Page 3 - Drumul_socialismului_1966_07
P. 3

PAGINA  A.  3-A
             DRUMUL  SOCIALISMULUI                       3576


                                                                                                                                                                    C O M U N I C A T                               C O M U N
                      PIN  DEZBATERILE  SESIUNII                                                                                                     cu  privire  la  vizita  de  stat  în  Republica  Socialistă  Romania  a  Excelenţei




                                                                                                                                                               Sale  generalul  Ne  Win,  preşedintele  Consiliului  Revoluţionar
                                                                                                                                                                                           al  Uniunii  Birmane

                                                                                                                                                                   (Urmare  din  pag.  I)                 şi  cooperării  între  popoare  si  constituie  o  contribuţie
                       MARII  ADUNĂRI  NAŢIONALE                                                                                                       Ambele  părţi  consideră  că  amestecul  în  treburile  in ­  destindere  în  re laţiile  internaţionale
                                                                                                                                                                                                          însemnată  ia  promovarea  unui  clim at  dc  înţelegere  şi
                                                                                                                                                                                                            V izita  in  România  a  Excelenţei  Sale  generalul  Ne
                                                                                                                                                     terne  alp  a ltor  state  reprezintă  una  din  cauzele  p rin ­
                                                                                                                                                                                                          Birmane,  a  adus  o  contribuţie  im portanta  la  cim enta­
                                                                                                                                                     cipale  ale  încordării  internaţionale  Conducătorii  ro­  W in,  preşedintele  C onsiliului  R evoluţionar  al  U niunii
                                                                                                                                                     mâni  şi  birm ani  au  subliniat  că  fiecare  popor  are  drep­  rea  legăturilor  de  sinceră  prietenie  dintre  popoarele
                                                                                                                                                     tul  inalienabil  de  a-şi  hotărî  singur  soarta  şi  de  a-şi   român  si  birm an.  la  înţelegerea  reciprocă  şi  întărirea
                                                                                                                                                     alege  sistemul  politic,  economic  şi  social,  p o triv it  pro­  colaborării  in tre   Republica  Socialistă  România  şi  U n iu ­
                                                                                                                                                     p riilo r  sale  convingeri  şi  aspiraţii,  fără  nici  un  «amestec
                                                                                                                                                                                                          nea  Birm ană,  în  interesul  am belor  popoare  şi  al  cauzei
                Cuvîntul  tovarăşului                                           tr-o  prim ă  etapă  irigarea,  pe  această   condiţiile  respectării  procesului  teh­  sau  presiune  din  alnrâ.       păcii  in  lume.
                                                                                                                  nologic şi a m odernizării lui,  făcînd o
                                                                                cale,  a  230-240.000  hectare.  De  ase­
                                                                                                                                                       C onvorbirile
                                                                                                                                                                    au  scos  in  evidenţă  că  independenţa
                                                                                                                                                                                                            Preşedintele  C onsiliului  R evoluţionar  al  U niunii  B ir­
                                                                                                                  economie  de  1.2  m iliarde  lei,  suma
                                                                                                      agricole  de
                                                                                menea,  în  gospodăriile
                                                                                stat  s-au  identificat  şi  se  vor  amena­  pe  care  o  vom  folosi  la  construirea   economicii  este  de  im portanţă  prim ordială  pentru  men­  mane  şi  doamna  Ne  W in  an  transm is  conducătorilor
                       Mihai  Marinescu                                         ja  tot  pe  această  cale   cca.   60.000   altor  obiective   importante.  Acesta   ţinerea  şi  consolidarea  independenţei  politice  a  ţă rilo r   R epublicii  Socialiste  România,  şi  prin  ei  poporului  ro ­
                                                                                                                                                     în  curs  de  dezvoltare
                                                                                                                  este  un  exemplu  elocvent  şi  un  în ­
                                                                                                                                                                                                          mân,  m u lţu m iri  din  inim ă  pentru  calda  ospitalitate  de
                                                                                hectare.                          demn  de  a  analiza  cu  tem einicie  in ­  Părţile  au  subliniat  im portanţa  pentru  promovarea   care  ei  şi  suita  lo r  s-au  bucurat  din  partea  n a ţiu n ii
                                                                                  îm bunătăţirea  organizării  conduce­  vestiţiile  şi  în  alte  sectoare  ale  agri­  progresului  economic  Ş)  social  în  ţările  in  curs  de  dez­  române.
