Page 7 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 7

PAGINA  A
           DRUMUL  SOCIALISMULUI                       3551




               In  secolul  nostru  —  cu  deosebi­                                                                                               tov.  prof.  Cucui  V irg il,   „Lupta
             re  după  cel  de-al  doilea  război                                                                                                 m uncitorim ii  hunedorene  condusă      TRUSTUL  MINIER  DEVA
             mondial  —  mersul  înainte  al  ş tiin ­  CERCETAREA  ISTORICA  LOCALĂ                                                              de  P.C.K.  in  anii  1929-1933*  a  tov.
             ţei  se  desfăşoară  cu  paşi  uriaşi.                                                                                               prof.  Valea  Mircea  şi  altele,  dove­
             Amploarea  pe  care  o  cunoaşte  la                                                                                                 desc   preocuparea   cercetătorilor                Exploatarea  minieră  CerteJ—Săcărimb
             ora  actuală  dezvoltarea  ştiinţei,  im ­  ric  în  munca  de  cercetare  ş tiin ţi­  ţara  nu-i  cerea  să  mînuiaseă  palo­       spre  probleme  de  istorie  locală.  E   cu  sediul  in  comuna  Certejul  de  Sus,  raionul  Ilia,  regiunea  Hune­
                                                                                                                 completa  documentarea  ştiin ţifică
             pune  fiecărui  domeniu  de  a c tivi­  fică  nu  manifestă  suficient  interes.   şul,  să  ia  pana  şi  să  incrusteze  fap­  privitoare  la  daci  şi  persistenţa  a-   m eritorie  in  acest  sens  şi  sesiunea
             tate  m u ltiple  şi  complexe  sarcini   De  aceea,  în  încheierea  discuţiilor   tele  strămoşilor.  cestora  după  cucerire.     ştiin ţifică   a  muzeelor  organizată   doara,
             in  cercetarea  şi  valorificarea  a  tot   privitoare  la  această  problemă  aş   Cercetarea  istorică  îmbogăţeşte                la  Deva,  unde  s-au  prezentat  lu ­
             cc  este  m enit  să  contribuie  la  dez­  vrea  să  mă  opresc  pe  scurt  asupra   cunoştinţele,  scoate  la  iveală  noi   In  această  privinţă,  cercetările   crări  apreciate  privind  cercetarea   A N G A J E A Z A :
             voltarea  întregii  societăţi.   ideii  subliniate  —  că  faţă  de  posi­                         întreprinse  la  cetăţile  dacice  de  la   istorică  locală.
               In  documentele  Congresului  al   b ilită ţile   pe  care  le  avem  s-a  făcut   fapte  din  trecutul  de  luptă  al  po­  Baniţa  şi  Piatra  C raivii,  ca  şi  cele   D intr-o  analiză  atentă  a  activi­  —  muncitori  necalificaţi  pentru  subteran.
             JX-lea  al  P.C.R.  un  loc  im portant                           porului  nostru  şi  insuflă  în  inim ile   de  Ia  aşezarea  dacică  de  la  Chn-
                                              prea  puţin.                      tin e rilo r  caldul  sentiment  al  pa­  puri-Surduc  au  dat  la  iveală  un   tă ţii  filia le lo r  se  observă  însă  că   Sc  asigură  condiţii  de  cazare  în  dormitor  comun.
             îl  ocupă  problemele  privitoare  la                                                                                                num ărul  celor  care  au  susţinut  lu ­
             dezvoltarea  şi  perfecţionarea  cerce­  Istoria,  ca  orice  ştiinţă,  cercetea­  triotism ului.  Faptele  glorioase  pe   bogat  material  documentar  suscep­  crări  e  destul  de  redus,  uneori  a-
                                                                                                                 tib il  de  a  releva  stadiul  de  dez­
             tă rii  ştiinţifice.  „T răim   într-o  epo­  ză  realitatea,  analizează,  abstracti­  <are  strămoşii  noştri  le-au  înscris      părind  cam  acelaşi  nume  a lît  pe     Pentru  informaţii  suplimentare  doritorii  se  pot  adresa  la  ser­
             că  de  m ari  prefaceri  revoluţionare   zează.  generalizează,  descrie  şi  de­  în  paginile  istoriei  pot  deştepta   voltare  al  societăţii  dacice,  co n tri­  lin ia   cercetărilor  întreprinse   de   viciul  personal  şi  invăţămînt  din  exploatare,  telefon  nr.  2,  Certej,
             —  arată  tovarăşul  Nicolac  Ccauşcs-   monstrează,  pe  bază  de  dovezi  ar­  in  inim ile  cili lo rilo r  dorinţa  fie r­  buind  in  largă  măsură  la  elucida­  către  muzee,  c it  şi  de  către  filia le le    între  orele  7—15.
             cu  în  raportul  prezentat  la  Con­  heologice,  arhivistice  şi  de  altă  na­  binte  dc-a  trudi  pentru  înfrumuse­  rea  problemei  traiului  strămoşilor   de  istorie  din  Deva  şi  A lba  Iulia.
