  rarea  cu  alte  unităţi  putem  înlă­  au  voie               lor  dc  aspersiune   solicitate  a  a-   pare,  unde  consiliile  dc  con­
                                                                                                                    tura  acest  neajuns.  De  aceea,  aş
           harta  ogoarelor.                  neexplorate                        turi  noi  pentru  aspersor,  g arnitu­  form ula  următoarea   propunere  r                            juns  la  8.  Nu  de  m ult,  din  partea  ducere  şi  specialiştii  au  cău­
                                                                                 rile  necesare  şl  100  m  1  de  con­
                                                                                                                                                                                                                               tat  ca  sub  îndrum area  o r­
                                                                                 ducte.                             In  marginea  comunei  Apoldul  de                                    D.R  I.F.O T  Deva  ni  s-a  com uni­  ganizaţiilor  de  partid  să  fo­
                                                                                   —  Dar  despre  modul  de  aplica­  Jos  există  un  pirîu  eu   un  mare                              cat  un   necesar   de  12  agregate.   losească  toate   forţele   şi
                                               —  De  la  Consiliul  agricol raional   re  a  udărilor  ce  nc  puteţi  spune ?  debit  de  apă  şi  care  nu  c  folosită.   să  ruginească?  Din  cele  arătate  rezultă  destul  dc   mijloacele  existente  în  u n i­
             Străbaţi  regiunea  de  la  un  ca­  Sebeş  ni  s-a  spus  că  la  dumnea­                             Pentru  aducerea  Iui  spre   albia                                                                        tăţi,  şi  rezultatele  sini  hune
           păt  la  altul  şi  te  minunezi  cum   voastră,  deşi  au  început  lucrările   —  In  acesta  direcţie   trebuie   riu lu i  Sccnş.  ar  fi  necesar  să  sc                 limpede  că  dacă  se  făceau  studii   Sc  constată  că  in  nuilte  u-
           m ajoritatea  ţă ra n ilor  cooperatori   de  amenajare  a  terenului  pen­  multe  cunoştinţe,   înclemînarc  şi   sape  un  canal  de  numai  100  m etri.                   mai  temeinice,  exista  posibilita­  nităţi  mai  există  încă  d e fi­
           traduc  in  fapte  una  din  p rin c i­  tru  irigaţi  ele  au  fost  sistate  în   pasiune.   Cooperatorul   nostru,   Acest  lucru  il  putem  face  in  co­                 tea  comandării  acestor  u tilaje  cu   cienţe  în  această   direcţie,
                                                                                 Avram   T rifu ,  este  unul  din
                                                                                                            cei
           palele  sarcini  care  stau  în  fa­  mod  nejustificat.  Pentru  moment   care  se  pricep  El  a  fost  spec ia li­  mun  cu  cooperativele  agricole  din   Cine  nu-şi  aminteşte  de  vestita   m ult  tim p  în  urmă  Recent,  Con­  îndeosebi  în  gospodăriile  a-
           ţa  ag riculturii  noastre  socialiste   ţăranul  cooperator  loan  T rif  din                           Apoldul  dc  .los.  Miercurea,  Cun-   grădină  de  legume  din  marginea                                  gricolc  de  stat  din  Hircca.
           —  extinderea  irig a ţiilo r.  Pe  te­  Lănci am  ezită  să  dea  un  răs­  zat  în  folosirea  pompelor  şi  aspei ­  la.  C'ut,  Itâhău  şi  Sebeş  care  folo­  oraşului  Deva  care  a   aparţinut   siliul  Superior  al  A g ric u ltu rii  a   Oarda,  Petreşti   şi   altele,
           renuri,  altădată  sărace  în  u m id i­  puns.  Facem  însă  o  completare   soarelor.  Cunoaşte  pretenţiile  fie­  sesc  pentru  irig a ţii  apa  din  riul   gospodăriei  agricole  de  stat   din   reglementat  problema  d irijă rii  as-   unde,  deşi  s-au  învestit  fon­
                                                                                                                                                       Bîrcea 7  Cu  trei  ani  în  urmă  s-a
                                                                                 cărei  sole  cit  şi  compoziţia  apei.
