Page 6 - Drumul_socialismului_1966_06
P. 6

PAGINA  A                                                                                                                                                                                  DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3551
































                                                                                                                                                     S ubliniind  rolul  industriei   con­  structoare  de  maşini,  a  vorbit  des­  ternic  avint,  realizînd  ritm u ri  Im ­
                                                                                                                                                   structoare  de  maşini  în  echiparea   pre  aportul  sindicatelor  din  între­  portante  de  creştere  a  producţiei.
                                                                                                                                                   tehnică  a  economiei  naţionale  şi  în   prinderile  constructoare  de  maşini   Ea  furnizează  astăzi  d ife rite lo r  ra­
                                                                                                                                                   extinderea  exportului,   A lexandru   la  atragerea  maselor  la  organizarea   m uri  ale  economiei  două  tre im i  din
              (Urmare  din  pag.  [)       1970.  Constructorii  noştri  dc  cam i­  acestei  producţii  la  nivel  corespun­  lor  m uncii  din  industria  construc­  Albescu,  adjunct  al  m inistru lui  co­  şi  conducerea  producţiei,  la  înde­  necesarul  de  maşini,  u tila je   şî  in ­
                                           oane,  m uncitorii  din  întreprinderile   zător.  Sint,  de  asemenea,  prevăzute   toare  de  maşini  ele  vor  fi  realizate   m erţului  exter ior-,  Petre  Turcu,  d i­  plinirea  şi  depăşirea  sarcinilor  de   stalaţii.  In  anii  şesenalului  au  fost
        de  înalt  nivel  tehnic,  constructorii   care  cooperează  la  această  produc­  măsuri  in  vederea  dezvoltării   mal   în  întregime.  (Aplauze  puternice).  rector  general  al  Uzinelor  „23  A u­  plan.  El  a  subliniat  in  această  d i­  acoperite  aproape  integral  nevoile
        de  maşini  îşi  vor  aduce  preţioasa  lor   ţie.  oamenii  de  ştîintă,  M inisterul   rapide  şi  îm bunătăţirii  calitative  a   P articipanţii  la  această  consfătuire   gust*'  —  Bucureşti,  losif  Lisovsehi,   recţie  însemnătatea  întrecerii  socia­  unor  ram uri  ca  :  transporturi,  agri­
        contribuţie  la  sporirea  rodniciei  pâ-   Industriei  C onstrucţiilor  de  Maşini   producţiei  de  televizoare,  aparate  de   au  form ulat  o  serie  de  c ritic i  —  după   tehnician  In  Uzina  „1  M ai"  —  P lo­  liste  şi  necesitatea  ca  întreprinde­  cultură,  u tila j  petrolier,  economia
        m întului  şi  creşterea  producţiei  agri­  sînt  chemaţi  să  acţioneze  cu  hotă-   radio,  frig id ele  şi  alte  bunuri  de  con­  părerea  mea  îndreptăţite  —  la  adre­  ieşti,  Jenei  Desidcriu,  inginer-şef  al   rile  sâ  asigure  condiţiile  organiza­  forestieră.
        cole,  la  ridicarea  ag ricu ltu rii  patriei   rîre  nu  numai  pentru  a  spori  în  mă­  sum  de  folosinţă  îndelungată,  nece­  sa  felu lui  în  care   M inisterul   In ­  Uzinei  „T ehnofrig“  —  C luj,  au  re­  torice  şi  tehnico-m atci iule   pentru   După  ce  a  arătat  că  unele  ram uri,
        noastre.                           sură  însemnată  producţia,  ci  şi  pen­  sare  populaţiei.         dustriei  C onstrucţiilor  dc  Maşini  se   levat  succesele  dobîndite  în  asim i­  buna  eî  desfăşurare.  M inisterul  este   ca  industria  construcţiilor,  m inieră,
          In  arest  cincinal,  se  vot  produce   tru  a  îm bunătăţi  continuu  calitatea   Tată,  tovarăşi,  rîteva  din  direcţiile   ocupă  de  asigurarea  ritm ic ită ţii  pro­  larea  de  maşini  şi  utilaje,  cu  înalte   chemat  sâ  contribuie  la  stabilirea   uşoară,  nu  nu  p rim it  în  întregim e
        locomotive  electrice,  locomotive  Die­  m aşinilor  şi  indicii  lor  de  utilizare.  mai  im portante  spre  care  vor  trebui   ducţiei.  de  aprovizionarea   tehnîco-   perform anţe  tehnice  şi  economice.   unor  c rite rii  precise  pe  baza  cărora   utilajele  necesare  din  care  cauză
        sel  cu  transm isie  hidraulică,  vagoane   Ţinînd  seama  de  cerinţele  creseîn-   să-şi  concentreze   atenţia  lucrătorii   m aterială  şi  de  alte  probleme  rid i­  V orbito rii  au  subliniat  justeţea  in d i­  să  se  poată  aprecia  contribuţia  fie ­  o  parte  din  ele  au  trebuit  sâ fie pro­
        moderne  de  călători  şi  marfă,  apara-   de  ale  oam enilor  muncii,  ca  rezultat   din  industria  constructoare  de  ma­  cate  de  întreprinderi.  Este  necesar   caţiei  cuprinse  în  raportul  prezentat   cărui  lucrător  la  îm bunătăţirea  ca­  curate  din  im port,  vo rbitorul  a  sub­
        taj  pentru  mecanizarea  şi  autom ati­  al  creşterii  continue  a  nivelului  lor   şini  în  urm ătorii  ani.  După  cum  ve­  ca  m inisterul,  conducerea  sa  să  ana­  la  consfătuire  pr ivind  necesitatea ca   lită ţii  produselor  —  obiectiv  central   lin ia t  că  înfăptuirea  sarcinilor   tot
        zarea   proceselor  de  exploatare   în   de  trai,  Com itetul  Central  a  hotârît   deţi,  sînt  sarcini  m ari  şi  m obiliza­  lizeze  toate  aceste  probleme,  să  în ­  paralel  cu  asimilarea  de  produse   a!  întrecerii  socialiste.  mai  complexe  ce  revin  construcţiei
        transportul  feroviar,  noi  tip u ri   ca  in  cursul  acestui  cincinal  să  se   toare;  dai  Com itelui  Centra]  şi  gu­  tocmească  un  plan  în  cate  să  fie   noi  sâ  se  asigure  moder nizarea  ne­  In  cu vin tul  său,  mg.  T ro fin   Sime-   de  maşini  cere  din  partea  colecti­
        nave  de  tonaj  sporit.  O  puternică   treacă  la  producţia  de  autoturisme.                        prevăzute  măsuri  p e n ii  îm bunătă­  contenită  a  produselor  aflate  în  fa ­  drea,  prim -vicepieşedinte  al  C om i­  velor  de  lucrători  din  în treprinderi
        dezvoltare   va   cunoaşte  producţia   (Aplauze).  M inisterul  are  sarcina  de   vernul  consideră  că  avem  toate  con­  ţirea  m uncii  sale.  pentru  a  acorda   bricaţie,  astfel  ca  acestea  sâ   ţină   tetului  de  Stat  al  P la n ifică rii,  a  a-   si  de  pe  şantiere,  din  institutele  de
        m ijloacelor  de  transport  auto,   care   a  trece  de  pe  acum  la  luarea  tuturor   d iţiile   pentru  înfăptuirea  lor  şî  că   între p rin d e rilo r  un  ajutor  mai  mare   pasul  cu  cele  mai  noi  cuceriri  ale   rătat  că  sarcina  trasată  constructo­  proiectări  şi  cercetări,  din  aparatul
        va  creşte  de  peste  două  ori  pînâ  în  m ăsurilor  necesare  pentru  realizarea  prin  eforturile  susţinute  ale  oameni­  în  întreaga  lor  activitate.  ştiinţei  şi  tehnicii  contemporane.  In   rilo r  de  maşini  de  Congresul   al   central  al  m inisterului,  o  m o b ili­
                                                                                                                                                   legătură  cu  aceasta  s-a  subliniat  ne­  IX -lea  al  pa rtid u lui   de  a  asigura   zare  mai  mare  a  capacităţilor  teh­
                                                                                                                                                   cesitatea  dezvoltării   şi  perfecţio­  aproxim ativ   două   treim i   din   nice  şi  de  organizare.