             gres  —  caracterizată  şi  prin  des­  tură ;  vine  să  completeze  mate­  ţarea  şi  prosperitatea  poporului  ro­  daci  din  secolul  I  î.c.n.  —  I  e.n.  De  aici  reiese  că  in s titu ţiile   noas­
             făşurarea  unei  revoluţii  şi  tehnici   ria lu l  inform ativ  —  documentar   mân.                De  o  mare  im portanţă  sînt  săpă­  tre  muzeale,  cît  şi  cele  două  filia le
             de  o  amploare  fără  precedent". De   existent.  P rivită   din  acest  punct   Pornind  de  la  aceste  conside­  tu rile   întreprinse  de  Muzeul  din   ale  societăţii  dc  istoric  şi  filologie,
             aceea,  „Noua  societate se constru­  de  vedere,  un  rol  im portant  îl  are   rente,  muzeele  din  regiunea  H u­  Deva  in  zona  lacului  de  acumulare   mai  au  m ult  de  făcut  în  ceea  ce
             ieşte  pe  baza  celei  mai  înaintate   cercetarea  clementelor  de  istorie   nedoara,  in  special  cele  din  Deva   de  la  Cinciş  Acestea  au  dovedit  a-   priveşte  antrenarea  întregii  mase
                                                                                                                lături  de  alte  multe  documente  ar­
             ştiinţe  şi  cu ltu ri".  Şi,  de  aici,  e   locală,  ca  prim ă   treaptă  de  cu­  şi  Alba  îulia,  au  avut  în  vedere  heologice   persistenţa   populaţiei   de  profesori  de  istorie  şi  lim ba  ro­
             evidentă   sarcina   intelectualilor :   noaştere  a  faptelor  istorico.                          autohtone   pe   te rito riu l   patriei   mână  în  problemele  de  cercetare    AVIZ  IMPORTANT
             „în  v iito r  va  creşte  şi  mai  m ult  a-   Pornind  de  la  această  premisă,                                                   ştiinţifică.
             porlul  intelectualilor  la  dezvoltarea   regiunea  Hunedoara  păstrează  nu­                      noastre  după  cucerirea  Daciei  de   Se  cunoaşte  faptul  că  multe  ca­
             economică,  ştiin(iîică   şi  culturală   meroase  monumente  ale  unui  tre­  u m b l e           către  romani.  In  acelaşi  tim p.  cer­  dre  didactice  au  fost  antrenate  la   MINISTERUL  PETROLULUI,  DIRECŢIA  GENERALA
                                                                                                                 cetările  de  la  Cinciş  aruncă  lu ­
             a  patriei".                     cut  îndepărtat,  care  vorbesc  de  ur­                          mină  şi  asupra  vechim ii  exploată­  diferite  lucrări  cu  caracter  mono­
               C iclul  de  articole  publicate  în   mele  celor  mai  vechi  civiliza ţii.  A-                rii  zăcămintelor  de  fie r  din  bazinul   grafic  —  ideie  foarte  bună  pentru           DE  DESFACERE
             ziarul  „D rum ul  socialism ului*  pe   ceste  monumente  sînt  vizitate  şi                      Cernei,  dacii  fiin d   prim iî  care  s-au   a  stim ula  şi  antrena  marea  masă
            tema  cercetării  istorice  locale c o n tri­  cercetate  de  numeroşi  turişti,  a tit              ocupat  cu  extragerea  fie ru lu i  pe   de  profesori  la  cercetarea  ş tiin ţifi­
             buie  la  stim ularea  m uncii  de  cerce­  din  ţară,  cit  si  de  peste  hotare,  se                                             că.  Ce  se  întim plâ  însă ?  Se  por­                     A N U N Ţ Ă :
             tare  istorică  locală  in  scopul  va­  bucură,  datorită  valorii  lor  istorice                 aceste  meleaguri,  folosiţi  fiin d   a-   neşte  bine,  se  lucrează  un  tim p,  a-
             lo rific ă rii  a  tot  coea  cc  regiunea   şi  artistice,  de  o  entuziastă  apre­  şi  au  dezvoltat  o  permanentă  m un­  poi  ca  specialişti  în  extragerea  şi   poî  se  abandonează  din tr-un   m otiv
             Hunedoara  oferă  cu  dărnicie  —  bo­  ciere.  ele  reprezentind  cultura  ma­  că  de  cercetare,  al  cărei  rezultat  a   prelucrarea  acestui  metal  şî  de  că­  sau  altul.  De  aceea  puţine  lucrări   examene  pentru  instalatorii  autorizaţi  în  gaze  liche­
                                                                               co n trib u it  Ja  îmbogăţirea  fondu­
                                                                                                                 tre  romani.  Cercetările  efectuate
             găţia  monum entelor  istorice  ce  a-   terială   şi  spirituală  a   poporului   lui  muzeal,  la  completarea  şi  îm ­  au  fost  cuprinse  in  lucrări  ş tiin ţi­  au  fost   term inate   şi   prezentate
             parţin  ţinui  trecut  îndepărtat,  care   nostru  de-a  lungul  veacurilor.  Da­  bunătăţirea  expoziţiilor  permanen­  fice  destinate  tiparului.  pentru  tipărire.  Aici  ar  trebui  să   fiate  „aragaz1*.  Intre  15— 18  iunie  1966  — examen  pen­
             stau  m ărturie  evoluţiei  istorice  a   că  am  evidenţia  obiectivele  isto­  te,  cit  şi  la  elaborarea  unor  lu ­           aibă  o  contribuţie  mai  mare  condu­
             poporului  nostru.               rice,  am  constata  că  pe  meleagurile                            Am  dat  aceste  cîteva  exemple   cerile  secţiilor  de  invăţăm înt,  co­  tru  instalatorii  în  gaze  lichefiate.