                                                                                rii  a g ricu ltu rii  şi  crearea  u niunilo r   c u ltu rii,  a  realiza  economii  şi  a  dez­  voltare,  a  unor  relaţii  economice  norm ale  între  state,   Preşedintele  şi  doamna  Ne  W in  au  folosit  acest  p ri­
             D irecţiile  de  dezvoltare,  proporţi­  de  construcţii  şi  pentru  construcţia                                                       reciproc  avantajoase,  libere  de  orice  discrim inări.  lej  pentru  a  invita  pe  secretarul  general  al  CC.  al
           ile  de  repartizare  a  in ve stiţiilo r  şi  de   de  drum uri  de  peste  4  ori,  se  vor  a-   cooperativelor  agricole   constituie  o   volta  in  cadrul  aceloraşi  fonduri  şi   Conducătorii  români  şi  birm ani  au  fost  unanim i  în   P .C .ll,  Nicolae  Ceausescu,  cu  soţia,  şi  pe  preşedintele
           creştere  a  producţiei  prevăzute  in   sim ila  peste  100  noi  tip u ri  de  ma­  nouă  şi  im portantă  măsură  . pentru   mai  m ult   baza  -tehnico-m aterialâ   a  aprecia  câ  statornicirea  unor  re laţii  de  colaborare  şi   C onsiliului  de  Stat,  Chivu  Stoica,  cu  soţia  sâ  viziteze
           proiectul  de  plan  cincinal  corespund   şini  agricole.           ridicarea  nivelului  de  dezvoltare  a   pentru   creşterea  şi  perfecţionarea   bună  vecinătate  între  toate  ţă rile   lum ii,  indiferent  de   Uniunea   Birmană.   In v ita ţiile   au   fost  acceptate  cu
           întru  totul  intereselor  economiei,  ne­  Se  va  asimila  fabricaţia  locom oti­                                                       sistemul  lor  politic  şi  social,  duce  la  întărirea  încrederii  plăcere.
           cesităţilor  vitale  care  determ ină  m er­  velor  electrice  şi  Diesel  hidraulice,  a   a gricu ltu rii  printr-o  mai  bună   cu­  producţiei.
           sul  nostru  înainte.                                                prindere  a  problem elor  comiplex'e  ce   In  anii  care  urmează,  ne  vom  pre­
                                              noilor  tip u ri  de  tractoare,  de  nave
             Industria  constructoare  de  maşini,   m aritim e  0   fluviale,  utilaje  miniere   ne  stau  în  faţă.  Fără  îndoială  că,  în   ocupa  ca  treptat  pînă  in  1970  toate
           prin  s p rijin u l  puternic   acordat  de   şi  pe n tru' industria  uşoară,  precum   condiţiile  noi  create,  printr-o   strinsă   gospodăriile  agricole  de  stat  să  de­
           partid  a  reuşit  să-şi  ridice  neconte­  şi  trecerea  la  producţia  de  autoturis­  şi  rodnică  colaborare  Intre  organe­  vină  rentabile.
           nit  nivelul  de  activitate  şi  să  con­  me,  sarcină  dc  cinste  ce  ne-a  fost   le  agricole  şi  uniunile  cooperatiste,          C o n f e r i r e a   d e   t i t l u r i   şi  o r d i n e
           trib u ie  hotârîtor  la  dezvoltarea  ba­  încredinţată  de  Comitetul  Central  al                     In   agricultură,  ca  şi  în  celelalte
           zei  tehnico-m ateriale  a  socialismu­  partidului.                 sarcinile  m ari  ce  revin  agricu lturii   ram uri,  sîntem  în  plină  desfăşurare
           lui.  devenind  principala  forţă  dina­                             vor  putea  fi  îndeplinite  cu  succes.  a  lu cră rilo r  pentru  realizarea  sarci­
                                                Realizarea  acestui  vast   program
           mică  a  industriei.  Ea  furnizează  pes­                             Peste  60  la  sută  din  investiţiile  a-
                                              impune  îm bunătăţirea  a ctivită ţii  de                           n ilo r  de  producţie  prevăzute  pentru      u n o r              c a d r e                d i d a c t i c e
           te  două  treim i  din  necesarul  intern   asim ilare  a  produselor  noi  şi  de  mo­  locate  ag ricu ltu rii  in  perioada  1966-
           rle  maşini,  utilaje  şi  instalaţii.  V a­  dernizare  a  celor  din  fabricaţia  cu­                prim ul  an  al  cincinalului.  Strînge-
           loarea  produselor  exportate  a  cres­  rentă,  dezvoltarea  puternică  a  capa­  1970  vor  fi  folosite  pentru  dezvolta­  rea  recoltei  la  unele  culturi  a  şi  în ­  (Urmare  din  pag,  I)
           cut  continuu,  participarea  industriei   cită ţii  de  concepţie  şi  de  pregătire   rea  în  continuare  şi  modernizarea   ceput,  iar  in  zilele  care  urmează  se   preciere  acordată  a c tiv ită ţii  lor,  au   leşli  —  Dorohoi,  Vasil  Vasile  —
           construcţiilor  de  maşini  la  exportul   tehnică.  După  calcule  prelim inare,   procesului  de  producţie  în  gospodă­  va  trece  cu  toate  forţele  Ia  recolta­     asigurat  în  numele  tu tu ro r  cadrelor   Şcoala   generală   B elii ug  —  Satu
           oioKq)  pi  ♦ari»  reprezentînd  în  anul                                                                                                 coastă  cale,  am  dorit  din  toată  in i­  didactice  că  vor  munci  cu  devota­  Mare,  Vlad  Ion  —  Şcoala  generală
                                              în  «actualul  cincinal  capacitatea  sec­  riile   agricole  de  stat.  Se  vor  construi   tul  cerealelor.  ma  şi  am  stăruit  fără  oboseală   ca   ment  pentru  a  face  din  elevii  şcoli­  lsvor  —  Craiova,  Vleja  Nicolae  —
                                              toarelor  de  proiectare  va  trebui  să   noi  complexe  şi  combinate  pentru   P rin  punerea  in  valoare  în  conti­  o  dată  cu  însuşirea  unor  cunoştinţe   lor. noastre  fii  credincioşi  ni  patriei,   Şcoala  generală  Covasna  —  Voineşti
                                 sint  măsu-   se  dubleze,  iar  producţia  de  scule,                                                              trainice,  elevii  mei  să  trăiască  îm ­  ai  p artidulu i,  pentru  ridicarea  co n ti­  Tg.  Secuiesc,  Z idarii  Lidia  —  Şcoa­
                                  Central  al   dispozitive  şi  verificatoare  să  creas­  creşterea  anim alelor,  instalaţii  şi  de­  nuare  a  m arilor  rezerve  pe  care  le   preună  cu  mine  astfel  de  sentimente,   nuă  a  rolului  şcolii  în  opera  de  con­  la  generală  nr.  G  Braşov.