                                                                                                                                                   nării  a c tiv ită ţii  sectoarelor  de  con­  maşinile.   instalaţiile   şi   u tila ­  In  continuare,  ocupîndu-se  de  asi­
                                                                                                                                                   cepţie  din  uzine.                jele   necesare   înzestrării   ram u­  gurarea  unei  eficienţe  m axim e  a
                                                                                                                            a?                       In  condiţiile  evoluţiei  extrem  de   rilo r   economiei   naţionale   în  pe­  in ve stiţiilor,  vorbitorul  a  arătat  că
                                                                                                                                                   rapide  a  progresului  tehnic,  scurta­  rioada   19GC-1970   va  fi   realizată   la  lu crările  de  in vestiţii  trebuie  a-
                                                                                                                                                   rea  ciclului  de  asim ilare  a  produse­  în  mare  parte  pe  baza  in ve stiţiilo r   vute  in  vedere  folosirea  optim ă  a
                                                                                                                                                   lor,  precum  şi  modernizarea  produ­  de  peste  două  ori  mai  m ari  decît   suprafeţelor  şi  u tila je lo r  existente,
                                                                                                                                                   selor  aflate  în  fabricaţie  constituie   cele  din  cei  cinci  ani   anteriori.   modernizarea  lor  continuă.  Se  im ­
                                        7
                                                                                                                                                   factori  de  prim ă  însemnătate  în  a-   Cheltuirea  unui  volum  de  investi­  pune  alegerea  so lu ţiilo r  constructive
                                                                                                                                                   sigurarea  com pe titivită ţii  pe  piaţa   ţii  atît  de  însemnat  solicită  din  par­  celor  mai  adecvate  scopului  pentru
                                                                                                                                                   Internaţională.  Sint  necesare  o  mai   tea  m inisterului  şi  a  fiecărei  între­  clă d iţi.  De  asemenea,  este  necesar
                                                                                                                                                   mare  elasticitate  şi  operativitate  in   prinderi  gospodărirea  cu  cea  mai   ca  achiziţionarea  m aşinilor  sâ   se
                                                                                                                                                   alinierea   producţiei   la   cerinţele   mare  răspundere  a  fo n d u rilo r  alo­  facă  după  specificul  uzinelor  şi  mă­
                                                                                                                                                   pieţelor  externe  prin  diversificarea   cate.  folosirea  lor  în  prim ul   rînd   rimea  seriei  de  produse,  u tilizîn d
          t o v a r ă ş i,                 ganizarea  cît  mai  raţională  a  flu x u ­  cipale  ale  desfăşurării  ritm ice  a  pro­  maşini,  introducerea  toi  mai  largă   pe  tipodim ensiuni  la  o  scr ie  ele  ma­  pentru  creşterea  capacităţilor   de   m aşinile  fabricate  în  ţară,  sau  care
                                           lui  tehnologic.  Este  necesar  ca   la   ducţiei  şi  a  realizării  de  produse  de   a  proceselor  perfecţionate  de  pro­  şini  şi  u tilaje  şi.  in  acelaşi  tim p,   producţie  la  produsele  cu  desfacere   se  pot  fabrica  şî  apelînd  la  im por­
          îndeplinirea  in  cele  mai  bune  con-   definitivarea  lu cră rilo r  de  investi­  înalt  nivel  tehnic.  ducţie,  a  mecanizării  şi  autom atizării   continuarea.  în  cazuri  justificate,   asigurată,  pentru  ridicarea  ca lită ţii   tu ri  num ai  după  o  temeinică  analiză.
        d itiu n i  a  acestor  m ari  sarcini   cere   ţii  sâ  fie  m obilizaţi  cei  mai   buni   Este  necesară  combaterea  tendin­  solicită  m uncitori  şi  specialişti  cu   a   producţiei   pentru   export   de   acestora,  lărgirea  p ro filu lu i  de  fa ­  In  ce  priveşte  dezvoltarea  capaci­
        îm bunătăţirea  substanţială  a  activi­  specialişti  din  uzină,  din  institutele   ţelor  nejuste  de  im obilizare  a  m ij­  o  înaltă  calificare  profesională   şi   maşini  unicate   sau   de  mică  seric.   bricaţie  şi  diversificarea  sortim en­  tă ţilo r  de  producţie  din  secţii  şi  a-
        tă ţii  de  cercetare  ştiin ţifică   şi  de  pro­  de  proiectări,  din  ministere.  Heali-   loacelor  materiale  şi  a  fondurilor   tehnică,  cu  un  orizont  tot  mai  larg   P articipanţii  la  discuţii  au  reliefat   telor,  punerea  în  funcţiune   a  ca­  teliere,  între p rin d e rile   trebuie  să  se
        iectare,  in  vederea  creării  de  noi  t i­  zînd  o  eficientă  cît  mni  înaltă   a   financiare,  sporirea  preocupării  pen­  de  cuiturâ.  capabili  să  stapîneascâ   totodată  posibilităţile  de  perfecţio­  p acităţilor  de  producţie  în  term e­  orienteze  într-o  măsură  m ult  mai
        puri  de  maşini  şi  u tilaje  de  mare   in ve stiţiilo r  vom  dovedi  că  ştim  să   tru  economisirea  m aterialelor,  re­  m ijloacele  moderne   dc  producţie.   nare  a  colaborării  dintre  în tre p rin ­  nele  stabilite  si  la  param etrii  pro­  mare  in  direcţia  a u to -u tilâ rii,   a
        productivitate,  rid ic ă rii  caracteristi­  ne  îndeplinim   datoria,  că  sîntein   ducerea  continuă  a  cheltuielilor  dc   Conducerile  întreprinderilor,   M i­  derile  producătoare  şi  organele  co­  iectaţi.  Sînt  necesare  în  prim ul  rînd   construirii  de  maşini  şl  dispozitive
        cilo r  lor  tehnice  şi  economice,  perfec­  buni  gospodari,  demni  de  încrede­  producţie,  scăderea  preţului  de  cost.   nisterul  Industriei  C onstrucţiilor  de   m erţului  exterior-  pentru  în d e p lin i­  intensificarea  pregătirii  documenta­  speciale  în  ateliere  p roprii.