                                              Hunedoarei  sînt  prezentate  docu­  crări  ştiinţifice.          pentru  a  arăta  că  avem  o  tradiţie
               In  articolele  publicate  şi-au  ex­                             A ctivitatea  ştiin ţifică   desfăşura­  bună  în  domeniul  cercetării  şi  va­  mitetele  pentru  cultură  şi  artă  şi
             pus  părerea,  doctor  docent  Octa-   mente  ce  vorbesc  despre  toate  epo­  tă  a  urm ărit  cercetarea  etapelor  is­  lo rific ă rii   istoriei   locale,  dar  ea   directorii  de  şcoli.  Pe lingă candidaţii noi se  vor  prezenta  OBLIGATO­
             vian  Floca,  cunoscut  cercetător  al   cile.  incepind  din  cele  mai  stră­  torice  insuficient  cunoscute,  In ­  trebuie  lărgită  pentru  a  cuprinde   Extinzînd  problemele  muncii  de   RIU  PENTRU  DEFINITIVARE  ŞI  INSTALATORII  AU­
             istoriei  de  pe  m eleagurile  Hunedoa­  vechi  tim p u ri  pînă  la  frâm întata   vestigaţii  in  problema  contin uităţii   în  sfera  ei  m ult  mai  m ulţi  oameni   cercetare,  nu  ar  fi  lipsit  dc  im por­
             rei.  profesori  de  istorie  cu  o  a ctivi­  istorie  a  mişcării  muncitoreşti  con­  poporului  român,  depistarea  docu­  de  specialitate  —  pasionaţi  in  cer­  tanţă  ca  in  fiecare  unitate  şcolară   TORIZAŢI  REUŞIŢI  ÎN  ANII  1958— 1961.
             tate  bogată  în  munca  didactică  si   temporane.  Deci  există  largi  posi­  m entelor  privitoare  la  trecutul  de   cetarea  istorică.  să  fie  organizat  ci te  un  muzeu  şco­
             f li  preocupări  pe  tărîm ul  cercetă­  b ilită ţi  de  cercetare,  numai  oame­  luptă  al  maselor  hunedorene,  la   Un  rol  im portant  în  munca  de   lar.  Trebuie  sâ  ne  străduim   ca  în ­  Examenele  se  vor  ţine  la  sediul  Bazei  de  desfacere
             rii  ştiinţifice.  P ărerile  exprimate   nii  de  specialitate  să  se  mobilizeze   tra d iţiile   progresiste  ale  cu ltu rii   cercetare  revine  Societăţii  de  şti­  că  din  şcoală  să  formăm  v iito rii
             s ilit  cunoscute  din  articolele  p ubli­  mai  m ult  pentru  a  cunoaşte  fră-   româneşti  etc.  inţe  istorice  şi  filologice  —  cu  f i l i ­  cercetători  —  aşa  cum  unii  cerce­  produse petroliere Bucureşti,  strada  General  Budişteanu
             cate  şi  ele  vor  intra  în  preocupări­  m întările  şi  năzuinţele  sociale  ale   A ctivitatea  ştiin ţifică   de  cerce­  ale  la  Deva  şi  A lba  Iulia.  Se  poate   tători  de  prestigiu  îşi  amintesc  cu
             le  organelor  competente,  cu  scopul   vrem ii  trecute  şi  să  le  îmbogăţeas­  tare  se  caracterizează  în  principal   aprecia că  prin  com unicările prezen­  emoţie  că  au  devenit  cercetători   nr.  11  bis.
             de  a  fi  rezolvate.  In  mod  special   că  cu  noi  fapte.  Căci.  aşa  cum  a   prin  săpăturile  arheologice  efec­  tate  în  cadrul  filia le lo r, s-a  adus  o   pasionaţi  din  perioada  şcolarităţii.
             sc  retine  faptul  că  cercetarea  isto­  subliniat  cronicarul  Grigore  U re­  tuate  de  Muzeul  din  Deva  la  Ba­  contribuţie  substanţială  la  lăm u­  Fâcînd  aceste  cîteva  incursiuni   Informaţii  suplimentare  se  pot  obţine  de  Ia  Baza  de
             rică  locală  nu  este  pe  măsura  po­  che,  istoria  trebuie  scrisă  nu  numai   niţa.  Cinciş,  Cîm puri-Surduc,  în   rirea  diferitelor  probleme.  Comu­  în  vastitatea  problemei  puse  în  dez­
             sib ilită ţilo r,  că  în  această  pasio­  ca  să  nu  se  înece...  anii  trecuţi  si   hotarul  Devei  etc.,  iar  de  către  M u­  nicările  „D acii  în  necropola  rom a­  batere  de  către  ziar,  aş  sublinia  şi   desfacere  produse  petroliere  Timişoara,  serviciul  tehnic,
             nantă  şî  frumoasă  muncă  nu  sînt   să  se  uite  faptele  străbunilor,  dar   zeul  din  Alba  Iu lia   la  Drîm bar,   nă  de  la  Cinciş"  a  tov.  dr.  docent   eu,  aşa  cum  au  făcut-o  toţi  cei  care
             antrenaţi  toţi  profesorii  de  istoric.   şi  pentru  ca  să  râmînâ  feciorilor  şi   Lumea  nouă.  Piatra  C raivii,  Câpîl-   Octavian  Floca,  ..Două  documente   şi-au  spus  părerea  că  pentru  a  cer­  strada  Ceahlău  nr.  2  A,  telefon  1.80.16.