                                 ilta   într-un   că  cu  peste  70  la  sută.  O  contribu­  pozite  pentru  condiţionarea  şi  păs­  are  agricultura,  folosind  din  plin  pu­      struire  a  socialism ului  în  ţara  noas­  T itlu l  de  „Profesor  Em erit  al  Re­
                                 .  electroteh-   ţie  însemnată  în  ridicarea  nivelulu i   trarea  produselor,  sere,  plantaţii.  ternica  bază   telinîco-m aterială   de   gîndindu-m ă  că.  în  ceea  ce  ei  vor   tră,  că.  alături  de  întregul  popor.  îşi   pub licii  Socialiste  România"  tovară­
                                 aşini-unelte,   tehnic  al  producţiei  o  vor  aduce  no­  La  indicaţia  conducerii  de  partid,   care  dispunem  şi  organizind  ş tiin ţific    izbuti  să  înfăptuiască  după  term ina­  vor  aduce  contribuţia  la  înfăptuirea   şilor  :  Abram iuc  loan  —  Liceul  pe­
                                                                                                                                                     rea  şcolii,  vor  pune  ceva  şî  din  căl­
                                 recum  şi  a   ile  institute  de  cercetare  şi  proiectare                                                        dura  in im ii  mele  şi  a  tutu ro r  învă­  im portantelor  obiective  ale  plunulm    dagogic  Bacău,  Agapie  D um itru  —
                                 re  cu  toată   in  domeniile  electronicii,  m aşinilor-   un  grup  de  specialişti  a  analizat  po­  producţia  şi  munca,  sîntem  încredin­  ţă to rilo r  şi  profesorilor  lor.  cincinal,  menit  să  ridice  România  pe   Şcoala  generală  Boiu  —  Sighişoara,
                                 u ltim ii  ani,   unelte,  autom obilelor  şi  tractoarelor,   s ib ilită ţile   de  reducere  a  investiţiei   ţaţi  că  vom  putea .îndeplini  cu  suc­  noi  trepte  ale  civilizaţiei  şi  c u ltu rii.  Bălan  Teodor  —  pensionar  Suceava,
                                 rmă  ce  vor   m aşinilor  de  ridicat,   construcţiilor   specifice  la  construcţiile  zootehnice   ces  sarcinile  trasate  de  Congresul  al   înaltele  titlu ri  conferite  astăzi  —   La  sfârşitul  solem nităţii,  conducă­  Banea  Gheorghe  —  pensionar  Bucu­
                                  în  cursul  navale,  u tila ju lu i  .chimic,  utila je lo r   care  încăreau  in  mod  exagerat  pre­  !X-lea  al  partidului,  făcînd  astfel  să   a  spus  profesoara emerită  Magdalen.n   to rii  de  partid  şi  de  stat  s-au  între­  reşti.  Bărcăcilâ  Alexandru  —  pen-
                                             tennocnergetice.  care  vor  lua  fiin ţă    ţul  de  cost  al  produselor  animaliere.                 Torok,  —  exprim ă  deosebitei  p re ţu i­  ţin u t  cordial  cu  cei  prezenţi.  sionar  Turnu  Severii),   Baiulescu
                                                                                                                                                     re  de  care  se  bucură  activitatea  di­
                                  proiectului   in  cursul  acestui  an.                                          crească  contribuţia  a g ricu ltu rii   la   dactică  şi  munca  neobosită  a  învă­  Pentru  activitate  îndelungată   şi   Ion  —  pensionar  Piteşti,  Bighiu  Pe­
                                 amînat,  îm -   îndeplinirea  sarcinilor   prevăzute   S-a  reuşit  să  se  reducă  astfel  inves­  planul  măreţ  de  dezvoltare  a  Româ­  ţă to rilo r  şi  profesorilor  pentru  creş­  m erite  deosebite,  precum  şi  pentru   tru  —  Şcoala  generală  Dobrovăţ  —
                                 m eficiarc  şi   în  proiectul  de  plan  impune,  aşa   tiţia   'pecifică  ou  peste  30  la  sută  în  niei  socialiste.  terea  fiilo r  patriei  noastre  socialiste.   contribuţia  «adusă  în  dezvoltarea  în-   laşi.  Bate  E lvira  —  Liceul  nr.  10
                                 P la n ifică rii,   cum  a  subliniat  tovarăşul  Nicolae                                                           Dragostea   de  părinte  a  partidului   vâţâm întului  de  cultură  generală  şi   Tim işoara.  Blideanu  Eugeniu  —  d i­