        ţio n ă rii  continue  a  tehnologiilor   de   rea  pe  care  ne-a  acordat-o  clasa   Fiecare  conducător  de  întreprinde­  Maşini,  M inisterul   Invăţăm intului   rea  sarcinilor'  de  export.  ţiilo r  pentru  investiţii,  întocm irea   Referindu-se  Ia  problemele  orga­
        fabricaţie.  Sint  necesare  eforturile  u-   muncitoare,  poporul,   încredinţtn-   re,  fiecare  om  al  muncii  trebuie  să   trebuie  sâ  ia  toate  măsurile  pentru   Alexandru  Aromînesci,  inginer  şef   lo r  temeinică  şi  predarea  la  tim p   nizării  ştiin ţifice   a  producţiei,  vo r­
        nite  ale  cercetătorilor  şi  proiectanţi­  du-ne  spre  adm inistrare  bunurile   militeze  activ  pentru  a  realiza  pro­  pregătirea  cadrelor   necesare   de   al  Uzinei  de  strunguri  din  Arad,   de  către  proiectanţi,  scurtarea  te r­  bitorul  a  arătat  că  aparatul  m inis­
        lo r  din  institutele  departamentale  şi   sale  (V ii  aplauze).   ducţia  la  cel  mai  înalt  nivel  tehnic   munc itori  calificaţi,  a  num ărului  ne­  in ".  Teodor  Ciorccag.  directorul  U-   menelor  de  avizare  de  către  Com i­  terului  nu  s-a  preocupat   în  su fi­
        laboratoarele  uzinale,  din  institutele   Consider  ne justă  practica  actuală   şi  calitativ,  la  un  preţ  de  cost  cît   cesar  de  tehnicieni  şi  ingineri,   să   zinei  de  mecanică  fină  —  Bucureşti.   tetul  de  Stat  nt  P la n ifică rii  si  alte   cientă  măsuţă  pentru  finalizarea  a-
        Academiei  şi  învăţământul  superior   de  a  se  include  in  fondurile  dc  in ­  mai  redus,  pentru  ca  toate  între ­  acorde  atenţie  sporită  perfecţionării   Valentin  Cosoroabâ.  inginer-  sef  al   organe  de  stat.  o  mai  strînsă  cola­  cestei  acţiuni.  Participarea  acestuia
        pentru  înlăturarea  In  tim pul  cel  mai   vestiţii  cu  scopuri  productive  chel­  prinderile  să  Iie  rentabile,  sâ  aducă   cunoştinţelor  lor,  in fo rm ă rii  şi  do­  Uzinei  «Tim puri  noi"  Bucureşti,  şi   borare  între  proiectanţi  şi  benefi­  s-a  rezumat  la  transm iterea  de  in ­
        scurt  a  râm înerii  in  urmă  in  acest   tu ieli  pentru  construirea  de  locu­  statului  beneficii  sporite.   Numai   cum entării  tehnico-stîinţifice  asupra   a lţi  vorbitori  s-au  re ferit  la  unele   ciari.  strucţiuni  către  uzine  şî  la  efectua­
        domeniu,  la  care  au  contribuit   in   inţe.  alte  obiective  sorinl-rulturale   astfel  activitatea  de  producţie   va   progreselor  rapide  pe  care  le  cu­  aspecte  alo  organizării  ştiin ţifice   a   Pe  baza  bogatei  experienţe  acu­  rea  unor  controale  fără,  a  avea  un
        mare  măsură  părerile  greşite,  după   şi  efectuarea  de  lucrări   edilitare   corespunde  deplin  cerinţelor  progre­  noaşte  construcţia  de  maşini   pe   producţiei  ale  dezvoltării  şi  dive r­  mulate  pînă  acum.  în  ţară  pot   fi   program  îndeajuns  de  clar.  El  a  a-
        care  progresul  industriei  ar  fi  de­  în  oraşe,  deoarece  aceasta  duce  la   sului  continuu  al  economiei.   ale   plan  mondial.  sificării  producţiei  de  maşini-unelte   proiectate  şi  realizate  noi  instalaţii   rătat  că  punerea  în  valoare  a  re­
        pins  numai  de  achiziţionarea  de  ma­  denaturarea  va lorii  reale  a  investi­  creşterii  bunăstării  întregului  nostru   In  urm ătorii  ani  se  prevede   o   Ei  au  relevat  experienţa  dobînditA   şi  utilaje  de  înaltă  tehnicitate.  Li­  zervelor  interne  p rivin d   perfecţio­
        şini,  utilaje,  procese  tehnologice  şi   ţiilo r.  grevează  asupra  costului  pro­  popor.  (Aplauze).  creştere  sim ţitoare  a  exportului  de   în  organizarea  fabricaţiei  pe  baza   nele  ministere.  însă.  printre  care   narea  organizării  producţiei  şi   a
        licenţe  din  străinătate.                                                                                                                  tehnologiei  dc  grup  şi  amplasarea   M inisterul  Industriei  Chimice   şi
                                           duselor.  Este  necesar  tu  în  cel  mai   Va  trebui  ra  organele  economice   maşini  şi  utilaje.  Îndeosebi  de  ma­                                                    m uncii  cete  examinarea  tem einică
          V or  trebui  luate  măsuri  imediate   scurt  tim p  organele  economice  cen­  ccntrnlp.  Com itelui  de  Stat  al  Pla­  şini-unelte.  întreprinderile   trebuie   m aşinilor  pe  lin ii  tehnologice,   au   M inisterul  Industriei  C onstrucţiilor   şi  găsirea  de  soluţii  pentru  e lim i­
        pentru  întărirea  centrelor  de  cerce­  trale  să  ia  măsuri  pentru  a  se  re­  n ificării.  M inisterul  Finanţelor  să   să  depună  stăruinţe  si  eforturi  sus-   subliniat  că  trebuie  respectate  pres­  de  Maşini,  au  propus  si  au  solicitat   narea  lo cu rilo r  înguste,  organiza­