             De  asemenea,  se  desprinde  faptul   nepoţilor,  să  le  fie  de  Învăţătură.  nn,  Sînlim bru,  Tăuţi  etc.  inedite  despre  adunarea  naţională   ceta  iţi  trebuie  pasiune,  şi  aceasta
             că,  uneori,  nici  tovarăşii  chemaţi   Aceleaşi   convingeri   determină   E  m eritorie  preocuparea  persona­  ţinută  între  14-29  septembrie  1948   nu  vine  decît  muncind.
             să  antreneze  pe  profesorii  de  isto­  pe  M iron  Costin,  ea,  atunci  cind  lu lu i  ş tiin ţific   al  muzeelor  de  a  pe  Cim pia  L ib e rtă ţii  din  B laj  a  prof.  V A S ILE   RADU



         P E   T E M E   D E   N . T . S .                                                                                                                                              UZINA  DE  UTILAJ  DE  MORARIT  TOPLAŢ


                                                                                                                                                                                           raionul  Orşova,  regiunea  Banat,  telefon  m\  1

                                                                                                                                                                                                          A N G A J E A Z A l
          MODALI  AŢI  DE AUTOABSOLVIRE                                                                                                                                                      —  merceolog  I  aprovizionare (pentru regiunile Cluj,

                                                                                                                                                                                        Crişana,  Hunedoara  şi  Banat).
           In  statul  nostru  socialist  n i  se  ga­  doar :  şantierul  de  instalaţii,  echipa   pc  planul  realizărilor  de  producţie,
         rantează  prin  Constituţie  dreptul  la   care  a  montat  ţeava  si  (culmea  !),  ma­  dim m uîndu-le.  M ajoritatea  procese­                                                   Condiţii  :  studii  medii  şi  2  ani  vechime  în  funcţii
         muncă.  Avem   posibilitatea  să  învă­  şina  care  a  lovit-o  1  In  procesul  ver­  lor  verbale  de  constatare  nu  nom i­                                               economice.
         ţăm  o  meserie,  sâ  ne  perfecţionăm   bal  respectiv,  între  fapte şi răspunză­  nalizează  exact  pe  cci  care  se  fac  v i­
         continuu,  sâ  ne  afirm ăm   p rin   ea,  do-   tori  s-a  lăsat  (conştient V)  o  cortină,   novaţi  de  astfel  de  abateri.  Şi  nici
         vedindu-ne  ca lită ţile   şi   priceperea.   care  sâ  ferească  p riv irilo r  neindul­  nu  este  de  m irare.  La  grupul  din  Pe­
         Peste  tot  ni  se  asigură  locuri  de  lu ­  gente  pe  adevăraţii  vinovaţi,   prin   troşani,  m ajoritatea  proceselor  ver­
         cru  bine  organizate  şi  se  cheltuiesc   care  sâ  nu  se  mai  infiltreze   even­  bale  sc  întocmesc  tocmai  de  către
         fonduri  băneşti  însemnate  pentru  o   tuale  sancţionări.  încercarea  de  e ri­  persoane  devenite  responsabile   de
         deplină  securitate  a  muneîî.    jare  din  faţa  unei  responsabilităţi  a   naşterea  unor  accidente.  In  felul  a-
           La  grupul  de  şantiere  din  Petro­  devenit  astfel  mai  evidentă,  situîn-   cesta  actele  ce  trebuie  încheiate  de­                                                 ÎNTREPRINDEREA  PENTRU  CONTRACTAREA
         şani,  e forturile  în  această   direcţie   du-i  într-o  lum ină  nefavorabilă  pe   vin  conştient  instrum ente  utile,  mo­
         sînt  remarcabile.  Pe  şantiere   s-au   m aistrul  in  a  cărui  sferă  de  activita­  dalităţi  de  autoabsolvire  in  faţa  unei
        ‘‘ luat  multe  măsuri  care  au  dus  la  scă­  te  s-a  montat  ţeava  si  chiar  pe  ingi­  responsabilităţi  şi  a  unei  îndatoriri
         derea  sim ţitoare  a  num ărului  dc  ac­  nerul  Ionel  Ghiţâ,  şeful  şantierului   prim are  de  serviciu.  Şi  totuşi,  vino­                                             $1  INDUSTRIALIZAREA  LAPTELUI  SMIERIA
         cidente.  Şi  totuşi...            de  instalaţii.                   vaţi  principali  există  :  sînt  unii  m ai­
           La  sfîrşitul  lu n ii  martie,  m uncito­  Iată  un  alt  caz.  mai  recent.  D um i­  ştri.  şefi  de  loturi  şi  şantiere,  condu­                                                         ANGAJEAZA DE  URGENŢA:
         ru l  necalificat  loan  Truşcă,  compo­  tru   Dumitraşeu.  de  la  şantierul  din   cerea  grupului,  com itetul  sindicatu­
         nent  al  unei  echipe  de  tîm plari,  po­  Lupeni,  săpa  un  şanţ  pentru  conduc­  lui  —  toţi  deopotrivă,  fiindcă  tole­                                                   —  doi  tehnicieni  normatori  salarii;
         liza  un  druker.  In  tim p  ce  luci a,  pia­  ta  de  apă,  amplasat  intre   blocurile   rează  asemenea  situaţii,  fiindcă  une­
         tra  polizorului  nefiind  bine  fixată  şi   D3  şi  D4.  In  tim p  ce  lucra,  m alurile   ori  le  trebuie  stim ulente   dinafară                                             —  un  tehnician  I  transporturi  auto.