           tate,  je tu rile   aspeisoarelor   re­  a  întrebării.  Cum  se  explică  fap­  Şi  pentru  că  a  venit  vorba  de  apă.   Sccaş.  Avantajul  ar  fi  evident  :  in   ajuns  la  concluzia  că  această  gră­  pcrsoarelor  către  beneficiari,   in   duri  insemnatc  pentru  ame­
           varsă  acum  ploaia  a rtificia lă ,  ră­  tul  că  apele  riu lu i  Sebeş  trec  prin                   prim ul  rind  s-ar  îm bunătăţi  com­  dină  nu  e  rentabilă  şi  s-a  propus   sensul  că  agregatele  se   livrează   najarea  sistemelor  dc  irig a ­
           cind  să  sporească  rodnicia  ogoa­  grădina  dumneavoastră,  şi  nu  vă   amintesc  că  ea  este  prea  sărătu-   poziţia  apei  şi  in  al  doilea  rind  va   desfiinţarea  ei.  Conducerea  T rus­             ţii  şi  n  procurării  u tila je lo r
           relor.  Dar  pentru  aceasta  au  fost   gîndiţi   să  le  folosiţi  in   scopul   rată  De  aceea,  udările  le  aplicăm   creşte  debilul  riu lu i  Sccnş,   ceea   tului  regional  Gostat  a  dispus  de­  u n ităţilor  pe  măsura  in  care  ele   necesare,  ele  nu  sînt  folo­
           necesare  inve stiţii,  un  efort  co­  creşterii  belşugului  ogoarelor ?  numai  în  cazuri  strict   necesare   ce  va  satisface  cerinţele  de  iriga­  montarea  agregatelor  De   atunci   au  term inat   toate   am enajările   site  pc  măsura   cerinţelor.
           lectiv.  Din   situaţiile   operative   —  Apoi,  |>ot  să  treacă,   răs­  (4-5  udări  pe  an)  şi  pentru  ca  apa   ţii  ale  u n ită ţilo r  am intite.  cele  6  pompe  împreună  cu  acce­  pentru  irigat.  A vizul  asupra  în­  M ai  m ult,  situaţia  motoare­
           existente,  reţinem   că  numai  în   punde  interlocutorul  nostru,  pe   să  nu  dăuneze  solului,  locul  gră­  Reţinem  această  propunere  deo­  soriile  necesare  au  fost  „adăpos­  cheierii  acestei  acţiuni  trebuie  să   lor,  pompelor  şi  conductelor
                                                                                 d in ii  de  legume  este  schimbat
           cooperativele  agricole,  de  la  în ­  un  ion  intrigat  de  faptul  că  lip ­                         sebit  de  valoroasă  şi  considerăm   tite"  într-un  loc  necorespunzător,   şi-l  dea  conducerea   D.R.f  F O T.   dc  la  Ci  A S  Hircca,  care  şi
           ceputul  anului  au  fost  dislocaţi   seşte  preocuparea  consiliului  de   tot  la  doi  ani.          că  de  rezolvarea  ci  trebuie  să  se   fiin d   lăsate  pradă   intem periilor.                         la  ora  actuală  stau  stocate
           şi  m anevraţi  peste  51.000  m.c.   conducere  faţă  dc  problema  ir i­  Acelaşi  lucru  a  fost  sesizat  şl   ocupe  cu  toată   răspunderea  şi   Cu  toate  insistenţele  noastre  n i­  Pînă  acum  s-a  confirm at  te rm i­  in  condiţiuui   nccorcspun-
           de  păm înt  rczultind  un  adevărat   g a ţiilo r  Noi  am  lot  insistat  să  se   de  brigadierul  Nicolac  Irim ic  de   uniunea  raională  a  cooperativelor   meni  nu  a  manifestat  bunăvoinţă   narea  am enajărilor  pentru  coope­  2ă(onrc,  va  trebui  să  dea  de
           păienjeniş  de  canale  a  căror  lu n ­  continue  lucrările  dar,  practic,   la  cooperativa  agricolă  din  Răhău.  agricole.           de  a  spune  care  este  valoarea  a­  rativele  agricole  din  Haţeg,  To-  gîndit  conducerii  T rustului
           gime  însumează  sute  de  kilom e­  nu  s-a  ajuns  la  nici  un  rezultat  — Şi noi sîntem convinşi de avan­
           tri  Iţi  este  mai  marc  dragul  să   Are  dreptate   tovarăşul   T rif.   tajele  irig a ţiilo r,  spunea  el  In anul                                                                                           Gostat.  Măsuri  practice  sc