                                 ilaje  pentru   Ceausescu  la  recenta  plenară  a  Co­                                                             nostru  pentru  tînâra  generaţie,  preo­  a  învăţâm intuiui  profesional  şi  teh­  rector  general  în  M inisterul  Invăţă-
                                 mea  m onci-   m itetului  Central  al  partidului,  să                                                             cuparea  permanentă  pentru  continua   nic,  s-a  conferit  :       in în tu lu i,  Câlinescu  M arin  —  Liceul
                                 m ii  din  în-   ridicăm   eficienţa  economică  in  toate                                                          dezvoltare  a  învăţăm întului  si  grija   T itlu l  de  „învăţăto r  Em erit   *nt   nr.  2  Mediaş.  Ciurea  Vasile  —  pen­
                                 capacităţile   compartimentele  de  activitate.  O  re­                                                             pentru  s lu jito rii  lui  se  reflectă   in   R epublicii  Socialiste  România"  to­  sionar  Suceava,  Coslescu  Miha  —
                                  evidentiin-   zervă  im portantă  de  creştere  a  ren­  Raportul  Comisiei                                        viaţa  tu tu ro r  şcolarilor.  In  şcolile  din   varăşilor :  A lb   P a u lii  —  directorul   pensionar  Craiova,  Costin  Vasile  —
                                 /alorificarea   ta b ilită ţii  în treprinderilor  este  îm ­                                                       oraşul  Satu  Mare  si  regiunea  M ara­  M uzeului  etnografic  Lupşa  —  Cim -   Liceul  „A vram   lancu"  Brad,  Daneş
                                 eşterea  mai   bunătăţirea  organizării  producţiei  si                                                             mureş  alături  de  elevii  rom âni   se   penî,  Balaban  Toan  —  Liceul  Bo-   l’ lorea  —  redactor  şef  Revista  Tnvă-
                                 medii  anua-   a  muncii.  Analizele  au  arătat  că.                                                               pregătesc  şi  elevi  m aghiari  şi  de  alte   roaia  —  Fălticeni,  Bâcîoiu  Nicolae  ţăm întului  profesional  şi  tehnic,  De-
                                  Direetivele   faţă  de  nivelul  înzestrării  tehnice  şi   economico-finareciare                                  naţionalităţi,  care  pe  baza  dre p tu ri­  —  Liceul  nr.  24  Bucureşti,  Bicâ  Va-   mian  A ion  —  pensionai-  Deva,  D i-
                                  partidului,   ,complexitatea  re la ţiilo r  de  produc­                                                                                              sile  —  Liceul  Hîrşova.  Burase ii  Ma-   m ofte  Ton   pensionar  Bucureşti,
                                  va  realiza   ţie,  organizarea  prezintă  o  răm inere                                                            lor  consfinţite  de  Constituţie,  au  po­  ria  —  Şcoala  generală  nr.  24  Cons­  Dragau  Nicolae  —  Liceul  nr.  1  M e­
                                 erului  în  a-   in  urmă.  De  aceea,  atenţia  cadrelor                                                           sibilitatea  de  a  învăţa  în  lim ba  ma­  tanţa,  Bucur  Valentina  —  Şcoala   diaş,   Fusu  Elena  —  Liceul  nr.  1
                                 □e  două  ori   tehnice  şi  economice  se  va  îndrepta   prezentat          de     deputatul                      ternă  şi  sint  educaţi  în  spiritu l  dra­  generală  Sudiţi-Keteşli.  (’âluneami   Constanţa,  Gâvăncscu  Eduard  —  L i­
                                 1965.        cu  mai  m ultă  insistenţă  spre  folosi­                                                             gostei  şi  devotam entului  pentru  pa­  Elena  —  Liceul  nr.  1  laşi.  Chircev   ceul  nr.  1  Arad,  G iuvelic  H ristiţa
                                  alocate  in-   rea  intensivă  a  capacităţilor  de  pro­                                                          trie   şi  partid,  al  frăţiei  dintre  po­  Eugenia  —  educatoare  G rădiniţa  de   —  Liceul  nr.  3  Galaţi.  Hîrza  Amelia
                                  maşini   in   ducţie,  utilizarea  raţională  şi  com­                                                                                                copii  nr.  5  C luj.  Chiriac  Valeriu  —   —  Liceul  „U nirea"  Turnu  Măgurele.