         consolidată,  s-a  spart,  iar  fragmente   şanţului  s-au  surpat,  existînd  perico­  caic  să-i  determine  să  întreprindă
         centrifugate  din  ea   l-au  ră n it   la   lul  ca  omul  sâ  lie  im obilizat  de  masa   măsurile  de  tehnica  securităţii  m un­                                             CONDIŢII:  respectarea  anexei  IV  din  H.C.M.  1053/1960.
         m îini.  Dorind  sâ  aflăm   de  ce  s-a  în-   de  pâmînt  dislocată.  Intrînd  in  pa­  cii  ce  se  impun  prin  însuşi  specifi­
         tim p la t  aşa  ceva,  ni  s-a  răspuns  că   nică,  accidentatul  n-a  reuşit  sâ   se   cul  lucrului.   Grupul  şcolar  profesional  C.S.H.  La  o  oră  de  tehnologia  meseriei.  —  un  sudor  autogen  şi  electric;
         datorită  unui  „m oment  fatal".   Su­  salveze  fără  a-şi  provoca  singur,  cu       A.  OARGA                                                    Foto :  V.  ONOIU
         biectiv  mod  de  a  p riv i   lu c ru rile !   coada  tîrnăcopului,  anumite  leziuni.                                                                                            —  un  vopsitor  auto;
         A dm iţind  existenţa  acestui  „moment*   Nc-am  interesat  cine-i  vinovatul.  Re-
         nu  putem  să  nu  ne  gindim   şi  la  cau­  eurgînd  )a  procesul  verbal  de  con­                                                                                             —  un  electrician  auto.
         zele  care  l-au  generat.   Răspunsul   statare  am  aflat,  spre  surprinderea                       Cea  mal  frumoasă  —  cinem atograful   Scară  pentru  tineret  ;  20,00  Radioga-
         este  unul  singur :  neglijenţa  manifes­  noastră,  că  principalul  vinovat  este   2               „Republica"  ;  Laleaua  neagră  —  c i­  zela  de  seară  ;  21,15  Cronica  literară   Informaţii  suplimentare  sc  pot  da  la  sediul  întreprinderii,
         tată  concret  prin  nepregătirea  temei­  chiar  persoana  lezată,  datorită  „p ro ­                 nematograful  „G rădina  de   vară"  ;   de  Paul  Georgescu  ;  22,20  Pagini  din   serviciul  personal  şi  învăţămînt,  strada  Traian  nr.  88  Simeria,
         nică  a  instalaţiei  pentru  funcţionare,   cedurii  greşite  de-a  ieşi  din  locul                  LUPBNI  :  Barcagiul  —  cinematogra­  muzica  preclasică.              telefon 29.
         neinstruirea  om ului  —  deşi  este  ne­  unde  lucra  şi  a  merge  spre  locul  sur­  IUNIE  1966   ful  „C u ltu ra l";  Lum ina  verde  —  ci­
         calificat  —,  lipsă  de  grijă,  de  precau­  p ă rii"  (vă  asigurăm  că  citatul  este              nematograful  „M uncitoresc*  ;  L1VE-   Program ul  II  :  7,50  Program  de  val­
         ţie  chiar,  a  tovarăşilor  de  muncă  a-   extras  cu  fid e lita te )!  Forgo  losif,  şe­          ZEiNI  :  Riul  negru  —  cinem atograful   suri  ;  8,30  Cîntece  şi  jocuri  de   pe
         fla ţi  în  preajma  accidentatului.  Iată,   fu l  lotului  II  de  instalaţii  şl   loan             „M uncitoresc"  ;   I.ONEA  :  W innetou   pla iurile  ţă rii ;  10,44  „M îndre-s  cîn-
         aşadar,  că  răspunderea  nu  e  singu­  Popa,  maistru,  persoane  ce  au  înche­                     (seria  I)  —  cinem atograful  „7  Noiem­  tecele  noastre"  —  emisiune  de  m uzi­
         lară  ;  ea  afectează  mai  m u lţi  factori,   iat  procesul  verbal  de   constatare,   C ta e.m a  brie"  ;  Camera  albă  —  cinematogra­  că  populară;  11,55  Emisiune  de  cîn­
         incepind  de  la  maistru,  de  la  condu­  n-au  suflat  nici  un  cuvinţel  cum  că                  ful  „M in e ru l";  UR1CANI  :   Dansul   tece  pe  versurile  poetului  Ion  Brad  ;
         cerea  şantierului  şi  term inînd  cu  co­  şi  ei  ar  fi  vinovaţi  (şi  poate  p rin ci­           etern  —  cinem atograful   „7  Noiem­  12,25  S criitori  şi  muzica  dc   operă  ;
         m itetul  sindicatului.           palii),  pentru  faptul  că  n-au  luat  mă­  DEVA  :   Gcntlcm cnul  din  Coeody  brie*  ;  PAROŞENJ  :  Rachetele  nu  tre­                 O .C .L  Alim entara  Hunedoara
           In  ziua  de  8  ap rilie   1966,  zidarul   suri  de  sp rijin ire ,  de  consolidare  so­  —  cinematograful  „P atria"  ;  Old  Sha-   buie  să   decoleze  —  cinem atograful   13,08  .In   grădina  botanică"  —  muzi­
                                                                              terhand  —  cinem atograful
                                                                                                       „A rta "  ;