        tare  existente,  pentru  înfiinţarea  şi   vedea  mctod9lţ>gia  existentă.  în  sco­  examineze  cu  toată  g rija   problem »'1   4Ulute  pentru  -lârgip-ca  varietăţii  ti­  c rip ţiile   tehnice  stabilite,  urgentată   im portui  unor  utilaje  şi  instalaţii  a   rea  raţională  a  flu x u rilo r,  folosirea
        .intrarea.în  funcţiune  pînă  la  sfirşitiiT.   pul  d e lim ită rii  in ve stiţiilo r  produc­  stocurilor  de  producţie  _penti:u...a  şe,   p u rilo r  de  maşini  şi  u tila je .* rea) i-   executarea  echipam entelor  tehnolo­  căror  com plexitate  nu   depăşeşte   re gim u rilor  de  lucru  optime,  m oder­
        acestui  an  a  noilor  institute  de  cer­  tive  de  rele"  destinate  nevoilor  so-   asigura  a tît  o  distribuţie  şi  circu­  “ z5îvrâ~‘rbT,',Tâ ‘ iîîVe'tuT  produselor  si­  gice  care  să  perm ită  utilizarea  mai   p o sibilităţile  tehnice   de  execuţie   nizarea  u tilajelor,  ridicarea  produc­
        cetare  şi  proiectare  în  dom eniile:  e-   cial-cultui ale.        laţie  raţională  a  m ateriilor  prim e   m ilare  din  străinătate,  pentru   ca   raţională  a  noilor  maşini  in  dotare.   actuale  ale  uzinelor  noastre.   Sint   tiv ită ţii  m uncii,  îm bunătăţirea  ca­
        lectrotehm cii,  electronicii,  tehnologi­  O  problemă  de  cea  mai  marc  Im ­  şî  m aterialelor  in  vederea  desfăşu­  producţia  industriei  noastre   con­  V orb ito rii  şi-au  exprim at  părerea   necesare  o  mai  mare  contribuţie  a   lită ţii  producţiei,  reducerea  preţu­
        ei  construcţiilor  de  maşini,  echipa­  portanţă  pentru  progresul  industriei   ră rii  normale  a  procesului  de  pro­  strui toate  de  maşini  sâ  poată  con­  că  pe  lîneâ  asigurarea  m ior  carac­  cercetării  ştiin ţifice,  întocmirea  ju ­  lui  de  cost.  O  latură  deosebit  de  im ­
        m entelor  energetice,  m aşinilor-unel-   noastre  constructoare  de  maşini  este   ducţie.  cit  şi  evitarea  form ă rii  sto­  cura  cu  succes  şi  sâ  se  impună  pe   teristici  tehnico-funcţionale  la  n i­  dicioasă  a  pla n urilo r  de  asimilare.   portantă  legată  de  organizarea  şti­
         te,  autom obilelor  şi  tractoarelor.                                                                  piaţa  mondială.                  velul  celor  mai  reuşite  realizări  pe   Se  cere,  de  asemenea,  o  mai  mare   in ţific ă   a  producţiei  —  a  spus  vo r­
                                           îm bunătăţirea  continuă  a   ca lită ţii   cu rilo r  supranormative.
          După  cum  se  vede,  în  faţa  oame­  produselor.  Realizarea  noilor  maşini   Una  din  pîrghiile  hotârîtoare  ale   Este  necesar,  totodată,  sâ  dezvol­  plan  m ondial,  eric  necesar  să   fie   receptivitate  a  constructorilor   de   bitorul  —  este  satisfacerea  cu  p ri­
         n ilo r  noştri  de  ştiinţă,   lucră to rilo r   şi  utilaje  la  param etrii  tehnici  şi  e-   progresului  industriei  constructoare   tăm  colaborarea  şi  cooperarea   în   extinsă  aplicarea  tehnologiilor  mo­  maşini  faţă  de  exigenţele  sporite   oritate  a  o b lig a ţiilo r  de  colaborare,
         din  institutele  de  cercetare  si  proiec­  conomici  cei  mai  înalţi,  perfecţio­  de  maşini,  ca  dc  altfel  al  întregii   producţie  cu  ţările  socialiste  şi  cu   derne.  care  contribuie  la  reducerea   ale  beneficiarilor,  sincronizarea  li­  a  respectării  disciplinei  contractua­
        tare  se  deschid  largi  posibilităţi  de   narea  permanentă  a  celor  existente   noastre  economii,  este  perfecţiona­  întreprinderile  din  alte  ţări,  în  ve­  c iclu rilo r  de  fabricaţie,  iar  diversi­  vră rilo r  si  a  term enelor  de  dare  in   le.  Analiza  sistematică  a  m odului
        afirm are  a  priceperii,   cunoştinţelor   trebuie  să  constituie  obiectivul  cen­  rea  form elor  de  cointeresare  mate­  derea  realizării  unor  instalaţii  com­  ficarea  noilor  produse  să  se  facă  pe   funcţiune  a  d ife rite lo r  obiective  noi.  în  care  se  respectă  disciplina  con­
        şi  talentului   lor.   Intelectualitatea   tra l  al  întregii  activită ţi  a  m iniste­  rială  a  oam enilor  muncii,  chemaţi   plexe  de  înaltă  tehnicitate,  a lit  pen­  baza  unor  ample  studii  tehnico-eco-   în  continuare,  vo rbitorul  s-a  re­  tractuală  va  trebui  să  ne  conducă
         noastră  tehnică,  aflată  nu  o  dată  în   ru lu i,  conducerilor  întreprinderilor,   sâ  dea  viaţă  prevederilor  cincina­  tru  nevoile  interne  ale  ţă rii  noastre   nomice  comparative  prealabile   Ei   în  cel  mai  scurt  tim p   Ia  îm bunătă­
        prim ele  rîn d uri  ale  prom otorilor  nou­  inginerilor,  tu tu ro r  oam enilor  m un­  lu lu i.  V eniturile  m uncitorilor,  tehni­  ri  ale  ţă rilo r  cu  care  vom  coopera,   au  arătat  dc  asemenea,  că, pentru   fe rit  la  necesitatea  de  a  întări  răs­  ţirea  situaţiei  existente.  A paratu l