                                 lirea   a  18   pletă  a  tim pului  de  lucru,  adînci-        Manea           Mă    ne  seu                       porul  român  şi  naţionalităţile  conlo­  inspector  Secţiunea  dc  învâţăm int   Hristea  Nicolae  —  Liceul  „M ih a i  V i-
                                 um  şi  dez-   rea  re la ţiilo r  de  cooperare  între  în­                                                        cuitoare  in  lupta  comună  pentru  de-   a  raionului  Focşani.  Corleoncă  M ă­  Icazu"  T inda.  lordănescu  Aurelîan
                                 r  existente,   treprinderi  pe  crite rii   economice,                                                             săvîrşirea  construirii  socialismului.  ria  —  Şcoala  generală  tu.  8  Brăila,   —  Liceul  „Gh.  Lazăr"   Bucureşti,
                                  folosim  a-   îm bunătăţirea  ritm ic ită ţii  producţiei,   (Urmare  din  pag.  I)  laborârii  între  uzine.  Buna  gospodă­  Vorbind  despre  preţuirea  deosebită   Crăciun  Avram   —  Şcoala generată nr   Jozsa  lanos  —  pensionar  C luj,  Iţcu.ş
                                 ţă  maximă,   respectarea  disciplinei  contractuale.                             rire   a  m ateriilo r  prime,  m aterialelor,                       3  Sebeş,  Delarâscruci  Oltea  —  re­  Nicodim    —    pensionar  Suceava,
                                 e  studiu  şi   Tn  acelaşi  tim p  vom  lua  măsuri   progresului  tehnic  in  toate  ram urile   com bustibilului  şi  energiei,  reduce­  de  care  se  bucură  în  ţara  noastră   dactor  principal  Editura  didactică  şi   Klem m   W crner  —  Liceul  nr.  4  S i­
                                • ţiile   optime   de  gospodărire  judicioasă  a  m ateria­  economiei,  asigurarea  ca lifică rii  ca­  rea  'consum urilor  speciiice  la  toate   munca  cadrelor  didactice  şi  arătînd   pedagogică.  Duclu  M arin  —  Şcoala   biu,  Lâduncâ  Spiridon  —  pensionar
                               '  uctiiior.  cit   lelor.  de  reducere   a  consum urilor   drelor  la  nivelul  cerinţelor   impuse   produsele,  şi  îndeosebi  la  metal,  pe   că  «aceasl-a  se  datoreşte  g rijii  perma­  generală  Slăneşli  —  Curtea  de  A r­  Focşani,  Lungii  Ton  —  LiceuC  nr.  2
                                 lor,  evitin-   specifice  prin  extinderea  tehnologiei   de  producţia  modernă,  de  progresul   seama  i-arora  urmează  să  se  realizeze   nente  a  partidului  pentru  tînâra  ge­  geş,  Duică  Gheorghe  —  Liceul  S i­  Constanta,  Mai ton  Eugen  - -  Liceul
                                  şi  financi-   moderne  şi  a  pla nurilor  de  debitare   te h n io ş tiin ţific   contemporan.  cea  mai  mare  parte  a  reducerii  pre­           naia.  D im itrîu  Gheorghe  —  Şcoala   nr.  3  Oradea.  Macovei  Zaharie  —
                                 iradim ensi-   care  să  reducă  la  m inim um   deşeu-   Exam inind  prevederile  proiectului   ţului  de  cost.  constituie  sarcini  im ­  neraţie  si  educatorii  ei,  profesorul  e-   generală  nr.  7  G alaţi,  l'lorea  M a­  Liceul  pedagogic  Oradea,   M ăruţă
                                 ;area  secţl-   rile,  de  întărire  a  controlului  pre­  de  plan.  Comisia  ei onomieo-fînaneia-   portante  pe  care  Ic  ridică  prevede­  m erit  Ion  Popeseu  a  spus:  Cîţi  dintre   rin  —  Şcoala  generală  Darabani  —   Tom a  —  pensionar  Craiova,  M iha-
                                    neechili-                                   ră  a  remarcat  că  un  accent  deosebit   rile '  actualului  cincinal.  înaintaşii  noştri,  dascăli  şi  cărturari   Negru  Vodă,-  Floren  Constantin  —   laşcu  D um itru  —  Liceul  ,K .  Bâlees-
                                              ventiv  în  vederea  evitării  form ării
                                              stocurilor  supranorm ative       se  pune  pe  introducerea  progresului   Pentru  n  răspunde  pe  deplin  e x i­  ilu ştri,  n-ar  fi  rîvn ît  la  cinstea  (are   •Şcoala  generală  nr.  8  Bacău,  Geor-   <-U,J  Piteşti,  Mircea  Dan  ~   pensio­
                                 i  îm bogăţit   Totodată  solicităm  sp rijin u l  m inis­  tehnic  in  întreaga  economie.  Aceasta   genţelor  mereu  mai  mari  ale  popu­  ni  se  face  nouă  astăzi!  Le  lipseau  a-   gescu  Floarea  —  Liceul  „J.  I..  Ctiru-   nar  Bacău.  Mărculescu  E ftîinie  —