           priveşti  acum  lucrările   pentru   Consiliul  de  conducere  al  coope­  trecut,  prin  aplicarea  udărilor  la                                                                                                   im pun  a  fi  luate  şi  in   ce
           irig a ţii   ale   cooperatorilor   din   rativei  agricole  din  Lancrăm  nvi   tim p  am  obţinut  cîte  27.000   kg   Sisteme  părăsite                                                                          priveşte  impulsionarea   lu ­
           Totoi.  Teiuş,  Toteşti,  Haţeg,  Ra-   poate  aduce  nici  un  m otiv  înte­  roşii,  25.000  leg  varză  şi  17000  Wg                                                                                            cră rilo r  dc  amenajare  a  te­
           polt  şi  din  alte  unităţi.      meiat  în   această  direcţie,   deşi   ardei  gras  la  hectar.  Fiecare  din                                                                                                   renu rilor  pentru  irig a ţii,  în ­
             ...P inul  Ja z"  străbate  hotarul   cunoaşte  că  în  anul  trecut  de  pe   culturile  am intite  au  fost  şi  sînt
           satului  Toteşti  pe  o  nouă  p o rţiu ­  cele  10  hectare  destinate  grădină­  udate  de  cile  ori  este  nevoie.  Cu                                                                                          deosebi  in  cooperativele  a-
                                                                                                   se
                                                                                                       pot  iriga
                                                                                 agregatul  existent
           ne  de  teren.  Cum  v-aţi  gîndit  să   ritu lu i  cu  greu  s-a  putut  realiza                        =  minusuri                                                                                                gricolc  din  V in ţu l  de   .los.
           folosiţi  această  sursă  im portantă   un  venit  de  60.000  lei.  Este  şi  a-   pină  la  2  hec tare  pe  zi.  Brigadie­                                                                                       Lancrăm.   Hcnic,   Strcm ţ,
                                                                                 rul  Nicolac  Irim ie  a  ţinut  să  ne
           dc  sporire  a  recoltelor ?  Răspun­  ceasta  o  explicaţie  a  nehotărîrii   prezinte  şi  un  grafic  al  ve n itu ri­                                                                                           A poldul  de  Jos  şi  altele.
           sul   preşedintelui   Pavcl   Turcii   cu  care  se  acţionează  aici  pen­  lor  în  raport  cu  extinderea  iriga­                                                                                                  Troblcma  procurării  u tila ­
           este  edificator  i                 tru  ca  apele  rîului  Sebeş  să  fie   ţiilo r  II  reproducem  întocmai  :                                                                                                   je lo r  necesare  va  trebui  să
                                              supuse  voinţei  omului  Dar  pînă                                    de  recoltă
             —  „la zu l"  era  u tilizat  şi  pînă                                                                                                                                                                            stea  in  atenţia  u n ită ţilo r  cit
           acum,  dar  nu  în  mod  raţional.   rin d   ?  Răspunsul  trebuie  m ateria­
           Puţinele   suprafeţe   cultivate  cu   lizat  prin  fapte,  deoarece  posibi­                              Despre  stadiul  lu cră rilor   pen­                                                                     şi  a  un iu nilor  cooperative­
                                              lită ţi  există.