         Petru  Ardeleanu  îşi  vedea  lin iş tit  de   lidă  a  m a lu rilo r  şanţurilor.  C um plită   S IM B R IA  :   Pinguinul  —  cinemato­  „Energia*  ;  VULCAN  :  Gustul   mie­  că  uşoară  ;  14,30  Concert  de  prinz ;
         treburile  lui  la  blocul  E-5.  In  apro­  miopie  cind  e  vorba  de  propriile  ne­  graful  „M ureşul*  ;  Soţie  pentru  un   rii  —  cinematograful  „M uncitoresc*  ;   15,30  Fragmente  din  opera  „Paiaţe"   Strada  Dr.  Petru  Groza  nr.1  î
         pierea  blocului,  pe  deasupra  drum u­  glijenţe  şi  răspunderi  !  australian  —  cinemalogi aiul  „G ră d i­  PETR1LA  :  O norabilul  Slanislas  —   de  Lconcavallo ;  16,00  „Pe  cărări  şi
         lui,  la  o  oarecare  înălţim e,  trecea  o   Accidentele  am intite  n-au  fost  gra­  na  de  vară*  ;  HUNEDOARA  :   Hai,   agent  secret  —  cinem atograful  „M u n ­  pocniţe"  —  emisiune  de  muzică  popu_
         conductă  provizorie  de  apă  potabilă.   ve,  ele  n-au  periclitat  viaţa  nici  u-                 citoresc";  C R1VID IA:  Ivailo  —  cine­                              ANGAJEAZA  URGENT  PENTRU  MEDIUL  SĂTESC  :
         „G hinionul"  a  făcut  ca  pe  sub  ea  sâ   nuia  din  cei  care  le-au  suportat.  Sînt   Franţa  —  cinem atograful  „Flacăra"  ;   m atograful  „M uncitoresc";  AN1NOA-   Iară  ;  17,30  „Sărbătoare  la  Sevilla*
         treacă  o  maşină  încălcată  cu  mate­  totuşi  condamnabile  fiindcă  s-au  năs­  Un  suris  în  plină  vară  —  cinemato­  SA  :   Bocceluţa  —  cinem atograful   din  suita  „Iberia*  de  Albeniz ;  18,15   gestionari la  magazinele  din  Sîncrai,  Sîntămăria  de
                                                                              graful  „G rădina  de  vară"  ;  F iul  că­
         riale.  care  a  atins-o  şi  a  rupt-o.  Ţea­  cut  din  neglijenţă,  (lin  nesocotirea               „M uncitoresc"  ;  B A R B A TE N I  :  Vese­  Ziare,  ziarişti,  op inii  ;  19,30  Poezia
         va  desprinsă  l-a  răn it  pe  zidarul  a-   şi  ncrespectarea  celor  mai  elementa­  pitanului   Blood  —  cinematograful   lie  Ia  Accapulco  —  cinem atograful         Piatră,  Topliţa  şi  Teliucul  Inferior.
         m in tit.  Am   c itit  procesul  verbal  de   re  reguli  de  protecţie  a  muncii.   Şi   grădina  de  vară  „Stadion*  ;  C A LA N :   „<î  August"  ;  A L B A   IU L IA   :  Răscoa­  românească  şi  muzica ;  22,30  Moment
         constatare  şi  n-am  reuşit  să-l  aflăm    fără  îndoială  că,  creînd  indisponibi­  Depăşirea  —  cinem atograful  „11  Iu ­  la  —  cinem atograful  „V icto ria ";  Spre   poetic.  Eminesciene.  Elogiul  naturii  ;   Informaţii  suplimentare  se  pot  obţine  Ia  serviciul
         concret  pe  cel  ce  se  face  vinovat  de   lită ţi  fizice  persoanelor,  chiar  şi  dc   nie*  ;  PETROŞANI  :  Căpitanul  Zero  culm i  —  cinem atograful  „23  A ugust";   23,07  In tîln ire   cu  jazzul.
                                                                                                                TEIUŞ:  Hocheiştii  —  cinem atograful                                  personal, telefon 2096.
         producerea  accidentului.  Se  spunea  scurtă  durată,  ele  s-au  repercutat  şi  —  cinem atograful   n7  Noiem brie"  f
                                                                                                                „V ictoria "  ;   Z L A T N A   :   Soţii   in   Buletine  de  ş tiri  şi  ra d io ju rn a le :
                                                                                                                oraş   —   cinem atograful   .M u n ­  5.00 ;  6,00 ;  7,00 ;  10,00 ;  12,00 ;  14,00 ;
                                                                                                                c ito ru l"  ;   SEBEŞ :   Tom   Jones
                                                                                                                —    cinem atograful   „Progresul"  ;   16.00 ;  18,00 ;  22,00  ;  23,52  (programul
                                                                                                                In tîln ire   la  Ischia  —  cinem atograful   I) ;  7,30  ;  9,00  ;  11,00 ;  13,00  ;  15,00  ;
                                                                                                                „Sebeşul*  ;  A PO LD U L  DE  SUS  :  Ca­  17,Of)  ;  19,00 ;  23,00  ;  0.52  (programul
                                                                                                                tifeaua  neagră  —  cinem atograful  „23   II)   .