                                 i  a  crescut   terelor  beneficiare  in  ce  priveşte  pre-   sporeşte  im portanţa  sarcinilor  p ri­  laţiei  şi  ale  cum părătorilor  externi,    gîale"  Ploieşti,  Georgescu  Ştefania  pensionar  Braşov,  Muntean  Petru  —
                                J ta tiv .   Au   gâtirea  şi  predarea  din  tim p  între­  vind  asimilarea  de.noi  tip u ri  de  ma­  una  din  preocupările  de  bază   ale   cestora  m eritele  şi  dreptul  la  o  răs­  —  Şcoala  generală  nr.  3  Călăraşi,   Centrul  şcolar  agricol  Sibiu,  Nico-
                                 ■  fabricaţie   p rin d e rilo r  constructoare  de  maşini   şini,  utilaje,  instalaţii,   materiale  şi   m inisterelor.  întreprinderilor,  colecti.   p lă tire   sim ilară?  Nu!  A  lipsit  numai   Gherlan  Nicolae  —  Şcoala  generală   laescu  Elena  —  Liceul  nr.  15  Bu­
                                                                                                                   vclor  de  m uncitori,  de  ingineri  şi  teh­
                                                                                                                                                                                                       Gt’cceaiui  Carp  —
                                                                                                                                                                                        nr.  8  Reghin.
                                                                                produse.
                                                                                         Comisin  consideră  util  să
                                  i.  Cu  toate   a  documentaţiei  tehnice  şi  comenzi­  semnaleze  necesitatea  de  a  se   da   nicieni  trebuie  să  fie  îm bunătăţirea   g rija   faţă  de  munca  şi  de  meritele   pensionar  Bucureşti.  Măreţ  M arin  —   cureşti,  Niculescu  M aria  —  Liceul
                                                                                                                                                                                                                           nr.  1  Tîrgovişte,  Nicolescu  A ndrei
                                  sifieare  s-a   lor  de  utilaje,  una  din  condiţiile  ne­  prioritate  dotării  industriei  construc­  continuă  a  ca lităţii  produselor  lor  Noi  avem  fericirea  să  trăim   în-   Şcoala  generală  nr  52  Bucureşti.   —  Liceul  nr.  3  Brăila,  Oproiescu
                                              cesare  pentru  planificarea  corespun­                                                                 tr-o  societate  nouă.  cu  o  altă  mo­
                                  m t  şi  une­                                 ţiilo r  de  maşini,  pentru  ca  m iniste­  In  industria  b u n urilo r  de  consum,                  Hidan  Florîea  —  pensionar   C luj.   Petru  —  Liceul  nr.  1  Tîrnăveni,  Par-
                                              zătoare  a  aprovizionării  şi  organiza­                                                                                                 îohannes  M arin  —  Şcoala  generală
                                  lte  Numă-   rea  ş tiin ţifică   a  producţiei.  rul  acestei  ram uri  să  poată  aduce  în   în  u nităţile  comerciale  şi  de  deser­  rală.  cu  alte  perspective.  De  aceea     tenie  Elena  —  pensionar  Iaşi,  Păun
                                                                                anii  ce  urmează  o  contribuţie  şi  mai   vire  se  impune  luarea  unor  măsuri   ne  si  m îndrim   că  putem  să  ne  a li­  nr.  9  Tim işoara,   Lăzărescu  Ion  —   Stetian  —  şeful  Secţiunii  de  învă-
                                   m asini-u-   Asigur  Marea  Adunare  Naţională   mare  la  înzestrarea  cu  maşini  şi  u ti­  speciale  pentru  lărgirea  gamei   de                Şcoala   generală   Tiţeşli   —   Pi­  ţăm înt  a  regiunii  Rueureşli,  Păunei
                                  i  anul  1965   că  vom  depune  toată  stăruinţa  şi   laje  moderne  a  celorlalte  ram uri  ale   sortimente,  îm bunătăţirea  formei  dc   niem  în  rîn d u rilc  prim elor  detaşa-   teşti.  Manarcă  Gheorghe  —  Şcoa­  Ion  —  Liceul  „B.  P.  Haşdeu"  B u­
                                  nenclatoru)  capacitatea  noastră  dc  muncă  pentru   economiei  naţionale,  precum  şi  pen­  prezentare  a  produselor,  a  sistemu­  mente^caie  şi-au  văzut,  în  anii  ma­  la   generală   Petriş   —   B istri­  zău.  Peligrad  Nicolae  —  Liceul  nr.