         lui  în  ştiinţă  şi  tehnică,  are  toate   cii  din  industria  constructoare   de   cienilor.  inginerilor-,   cercetătorilor   ît  şi  pentru  vînzarca  acestor  pro­  producerea  dc  m aşini-unelte dc hună   punderea  şi  sp iritul  de  disciplină  a   m inisterului  trebuie  să-şi  perfecţio­
        condiţiile  să-şi  aducă  contribuţia  ac­  maşini.                   şi  proiectanţilor,  cit  şi  ale  conduce­  duse  pe  piaţa  mondială.  calitate,  uzinele  care  livrează  piese,   uzinelor  în  îndeplinirea  sarcinilor   neze  metodele  de  muncă  şi  să  ve­
         tivă  la  dezvoltarea  în tr-un  ritm   sus­  Industria  noastră  m etalurgică  are   rilo r  în treprinderilor  trebuie  să  spo­  M inisterul  Com erţului   Exterior,   ■ibansam blc,  panouri, de  comandă,   de  cooperare,  a  utiliza  mai  bine  ca­  gheze  ca  re p a rtiţiile   de  m ateriale  să
         ţin u t  a  construcţiei  de  maşini,  şi  prin   datoria  să  lărgească  sortim entele  de   rească  în  strînsă  legătură  cu  reali­  în  strînsă  colaborare  cu  M inisterul   accesorii  trebuie  să  manifeste  şi  ele   fie  asigurate  din  tim p   pentru  ca  u-
        aceasta  Ia  progresul  întregii  econo­  oţeluri,  să  realizeze  oţeluri  aliate   zarea  planului,  a  ca lită ţii  produse­  Industriei  C onstrucţiilor  de  Maşini,   o  m axim ă  exigenţă  faţă  de  c a li­  pacităţile  de  producţie  existente,  a   zinele  sâ  nu-şi  mai  irosească  vre­
         m ii  naţionale,  al  întregii  noastre  so­  de  calitate  superioară,  care,  aşa  cum   lor,  a  beneficiilor,   a  producţiei-   şi  cu  întreprinderile  constructoare   tatea  acestora.  A  fost  subliniată  ne­  valorifica,   prin tr-o  mnî  echilibrată   mea  cu  deplasări  in utile  la  m inister.
        cietăţi  socialiste.  (Aplauze).   s-a  subliniat  pe  bună  dreptate   şi   marfâ.  In  acelaşi  tim p  sc  impune  e-   de  maşini,  a  căror  răspundere  pen­  cesitatea  u tiliz ă rii,  pc  scară   mai   încărcare  a  u tila je lo r  în  toate  schim ­  V o rb ito ru l  a  arătat  că  industria
          In   vederea  realizării  sarcinilor  sta­  în  această  consfătuire,  condiţionea­  laborarea  de  măsuri  privind  răspun­  tru  expor tul  de  maşini  şl  u tilaje  tre ­  largă  a  sculelor  şi  dispozitivelor  din   burile,  însemnatele  rezerve  existen­  constructoare  de  maşini  are  in g i­
         b ilite ,  industria  constructoare  de  ma­  ză  în  mare  măsură  perform anţele   derea  m aterială  a  celor  care  aduc   buie  să  crească,  au  datoria  de  a  lua   clemente  tipizate,  a  lim ită rii  cerin­  te  de  creştere  a  producţiei,  a  e li­  neri  şî  tehnicieni  de  mare  valoare,
         şini  urmează  să  înfăptuiască  un  vo­  tehnice  ale  m aşinilor  şi  utilajelor.  pagube  întreprinderilor,   economiei   m ăsurile  necesare  atît  pentru  rea­  ţelor  de  asim ilare  prin  refolosirea   bine  pregătiţi,  curajoşi  in  in iţia tive ,
         lum   însemnat  de  investiţii,  de  peste   Organele  centrale  economice   şî   socialiste.           lizarea  sarcinilor  de  creştere  a  ex­  într-o   mai  mare  măsură  a  gamei   mina  locurile  înguste  cu  in vestiţii   gata  sâ-si  dea  contribuţia  Ia  prom o­
         două  ori  mai  mare  decit  în  cei  cinci   conducerile  în tre p rin d e rilo r  au  da­  In  prezent,  sancţiunile  materiale   portului  în  condiţiile  unei  exigenţe   de  subansamble  si  produse  aflate   relativ  m ici  şi  eficienţă  ridicată,  a   varea  continuă  a  progresului  tehnic
         ani  anteriori.                   toria  să  acorde  o  atenţie  deosebită   pentru  abateri  sau  lipsuri  care  pro­  sporite  faţă  de  calitatea  tehnică  a   în  producţia  curentă.  spori  preocuparea  pentru  preîntîm -   şi  a  su bliniat  că  în trep rind e rile   şi
          M u lţi  vorbitori,  inclusiv  tovarăşul   organizării  ştiin ţifice   a  producţiei   voacă  pagube  sint  suportate  dc  că­  produselor  livrate,  cît  şi  pentru  în­  Ion  lo.scîide,  secretar   al  C om i­  pinarea  foiTnârii  stocurilor  supra­  m inisterul  trebuie   sâ  ia  măsuri
         m inistru  M ihai  Marinescu.  au  subli­  şi  a  m uncii,  în tă ririi  o rd in ii  şi  disci­  tre  întreprinderi,  adică  tot  de  către   făptuirea  m ăsurilor  de  cooperare  în   tetului  orăşenesc  Bucureşti  ai  P.C.R .   normative.  pentru  o  mai  bună  repartizare  şi
         niat,  pe  bună  dreptate,  deficienţele   plinei  în  producţie  —  condiţie   de   stat,  deoarece  întreprinderea   plă­  producţia   industrială.  In  acelaşi   Ion  Popcscu,  secretar  al  CC.   al      folosirea  lor  în  p rim ul  rînd  în  m un­
         serioase  în  folosirea   spaţiilor   noi   bază  pentru  creşterea  continuă   a   teşte  din  fondurile  statului,  din  ve­  tim p.  ele  trebuie  sâ  asigure  ca  im ­  U.T.C.,  Ion  Ruzac,  frezor  la  A telie­  In  încheiere.,  vorbitorul  a  arătat   ca  de  concepţie.