                                                                                                                August"  ;  CL'GJR  :  Iu   compania   lui                                           întreprinderea .electromotor
                                                                                                                IVfax  Linder  — cinem atograful  „M u n ­                                                       TIMIŞOARA
                                                                                                                citoresc"  ;  Raidul  vărgat  —  cinem a­  Televiziune                                 ftOL£VAOOUl  PEPueilCll  Hr.  ?1
                                                                                                                tograful  „Stadion"  ;  Regina  cîntcec-   _   •           -.4
              Cine                  intră  I a ...  apă  ?                                                      lor  —  cinem atograful  „G rădina   de   19,00  Telejurnalul  de  seară;  19,15      fAoduce  şl twoea/zA
                                                                                                                                  Colina  —  cine­
                                                                                                                vară"  ;  OKAŞTIE  :
                                                                                                                                                                                                      A S P IR A T O R U L  D E   P R A F   Şl
                                                                                                                m atograful  „Flacăra"  ;  M arilyn  —  ci­
                                                                                                                nematograful  „P atria"  ;  O llvcr  Tw ist  Copiii  desenează  Participă  copii  evi­  V E N T ILA T 0 P U L  0 1  M A S *
                                                                                                                                                                        precedente  :
                                                                                                                                                  denţiaţi  în  em isiunile
                                                                                                                —  cinem atograful  „G rădina  de  vară";   19.35  Pentru  elevi:  Şcoli  şi  tra d iţii.
              Dragă  Georgică.               A tunci  au  solicitat  ajutorul  tova­  indignat.  Spune  şi  tu  daca  se  poate   HAŢEG :  Ceapaev  —  cinematogra­  Liceul  „Nicolac  Bâlcescu*  din   Pi­
             Astăzi  m i-am   propus  să-ţi  scriu   răşilor  de  la  D istrictul   regional   vorbi  de  sp irit  gospodăresc  atunci   fu l  „Popular*  ;  BRAD  :  Duminică  la   teşti;  20,00  Trei  tablouri  pe  sâptă-   * t$PlRATORUl  Of  PRAF
            din  postura  de  apaduetier.  Pentru   pentru  gospodărirea  apelor.  Reali­  cind,  deşi  ai  apă  in  grajd,  vitele  le   New  York  —  cinem atograful  „Steaua   mînâ.  Comentează   Ion  Frunzetti  :
            n einiţiaţi  amintesc  că  e  o  meserie   zarea  proiectului  şi  avizarea  lui  a   adâpi  tot  afară.  Da,  da.  să  nu-ti   roşie"  ;   G U R ABAR ZA  :   La  ora  5   20.15  F ilm ul:  „U ltim a   reprezentaţie"   . R E C O Q O "estf  ocstwat
            tare  frumoasă.  Dar  vorba  ceea:  fie ­  durat  pînă  în  1963,  iar  lucrările  au   pară  lucru  curios.  Aşa  procedează         —  în  prem ieră  pe  ţară;  21.35  V itrin a       UZULUI  CASNIC  Şl  S-M i
            care  meserie  e  bună  dacă  te  ţii  de   început  abia  anul  trecut.  consiliul  de  conducere  al  cooperati­  dupâ-amiazâ  —  cinematograful  „M i­  discului.  Prezintă:  Grigore  Constan-   INDUSTRIAL , PENTRU
            ea.  Poate  te  m iră  faptul  cum  de  am   Peste  această  tărăgănare  oamenii   vei  agricole  din  Sălciva.  In  unul   nerul"  ;  1LIA  :  Jocurile  olimpice  de   tincseu;  21,50  Centre  literare:  Iaşi  ;  CUCAŢIREA  COVOADflOD,
            ajuns  şi  în  acest  domeniu  de  acti­  au  trecut  cu  vederea.  Dar  de  aici   din  g ra jduri  există  o  fîntînâ,  dar  in   la  Innsbrock  —  cinematograful  „L u ­  22.15  Spectacol  muzical  realizat   la
            vitate  Lucrurile  s-au  petrecut  cam   încep  adevăratele  necazuri.   Spun   loc  sâ  instaleze  adâpătorile  aici,  ei   mina".   Capo  Boi  (Italia);  22,55  Telejurnalul           MOBfUlOQ,MAIHElOQ,         I
            aşa.  Intr-una  din  zile  primesc  o  e-   că  cine  a  întocm it  proiectul  nu  a   scot  apa  prin  conducte  in  afară  E                                                            PEGFTîlOQ,  PRECUM  51
            pistolă  de  la  un  cumnat  al  meu  din   gîndit  prea  m ult  asupra  lui.  A ltfe l   ca  şi  povestea  aceea  în  care,  cine­   de  noapte;  23,05  B uletinul  meteorolo­        •   pe n tr u  p u lv e r iza r e a   1
            M ihalţ,  in  care  mă  dojenea,  spunîn-   nu  s-ar  fi  întîm plat  ca  după   ce   va,  in  loc  să  coboare  lin u l  în  iesle   gic;  23,10  închiderea  em isiunii.                 DE  LICHIDE  SAU PRAFURI  '  ,(
            du-m i  că de cind  cu  rubrica  „O  scri­  s-au  cheltuit  peste  180.000  lei  pen­  a  încercat  sâ  urce  vaca  în  podul                                                              INSCCTICIOE  NFlNFl A -  y *  '
            soare  pc  săplăminâ",  m-am  cam  fă­  tru  amenajarea  bazinelor  şi  Insta­  grajdului.   Gluma  e  glumă,   dar,                                                                       MA&ILE .