                                                                                tru  asigurarea  propriei  dotări.  lui  de  prestaţii  si   servicii   pentru   rilo r  în fă p tu iri  din  ţara  noastră,  a-   ţa.  Muntean  Augustîn  —  vicepre­
           ui,-      -            ctrotehnice  înfăptuirea   sarcinilor   trasate   de                                                                                                  şedinte  al   Com itatului  executiv  al   2  Piteşti.  Petrescu  S ilvia  —  Liceul
                                  peste  2 000   partid,  pentru  înflorirea  patriei  noas­  Ţ inind  seama  de  amploarea  şi  in ­  populaţie.     preciatâ  şi  răsplătită   munca   mai                               „L  L.  Caragiale"  Rucureşti,  Popeseu
                                                                                tensificarea  e fo rtu rilo r  pe  care  le vor   Pentru  prima   oară  in   proiectul   m ult  decît  au  sperat  vreodată.  Sfatului  popular  al  oraşului  Reşiţa,   llristaehe  —  Liceul  de  muzică  nr.
                                   u tila ju lu i  tre  socialiste              face  economia  şi  finanţele   statului   planului  cincinal  se  prevăd  teme  de                     Negrău  Em ilia  —  pensionară  Ora­  1  Bucureşti.  Popeseu  Ion  —  Liceul
                                                                                pentru  asigurarea  reproducţiei  socia­  cercetare  ştiin ţifică   pentru  toate  sec­  A  luat  apoi  cuvîntul  învăţătorul  e-   dea,  Nemîş  Vnsîle  —  Şcoala  gene­  _Gli   Lazăr"  Rueureşli.   PopovîcL
                                                                                liste  lărgite.  Comisia   cconomico-fi-   toarele  hotărîtoare  în   dezvoltarea   m erit  Valeriu  Chiriac.  P artidul   —   rală  Rudăria  —  Bozovioi,  Niculescu   Fraieri na  —  Liceul  „M ilia il  Em i-
                                                                                nanciară  subliniază  im portanţa   ce   producţiei  materiale,  ceea  ce  va  aju­  care  a  chemat  întreaga  suflare  ome­  V'nsile  —  Şcoala  generală  nr.  17ţl   nescu"  Botoşani,  Rachier  Nicolae  —
                                                                                trebuie  să  fie  acordată  eficienţei  e-   ta  oamenii  de  ştîintâ  din  ţara  noastră   nească  de  pe  întinsul  patriei  pe  băn­  Bucureşti.   Odobeseu   Eugenia  —   l  iceul  nr.  1  Făgăraş,  Rădăşanu  Ste­
                                  :ul  d e p u t a t u lu i                     conomice  a  investiţiilor.  Este  necesar                            cile s c o lii— a  spus  el — se  bucură  în   Şcoala  generală  nr.  2  Vaslui,  Petro-   la  —  Liceul  „Ştefan  cel  Mare"  Su­
                                                                                să  sporească   grija,   preocuparea  şi   să  aducă  o ‘ contribuţie  şi  mai  mare                    viei  D um itru  —  Şcoala   generală   ceava,  M arin  Răducanu  —  Şcoala
                                                                                răspunderea  conducerii  m inisterelor   la  introducerea  progresului  tehnic  si   inim ile,  în  sufletele  noastre  de  cele   Suşea  —  Moldova  Nouă.   Pislcolli   generală  Pollogi  -1  Titu,  Roibănescu
                         i^ .u o la e   G i o s a n                             şi  în trep rin d e rilo r  pentru   alegerea   în  îndeplinirea  sarcinilor  planului  de   mai  adinei  sentimente  de  dragoste  şi   ICatuIin  —  Şcoala  generală  nr.  2,  Tg.   Severin  Petru  —  Şcoala  de  muzică
                                                                                                                                                                                                                           Constantin  —-  pensionar  Bucureşti,
                                                                                                                                                                                        Mureş,  Pîrvan  Elena  —  Şcoala  ge­
                                                                                so lu ţiilo r  tehnologice  si  constructive
                                                                                ieftine,  reducerea  ponderii  construc­  stat  în  toate  ram urile  economiei.  devotament  In  ţara  care  cheltuieşte   nerală  Ţiganii  de  Jos  Tuleea,  Popes-   Turnu  Severin,  Simîonescu  Gleb  —
                                                                                                                                                      pentru  nevoile  învăţâm întuluî  6,8  la
                                                                                ţiilo r  in  totalul  investiţiilor,  mai  buna   Pentru  îndeplinirea  tuturor  sarci­                 cu  Vasile  —  Şcoala  generală  Arceştî  inspector  Secţiunea  de  învăţăm înt
                                                                                organizare  a  a ctivită ţii  pe  şantiere,   n ilo r  cincinalului,  Comisia  economi-   sută  din  bugetul  său,  vedem  limpede   —  Slatina,  Rcdeanu  loan  —  inspec­  a  oraşului  Bucureşti,  Stroescu  Geor-
             Din  expunerea   tovarăşului   Ton   soarelui,  mazărea,  fasolea,  soia,  (nul.