         construite,  m arile  rezerve  existente   p roductivită ţii  muncii.  Aceasta  ne­  nitul  naţional.  Considerăm  că  acel   porturile  ce  se  realizează  sâ  fie  la   rele  de  reparat  material  rulan t  —   că  Com itetul  de  Stat  al  P la nifică rii   A rătînd  că  m inisterul  va  examina
         în  această  direcţie.  In  proiectarea  şi   cesită  folosirea  mai  raţională  a  tim ­  caic  aduce  daune  producţiei  tre ­  nivelul  celor  mai  reuşite  tip u ri  exis­  laşi,  şi  a lţi   vorbitori,   s-au  ocu­  se  va  strădui  în  continuare,   p rin ­  cu  toată  atenţia  observaţiile  şi  pro­
         executarea  m ultor  întreprinderi  s-au   pului  de  lucru,  a  forţei  de  muncă.   buie  sâ  suporte  personal  pagubele.   tente  pe  plan  mondial,  în  termenele   pat  îndeosebi  de  problema  c a lifi­  tr-o  mai  strînsă   conlucrare   cu   punerile  făcute  în  consfătuire,   în
         produs  exagerări  în  supradimensio­  Disciplina  socialistă  a  muncii  pre­  In  acest  fel  înţelegem  noi  cointe­  necesare,  p o triv it  cerinţelor  actuale   cării,  perfecţionării  si  folosirii  mai   vederea  transpunerii  lo r  în  viaţă,
         narea  construcţiilor,  dispersarea  sec­  supune  ca  fiecare  m uncitor,  inginer,   resarea  materială,  care  joacă   un   si  de  perspectivă  ale  economiei  na­  raţionale  a  cadrelor,  arălînd  im por­  M .IC .M .  să  îmbunătăţească  meto­  vorbitorul  a  spus  în  încheiere :  Ne
         ţiilo r,  care  au  condus  la  cheltuieli   tehnician  să  fie   răspunzător   de   rol  foarte  mare  în  etapa  actuală  a   ţionale.  tanţa  ei  deosebită  în  condiţiile  in tro ­  dele  de  elaborare  a  planurilor,  sâ   angajăm  în  faţa  conducerii  de  partid
         m ateriale  şi  financiare  nejustificate   munca  pe  care  o  are  de  efectuat,   construcţiei  socialism ului  si  intr-o   Realizarea  sarcinilor  de  mare  răs­  ducerii  masive  a  tehnicii  noi,  a  re­  ţină  seama  în  activitatea  viitoare   să  m uncim   cu  şi  mai  m ultă  rîvnâ,
         de  procesul  tehnologic  şi  la  scumpi­  folosind  in  întregim e  tim pul  de  lu ­  îndelungată  perioadă  viitoare  ;  ca   pundere  din  industria  construcţiilor   p ro filă rii  unor  întreprinderi,  asim i­  cu  elan  şi  pasiune  pentru  a  răspun­
         rea  producţiei.  Sînt  m ulte  în tre p rin ­  cru.  In  ram ura   construcţiilor   de   dă  efecte  pozitive  cînd  cel  ce  m un­  de  maşini  impune   îm bunătăţirea   lă rii  de  noi  produse,  dive rsificării   de  propunerile  şi  recomandările  pre­  de  încrederii  de  care  ne  bucurăm
         deri  moderne,  ca  spre  exemplu  Fa­  maşini,  ca  şi  în  alte  ram uri  ale  e-   ceşte  bine  este  răsplătit   p o triv it   m uncii  organelor  şi  organizaţiilor   şi  specializării  producţiei.  Au  fost   ţioase  făcute  în  cadrul  consfătuirii.  şi  asigurăm  că  munca  noastră  îşi  va
         brica  de  maşini-unelte  şi  agregate   conomiei,  sînt  încă  destule  rezerve   m uncii  şi  rezultatelor  obţinute,  iar   de  partid.  Comitetele  regionale, oră­  apreciate  metodele  folosite  de  unele   In  cuvintul  său,  M ihai  Marinescu,   găsi  expresie  în  depăşirea  sarcini­
        Bucureşti al cărei  spaţiu nu este folosit   de  folosire  a  tim pului  de  muncă.  cel  cc  provoacă  daune  răspunde  ma­  şeneşti.  raionale  şi  organizaţiile  de   întreprinderi  în  acest  scop  :  sesiuni   m inistrul  industriei   construcţiilor
         nici  in  proporţie  de  50  la  sută.  După   M i  se  par  demne  de  luat  în  con­  terial  de  aceasta.  Cred  că  sînteţi  de   par tid  din  întreprinderi,  institute  de   tehnice  şi  conferinţe  cu  o  tematică   de  maşini,  a  arătat   că  industria   lor  trasate  de  Congresul  al  IX -lea
         unele  calcule  aproxim ative,   avem   sideraţie  propunerile  făcute  de  unii   acord  cu  acestea.  (Aplauze).  cercetări  şi  proiectări  trebuie   sâ   adecvată  planului  tehnic,  cursuri  de          al  p a rtidului,  contribuind  astfel  Ia
         posibilitatea  ca,  prin  folosirea  mai   vorbitori  de  a  se  revedea  modul  de   In  etapa  actuală  în  care  se  află   pună  în  centrul  a ctivită ţii  lor  u n i­  calificare  si  specializare,  schim buri   construcţiilor  de  maşini,   datorită   opera  măreaţă  de  desăvîrşîre  a  con­
         raţională  a  spaţiilor  existente,  prin   planificare  a  fondului  de  salarii,   industria  noastră  se  impune  îm bu­  rea  tu tu ro r  efortur ilo r  m uncitorilor,   sp rijin u lu i  permanent  acordat  de   strucţiei   socialism ului   în  patria
         încărcarea  mai  completă  a  m aşini­  lăsîndu-se  mai  m ultă  in iţia tiv ă   con­                   tehnicienilor,  inginerilor,  oam enilor   de  experienţă  etc.  S-au  relevat  u-   partid  si  guvern,  a  cunoscut  un  pu­  noastră.
         lor  şi  ridicarea  indicelui  de  folosire   ducerii   în trep rinderii   în  cadrul   nătăţirea  continuă  a  muncii  de  con­  de  ştiinţă  şi  specialiştilor,  în  vede­  nele  forme  specifice  dc  stim ulare  a
         a  schim burilor,  să  se  realizeze  o   unui   anum it   fond   de   salariu,   ducere  şi  control  din  partea  m inis­  rea  în fă p tu irii  sarcinilor  de  plan  şi   interesului  tineretului  pentru  noută­
                                                                               terului  şi  a  celorlalte  organe  cen­
         producţie  cu  circa  20  la  sută   mai   cu  care  să  realizeze  producţia  pla­  trale,  lărgirea  a trib u ţiilo r  conduce­  a  rid ic ă rii  industriei  constructoare   ţile  tehnice.