           legume  primeau  apa  prin  inter­                                                                       tru  amenajarea  terenurilor  irig a ­                                                                     lor  agricole.   Din  discuţiile
            mediul  găleţii.  Acum  însă.  p ri­                                                                    te  din  raionul  Alba  am  solicitat                                                                      avute  eu  mai  m u lţi   pre­
           v iţi,  s-au  săpat  canale  de  irig a ­                                                                să  ne  vorbească  iov  Ion  Mârgi-                                                                        şedinţi  dc  cooperative,  spe­
            ţii  pentru  40  de  hectare.  Aici
           cultivăm   legume  şi  porum b  De   Investiţii                                                          ncanu,  preşedintele  uniunii  raio­                                                                       cialişti,  ţărani   cooperatori,
                                                                                                                          a  cooperativelor
                                                                                                                                          agricole
                                                                                                                    nale
           curînd,  datorită  efortului  coopera­         *                                                         Printre  altele,  interlocutorul  nos­                                                                     lucrători  din   gospodăriile
           to rilo r  pentru  term inarea  la  tim p                                                                tru  a  spus  :                                                                                            agricole  de  stat,  a  reieşit  cu
           a  lucrărilor,  am  p rim it  un  agre­                                                                                                                                                                             peste  tot  sînt  posibilităţi  su­
           gat  de  aspersiune  pe  care,  ori  de   recuperate                                                       —  Dc  la  începutul   anului   şi                                                                       ficiente  pentru  ea  amenaja­
            cîte  ori  ploaia  naturală  ne  oco­                                                                   pină  în  prezent,  în  cooperativele
            leşte,  il  punem  în  funcţiune.  Pen­                                                                 agricole  clin  ra irn   s-au  executat                                                                    rea  terenurilor   planificate
           tru  noi  este  o  mare  realizare.                                                                      lucrări  noi  pentru  irig a ţii  pe  267                                                                   pentru  a  sc  iriga.  să  sc  ter­
                                                                                                                    hectare,  iar  sistemele  vechi   s-au
             Pe   aceeaşi   temă   continuăm                                                                        reamenajat  pe  208  hectare.   S-a                                                                         mine  in tr-u n   tim p  cît  mai
           discuţia  în  m ijlocul  cooperatorilor                                                                  depus  o  muncă  susţinută  de  către                                                                      scurt.
           din  Rapolt.  Inginerul  V irg il  llli-                                                                 toţi  cooperatorii.  Din  lipsa  agre­                                                                       Este  necesar  însă  ea  de  a-
           davu,  desfăşurînd  o  foaie  de  calc                                                                   gatelor  însă  apa  nu  şi-a  început
            pe  care  era  conturată  forma  siste­                                                                 peste  tot  călătoria  pe  canalele  de                                                                     ccst  lucru  să  se  ocupe  cu
            m ului  de  irig a ţii  începe  să  dea   Vizita  noastră  la  cooperativa                               irigaţii.  Am  solicitat  gospodăriei                                                                      mai  m ultă  Insistenţă   a til
            explicaţii.                        agricolă  din'  Sebe<  a  co in cis  cu  o                            agricole  de  stat  din  Oarda  să  ne                                                                     consiliile  agricole  cit  şi  u-
             —  Avem  apă  din  belşug.  Sursa   zi  bogata  in  fapte  la  grădina  dc                              ajute  cu  anumite  agregate.   Dar                                                                        niunilc  cooperativelor  agri­
            principală  o  constituie  Mureşul.   legume  Zeci  de  cooperatori  plan­                              de  aici  ni  s-au  oferit  pompe,  cu                                                                      cole.  Acestea  din  urmă  au
            Tocmai  ele  aceea,  după   lungi   tau  ultim ele  răsaduri  de  varză                                 condiţia  de  a  se  plăti  300  lei  pe                                                                    datoria  ca.  pentru  im pulsio­
            dezbateri,  ne-am  gîndit  să-i  gă­  şi  roşii,  una  din  pompe  trim itea                             zi  pentru  fiecare.  Considerăm  că
            sim  o  utilizare.  La  îndemnul  o r­  apa  Seraşului  prin  conducte  pină                             e  prea  m ult ..                                                                                          narea  lu cră rilor,  să  iniţieze
                                               la  locul  indicat  de  specialistul  u-                                                                                                                                         unele  acţiuni  comune   de
            ganizaţiei  de  partid,  am  declan­                                                                      Discuţia  despre închirierea  agre­
                                               n ită ţii.  iar  un  agregat  de  asper­                                                                                                                                         întrajutorare  intre   un ităţi
            şat  acţiunea  dc  irigaţii.   Dar  să   siune  împrăştia  cu  dărnicie  pes­                            gatelor  pentru  irig a ţii  ne-a  con­  cestor  utilaje.  Dar,  oricine  ştie  că   teşti,  Mîha  lţ,  Totoi,  Rapolt  şi   şi  să  înlesnească  procurarea
            discutăm  pe  viu.                 te  cultu ri  ploaia  a rtificială   Peste                            dus  la  ideea  de  a  vizita  gospodă­  ele  sînt  foarte  solicitate.  De  aceea,   Strei,  care  au  şi  p rim it  agrega­  u tila je lo r  necesare.  Dc  re­
              Intr-adevăr  la  Rapolt,  pc  ma­  lot  se  muncea  cu  pasiune*şi  p ri­                              ria  agricolă  de  stat  din   Oarda   am  sugerat  ideea  ca  aceste  agre­  tele  dc  aspersiune.