            cut  orăşan,  că  parcă  prin  sate  nu  se   larea  conductelor  sâ  se  constate  că   după  cum  vezi,  la b irin tu l  apelor  e     Timpul probabil                                                      f
            găsesc  lucruri  care  merită  a  fi  cu­  de  fapt  debitul  de  apă  >nu  satis­  foarte  încurcat.  De  aceea,  iţi  pro­                                                               * \ l
            noscute  şi  cite  altele.  Jnsuşindu-mi   face  De  aceea,  întreaga   lucrare   m it  că  te  voi  tine  la  curent  cu  mo­  Program ul  I  :  5,30  Gimnastica  de                       Mutilatorul  of masa
            critica,  am  promis  rudei  mele  câ   trebuie  refăcută, propunîndu-se va­  dul  de  rezolvare  a  cazurilor  am in­  înviorare ;  6,15  Transm item    pentru                           SF JTIUZ£A74  ÎN  LOOJ-
            de  acum  în  colo  voi  face  mai  multe   rianta  aducerii  apei  din  Tîrnava.   tite4,  şi  cu  alte  fapte  de  prin  sate.  sate ;  6,45  Salut  voios  de   pionier ;  PENTRU  24  ORE  in j f ,B ir o u r i  sa u  magazi­
            vizite  şi  prin  satele  regiunii.  Iată   Eu  mă  întreb  dacă  nu  puteau  tova­  Pe  curind,                                        Vreme  schimbătoare,  cu  cerul  no-                ne  .  5G  LIVREAZĂ  fMOOUA
            m otivul  pentru  care  acum  iti  scriu   răşii  de  la  D istricul  apelor  să  re­  IO N IC A    8.00  Sum arul  pi esei  ;  8,30  La  m icro­  ros.  Vor  mai  cădea  precipitaţii  lo­  8  VARIANTE  1
            din  M ihalţ.  Tovarăşul  Em il  Breazu,   curgă  de  la  început  Ia  această  va­                 fon,  melodia  preferată  ;  10,05  „Dragă   cale.  V înt  p o triv it  cu  intensificări
            preşedintele  cooperativei   agricole   riantă  pentru  a  scuti  pe  coopera­  Dragă  Ionică.      mi-c  Oltenia"  —  program  de  muzică                                                  -V.M.3,  CU  OOUA  VIt€7E
            şi  cumnatul  meu,  au  inceput  sâ  po­  tori  de  o  cheltuială  în  plus ?  Iată   Faptul câ  Imi scrii acum de  la  sate,   populară  ;   10,30  Vreau  să  ştiu  (re­  din  sectoarele  est  şi  sud-est.  Tempe­  OF  GDTATlF  Şi  SUPORT
            vestească  cu  sufletul  la  gură  des­  de  ce  pe  bună  dreptate  oamenii  îşi   constituie  pentru  mine  o   surprizâ            ratura  aerului  va  fi  cuprinsă  ziua                OlN  TA&iA
            pre  unele  necazuri  ale  cooperato­  pun  întrebarea  :  oare  pentru  aceste   plâculâ.  Intim plarile  pe  care  mi  le-ai   luare) ;  14,08  Două  m elodii  interpre­  între  20  şi  25  grade,  iar  noaptea   r»  - v . m. 4,  cu  o  v»tfz   oe
            rilo r  de  aici.  Pe  scurt,  iată  despre   nereguli  cine  de  la  D istrictul  ape­  povestit  sini  interesante  si, după  cum   tate  de  Constanţa  Cîmpeanu  ;   15,00
            ce  este  vorba.                 lor  intră  la...  apă  ?  Dar  sâ  sperăm,   vezi.  mă  grăbesc  să  le  public.  Aş­  Cîntece  haiduceşti  şi  jocuri   popu­  între  5  .şi  10  grade.  £   QOTATiG  Şl  SUPORT   ( /
              încă  din  anul  1960  oamenii  şi-au   dragă  Georgică,  că  cei  In  drept  vor   tept  si  alte  vesti  din  satele  regiunii.  lare ;  15,20  Coordonate   c u ltu ra le ;  PENTRU  U RM ĂTO AR ELE
            propus  să  introducă  reţeaua  de  apă   elucida  cazul.  Pînă  atunci  să-ţf  po­  in  legătură  cu  scrisorile  publicate
            şi  în  fermele  dc  animale.  Pentru   vestesc  insă  un  alt  episod,  legat   mal  înainte,  deocamdată   nici   un   17.00  Nestemate  folclorice  ;  17,20  D i­  3  Z IL E
            început,  au  căutat  să  rezolve  lotul   tot  de...  apă.       răspuns.  N a i  aşteptăm.        namica  in d u s tria lă ;  18,03  In  ju ru l
            p lin   mijloace  proprii.  S-a  pus  însă   Trecind  prin  Sălciva,  am  văzut                     globului  ;  18,13  Pe-un  picior  pe  plai  ;   Vreme  nestabilâ,  cu  cerul  noros
            problema  întocm irii  unui  proiect.  un  lucru  care  pur  şi  simplu  m-a        GEORGICĂ                                          ziua.  Vor  cădea  ploi  locale.  Tempe­
                                                                                                                balada  „A n to fiţă   a  lui  Vioară",  Pre­  ratura  aerului  va  fi  în  uşoară  creş­
                                                                                                                zentare  Constantin  P richlci j   19,00  tere'.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12