         mare  decit  obţinem  în  momentul  de   nificată,  fără  a  se  fixa  in  amănunt   rilo r  Întreprinderilor.  Desigur,  cu­  de  maşini  Ir  nivelul  cer inţelor  puse   Propunerile  făcute  se  referă   la
         faţă.  Este  necesar  ca  M inisterul  In­  de  către  fo ru rile   centrale  num ărul   noaşteţi  —  iar  unii  dintre  dv.  aţi   de  dezvoltarea  impetuoasă  a  ş tiin ­
         dustriei  C onstrucţiilor  de  M aşini,   şi  categoriile  de  salariaţi.  Este  sar­  fost  şi  consultaţi  —  că  se  elabo­  ţei  şi  tehnicii  contemporane.  măsuri  p rivind  folosirea  mai  ra ţio ­
         conducerile  în tre p rin d e rilo r  să  ia  în   cina  m inisterelor,  organelor  cen­  rează  pe  baza  in d ica ţiilo r  date  de   Sindicatele  şi  organizaţiile  U n iu ­  nală  a  ing ine rilo r  din  sectoarele  de
         cel  mai  scurt  tim p  măsuri  pentru   trale  economice  de  a  studia  îndea­  Congresul  partidului  măsuri  pentru   nii  T ineretului  Comunist  trebuie  să   concepţie,  pregătirea  unui   număr
         lichidarea  acestor  neajunsuri  şi  fo ­  proape  aceste  probleme  si  de  a  le   îm bunătăţirea  conducerii  economiei,   joace  un  rol  tot  mai  activ  în  râspin-
         losirea  raţională  a  tu tu ro r  spatiilor   găsi  soluţiile  cuvenite.  măsuri  în  care  un  rol  im portant   dirca  experienţei  înaintate,  educa­  mai  mare  de  proiectanţi  si  dese­
         de  producţie.  Ţinînd  seama  de  de­                               arc  lărgirea  a trib u ţiilo r  întreprinde­  rea  oam enilor  m uncii,  ridicarea  cu­  natori  tehnici,  repartizarea  şi  în ­
         ficienţele  ce  s-au  m anifestat  în  do­  M inisterul  Industriei   C onstrucţi­  rilor.  Fără  îndoială,  conducerile  în­  noştinţelor  lor  profesionale  şi  teh­  cadrarea  in  producţie  a  absolvenţilor
         meniul  in ve stiţiilo r,  este  necesar  să   ilo r  de  Maşini  va  trebui  să  acţio­  trep rin d erilo r  trebuie  sâ  aibă  mai   nice  şcolilor  profesionale,  în  funcţie  de
         se  ia  toate  m ăsurile  pentru  ca  fie ­  neze  mai  hotârît  pentru  înlăturarea   multe  posibilităţi  de  a  se  mişca  dc           cunoştinţele  lor  teoretice  şi  practi­  M iercuri  la  amiază,  la  C onsiliul  de   Pentru  îndelungata  activitate   în
         care  obiectiv  să  fie  dat  la  tim p  în   lipsurilor-  clin  organizarea  produc­  sine  stătător  în  problemele  fin a n ci­  înfăptuirea  impor tanlelor  îndato­     Stat  al  Republicii  Socialiste  Româ­  mişcarea   muncitorească  şi  merite
         funcţiune,  realizat   la  param etrii   ţiei  si  a  m uncii,  pentru  rezolvarea   are  şi  economice,  deoarece  numai   riri  ce  revin  lucrătorilo r  din  indus­  ce,  s p rijin u l  mai  activ  pe  care  sin­  nia  a  avut  loc  solemnitatea  decernă­  deosebite  în  construcţia  socialismu­
         tehnici  proiectaţi,  să  se  acorde   o   pe  baze  ştiin ţifice   a  problem elor  din   astfel  vor  putea  merge  mereu  îna­  tria  constr u c ţiilo r  de  maşini  va  con­  dicatele  şi  organizaţiile  U.T.C.,  sub   rii  unor  ordine  conferite  de  Consi­  lui,  tovarăşul  Ion  Popescu-Puţurl  a
         atenţie  mai  mare  proiectării,  am­  acest  domeniu.               inte  Este  bine.  tovarăşi,  să  reflec­  stitui  un  însemnat  pas  înainte   in   îndrumarea  organizaţiilor  de  partid,   liu l  de  Stat.  fost  distins  cu  ordinul  „Apărarea  Pa­
         plasării  judicioase   a  investiţiilor,   Asa  cum  au  relevat  numeroşi  vor­  taţi  şi  dv..  asupra  acestor  proble­                 sînt  chemate  să-l  acorde  rid ică rii   D istincţiile  au  fost  înm uiate  de  to­  trie i"  clasa  I.
         studierii  şi  adoptării  soluţiilor  opti­  bitori,  este  necesar  să  se  ia  măsuri   me,  si,  dacă  aveţi  propuneri,  sâ  Ic   făurirea  unei  industrii  moderne,  va   varăşul  Chivu  Stoica,   preşedintele   Pentru  rezultatele  obţinute  în  ac­
         me  atît  din  punct  dc  vedere  tehno­  organizatorice  eficiente  pentru  mai   înaintaţi  fo ru rilo r  superioare,  Con­  exercita  o  puternică  influenţă  asu­  ca lifică rii  si  specializării  cadrelor.  C onsiliului  de  Stat.  tivitatea  de  organizare  a  M uzeului
                                            buna  organizare  a  cooperării  între                               pra  dezvoltării  întregii  economii  na­  In  cuvintul  său  Ion  Chirilescu,   Ea  solemnitate  au  participat  tova­  de  istorie  a  P a rtidului  Comunist,  a
         logic  cit  şi  din  cel  al  eficienţei  eco­                       siliu lu i   de  M in iştri,   C om itetului                                                            răşii:  Ilie   Verdeţ,  membru  supleant
                                            întreprinderi,  îndeplinirea  la  tim p                              ţionale                                                                                                 m işcării  revoluţionare  şi  democratice
         nomice.                            şi   cu   stricteţe   a   o blig a ţiilo r   Central  pentru  a  găsi  soluţiile  cele                  vicepreşedinte  al  C om itetului  de  stat   al  C om itetului  Executiv  al  C.C.   al   din  România,  au  fost  distinşi  12  to ­
           In   discuţiile  pe  care  le-am  avut   contractuale,   pentru   soluţionarea   mai  corespunzătoare.   Bineînţeles,   Ne  exprim ăm    convingerea   că   pentru  îndrum area  şi  controlul  o r­  P.C R.,  vicepreşedinte  al  C onsiliului   varăşi  cu  „O rd in u l  M uncii"  clasa  a
         la  definitivarea  planului  cincinal  cu   operativă   a   tutui-or   problem elor   trebuie   să  asigurăm   respectarea   m uncitorii,  inginerii  şi  tehnicienii,   ganelor  locale  ale  adm inistraţiei  de   de  M in iştri.  Constanţa  Crăciun   şi   Ii-a ,  „O rdinul  M uncii"  clasa  a  III-a ,
                                            care  se  ivesc  în  organizarea  şi  des­  p rincipiului  centralism ului   demo­  oamenii  de  ştiinţă  din  sectorul  con­  stat  a  propus  ca  fabricaţia  unor  pro­  Ilie  Murgulescu,   vicepreşedinţi   ai   ordinul  „Tudor  Vladim irescu"  clasa