                                               cepere  Profităm   de  o  scurtă  pau­                                                                                                                                           zolvarea  acestor  probleme
            lul  drept  al  M ureşului,  (analele                                                                    Aici,  il  rugăm  pe  tov.  V irg il  Ma­  gate  să  fie  îm prum utate  altor  u n i­  Ţinînd  seama  de  modul  de  d iri­
                                               ză  pentru  mutarea   aspersorului                                                                                                                                               depinde  în  marc   măsură
            terasate  sc  întind  într-o  geometrie   pe  o  altă  porţiune  de  teren,  şi                          tei,  inginerul  şef  al  unităţii,  să  ne   tăţi  care  au  nevoie  de  ele.  Răs­  jare  a  acestor  utilaje,  este  nece­
            perfectă   La  spusele  inginerului   iată-nc  în  posesia  altor  date  p ri­                           explice  care  este  situaţia  sistemu­  punsul  a  venit  prom pt  :  „Nu  se   sar  ca  unităţile  care  solicită  as-   realizarea  planului  de  ir i­
            facem  notificarea  :  aici  s-a  creat   vind  im portanţa  irig ă rii  Dc  data                        lui  de  irig a ţii  Ştim  că  in  acest   poate.  Ele  sînt  înregistrate  la  ca­  persoare  să  termine  cît  mai  re­  gaţii  şi  în  ultim ă  instanţă
                                               aceasta   interlocutorul   c   tov.                                                                                                                                              obţinerea   unor   producţii
            calc  liberă  apei  M ureşului  pentru                                                                   scop  s-au  investit  aproape  450 000   pitolul  mijloace  de  bază  şi  nu  e   pede  am enajările  pentru  iriga ţii.
                                               IUaria  Farcaş,  brigadieră  legu­                                                                                                                                               sporite.
            udarea  c u ltu rilo r  legumicole  şi                                                                   lei.  De  asemenea,  aici  există  şi  o   permis  să  fie  înstrăinate".  Aici  am   Mă  refer  mai  m ult  la  faptul  că  in ­
                                               micolă  care  ne-a  spus :
            cerealiere  pe  40  de  hectare.     —  La  noi,  de  cind  practicăm                                    bună  experienţă  în  domeniul  ir i­  face  o  completare  :  bine,  dar  m ij­  tr-o  scrie  de  cooperative  agrico­
              D rum urile  noi  ale  apei  apă­  irigarea,  producţia  la  grădina  de                               gaţiilor.  Interlocutorul  nostru  a-   loacele  de  bază  au  voie  să  rugi­  le,  lucrările  sînt  Jntîrziate.  De  a-
                                               legume  s-a  dublat.  Numai  în  a-                                   mintea  că  „pe  terenurile  irigate  în                                                                        Pagină  realizată  dc :
            rute  pc  haita  ogoarelor  regiunii                                                                                                        nească ?  Nu  vă  vine  a  crede,  to­  ceea,  trebuie  să  existe  mai  multă
                                               nul  trecut  veniturile  totale  au  fost   —  Spuneaţi  că  la  fel  ca  şi  veci­                                                                                                    ION  M AN EA
            continuă  să  sc  extindă  în  nume­  ele  peste  300.000  lei  Tocmai  dc   nii  clin  Sebeş  intîm pinaţi  greu­  anul  1963  s-au  obţinut  în  medic   varăşi  din  conducerea   Trustului   preocupare   pentru   amenajarea
            roase  unităţi  agricole  socialiste.   aceea  a  fost  posibil  ca  investi­  tăţi  datorită  faptului  că  apa   pe   cîte  4.378  kg  porumb  boabe   la   regional  Gostat ?   Atunci  p riv iţi   staţiilo r  dc  pompare,  a  bazinelor   AUR EL  POTOPEA
             Am   în tîln it  însă...          ţiile   făcute  in  sistemul  de  iriga­  care  o  folosiţi   este   sărâturată.  hectar,  fată  dc  numai  1.800  kg  rea­  fotografia  de  mai  sus.  de  refulare,  a  podeţelor,  stăvila-
   1   2   3   4   5   6   7