          ministerele,  s-a  constatat  că  există                                                                                                                                    C onsiliului  de  Stat,  Grigore  Geamâ-
         posibilitatea  de  a  se  obţine  economii   făşurarea  legăturilor  de  cooperare   cratic,  planificarea  centrală  a  eco­  s tru cţiilo r  de  maşini  nu-şi  vor  pre­  duse  mai  puţin  complexe  sâ   fie   nu,  secretar  al  C onsiliului  de  Stat,   a  IV-a.  ordinul  „Steaua  R epublicii
                                                                                                                                                                                                                         Socialiste  România",  clasa  a  V-a,  o r­
         la  investiţii,  de  a  se  realiza  aceleaşi   şi  de  contractare.  Respectarea  o b li­  nomiei,  îm binînd-o  cu  lărgirea  drep­  cupeţi  eforturile  pentru  înd e p lini­  trecută   din   industria   republi­  Gheorghe  Stoica,  membru  al  Consi­  dinul  „T udor  Vladim irescu"  clasa  a
          obiective  cu  cheltuieli  mai   mici.   gaţiilo r  şi  a  disciplinei  contractuale   tu rilo r  celor  care  sînt  chemaţi  să   rea  sarcinilor  trasate  de  Congresul   cană   la   întreprinderile   industri­  liu lu i  de  Stat,  M ihai  Marinescu,  m i­  V-a.
          Conducerea  partid u lui  a  stabilit  ca   face  parte  din  sistemul  răspunderii   realizeze   de  fapt   planul.   Tre­  al  IX -lea  al  P artidului   Comunist   ei  locale,   folosindu-se   în   acest   nistrul  industriei  construcţiilor   de   După  înmînarea  d istin cţiilo r,  tova­
                                                                                                                                                                                      maşini.
          economiile  pe  care  ministerele   le   şi  al  ordinei  în  producţie,  fără  de   buie  asigurată  participarea  tot  mal   Român,  adueîndu-şî  contribuţia  la   fel  mai  raţional  capacităţile  de  pro­  Pentru  merite  deosebite  în  a ctivi­  răşul  Chivu  Stoica,  din  însărcinarea
                                                                                                                                                                                                                         C om itetului  Central  al  P artidului  Co­
          vor  realiza  la  investiţii  să  fie  lă­  care  nu  este  posibilă  buna  desfă­  largă  a  oam enilor  muncii  —  stăpîniî   întărirea  forţei  economice  a  ţâ rii,   ducţie  şi  forţa  de  muncă  din  a-   tatea  desfăşurată  în  domeniul   in ­  m unist  Român,  a  C onsiliului  de  Stat
          sate  la  dispoziţia  lor.  Fiecare  lucră­  şurare  a  producţiei.  uzinelor,  ai  tuturor  m ijloacelor  ma­  la  creşterea  continuă  a  bunăstării   ceste  unităţi.  EI  a  subliniat  necesi­  dustriei  construcţiei  de  maşini,  154   şi  guvernului,  a  fe licita t  călduros  pe
          tor,  fie  că  munceşte  în  m inister  sau   Com itetul  de  Stat  al  P lanificării,   teriale  din  patria  noastră  —  la  ela­  întregului  popor,  la  mersul  înainte   tatea  s p rijin irii  mai  eficiente  de  că­  de  tovarăşi  au  fost  decoraţi  cu  „O r­  cei  decoraţi  şi  le-a  urat  sănătate,  noi
                                                                                                                                                                                      dinul  M uncii"  clasa  a  11-a,  ordinul
                                                                                                                                                                                                                         şi  m ari  succese  în  activitatea  lor  v i­
          în  întreprindere,  trebuie  să  m ani­  M inisterul  Industriei  C onstrucţiilor   borarea  planurilor  economice,  a  mă­  al  patriei  pe  drum ul   desăvîrşirii   tre  industria  republicană  a  unită­  „Steaua  R epublicii  Socialiste  Româ­  itoare.
          feste  un  înalt  sp irit  de  răspundere   de  M aşini  şi  celelalte  organe  cen­  surilor  de  înfăptuire  a  lor,  la  în ­  construcţiei  socialiste,  la  înflorirea   ţilo r  industriei  locale  fn  introduce­  nia"  clasa  a  TH-a,  ordinul  „23   A u­  Din  pai tea  celor  decoraţi  a  m ul­
                                                                                                                                                                                      gust"  clasa  a  III-a ,  „O rdinul  M un­
          în  cheltuirea  fo n d urilo r  pentru  in ­  trale  vor  trebui  să  ia  toate  măsurile   treaga  activitate  de  construcţie  a   continuă   a   Republicii   Socialiste   rea  tehnicii  noi.  cii" clasa a  II l-a,  ordinul  „Steaua  Re­  ţu m it  pentru  d istincţiile  acordate  to­
          vestiţii,  să  asigure  o  folosite  ju d ic i­  în  vederea  asigurării  aprovizionării   societăţii  socialiste.  România.  (Aplauze  puternice.   în ­  Nicolae  iMoraru,  preşedintele  U-   publicii  Socialiste  R om ânia'  clasa  a   varăşul  V irg il  Aotarian,  adjunct  al
                                                                                                                                                                                                                         m inistru lu i  industriei
                                                                                                                                                                                                                                             construcţiilor
          oasă  a  spaţiilor  construite  printr-o   tehnico-m ateriale  prompte  a  între­  Dezvoltarea  şi  perfecţionarea  in ­  treaga  asistenţă,  în  picioare,  aclamă   niunii  sindicatelor  din  întreprinde­  ■  iV-a,  ordinul  „Steaua  R epublicii  So-   de  maşini.
          mai  bună  aşezare  a  m aşinilor  şl  o r­  prinderilor,  una  din  condiţiile  p rin ­  dustriei  noastre  constructoare   de  îndelung).  rile  industriei  metalurgice  şi  con­ I  cialiste  România"  clasa  a  V-a.          (Agerpre6)
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11