                                                                                                                                                                                        tor  Secţiunea  de-  învăţăm inl  a  ra­
           Gheorghe  M aurer,  preşedintele  Con­  cînepa  şi  altele).         aprovizionarea  ritm ică  a  acestora  cu   co-financiară  consideră  necesară  a-   culm ile  civiliza ţiei  spre  care  poporul   ionului  Orăştie.  Rusii  M iron  —  Şcoa­  - e  —  Liceul  „V.  Roaită"  Rim nicu
           s iliu lu i  de  M in iştri,  a  reieşit  că  în   D atorită  efo rtu rilo r   deosebit  de   materiale,  cu  utilaje  şi  instalaţii  In   cordarea  unei  preocupări   deosebite   nostru  este  condus  cu  clarviziune  şi   la  generală  Vidrasău  —  Luduş!  Sa-   Vîlcea,  Szabo  Valentin  —  inspector
           actualul  cincinal,  continuîndu-se  in ­  mari  pe  care  statul  le  face  pentru   mod  deosebit  va  trebui  urm ărită  pu­  problemei  pregătirii  unui  număr  co­  înţelepciune  de  partid,  în  frunte  cu   Secţiunea  de  învăţăm înt  a  raionului
           dustrializarea  socialistă,  a g ricu ltu rii   dezvoltarea  industriei  chimice,  ag ri­  nerea  în  funcţiune  la  termen  a  ca­        Com itetul  său  Central.         l.îgean  M aria  —  Şcoala  generaiă  nr.   Tg.  Mureş,  Teodoroscu  Cornelia  —
            i  se  acordă  o  mare  însemnătate,  spre   cultura  va  prim i  cantităţi  din  ce  în   pacităţilor  planificate,  realizarea  pa­  respunzător  de  cadre  cu  p rofilu l  şi   1  Satu  Mare,  Şerban  Gheorghe  —   inspector  M inisterul  învăţăm întului,
           a-şi  aduce  o  contribuţie  sporita  la   ce  mai  mari  de  îngrăşăminte  m ine­  ram etrilor  tehnico-economic i  proiec­  calificarea  cerute  de  noile  cerinţe  ale   Asigurăm  conducerea  de  partid  şi   Şcoala  generală  nr.  1  Ncgresti-Oaş,   l’heodosiu   D um itru  —  pensionar
           progresul  tă rii,  la  bunăstarea  poporu­  rale,   ajungînd  în  anul   1970   la  taţi.  asigurarea  producţiei  şi  a  renta­  producţiei,  ale  dezvoltării  economiei   de  stat  că  vom  şti  să  aprindem  în   Sfcaneoveanu  Toana  —  vicepreşedin­  Bucureşti.  Torok  Magdalena  —  L i­
           lui.                               1.135.000  tone  substanţă  a  tivă,  de  3,9   b ilită ţii  întreprinderilor.  şi  cu ltu rii.         inim ile  curate  ale  elevilor  noştri  fla ­  te  al  C om itetului  executiv  al  Sfatu­  ceul  „M ilia il  Eminescu"  Satu  Mare,
                                                                                                                                                                                        lui  popular  al  regiunii  Oltenia,  Şte-
             Faptul  câ  fiecare  gospodărie  agri­  ori  mai  m ult  decit  în  1965,  precum   Comisia   economîco-financiarâ  a-   Cu  aceste  recomandări,  Comisia  e-   căra  de  nestins  a  dragostei  pentru   f an eseu  Florîea  —  Şcoala  generală   Vasil in  Aspasia  —  Liceul  „I.  L.  Ca-
           colă  de  ştat  şî  fiecare  cooperativă  a-   şi  cantităţi  sporite  de  inseetofungî-                                                   ţară,  pentru  poporul  nostru,  respec­  Gura  Rîului  —  Sibiu,  Stoica  Elena  uagiale"  Ploieşti,  Vlad  Nicu  —  şe­
           gricolâ  îşi  are  elaborat  propriul  său   cide  şi  ierbicide  într-un   sortim ent   preciază  că  elaborarea  planului  cin ­  conomico-financiară  propune   adop­     —  Şcoal.n  generală  Agnita,   Suciu   fu l  Secţiunii  de  învăţăm înt  a  re­
            plan  cincinal,  care  stabileşte  orien­  bogat,  fabricat  în  cea  mai  mare  parte   cinal  cu  delalcarea  sarcinilor  pe  ani.   tarea  de  către  Marea  Adunare  Na­  tul  pentru  istoria  lui,  eroică.  Grigore  —  Şcoala  generală  Tîseşti  giu n ii  Argeş
            tarea  producţiei  în  concordanţă   cu   în  ţara  noastră.  Chimizarea  agricul­  m inistere  şi  întreprinderi,  stabilirea   ţionala  a  proiectului  planului  de  dez­  Tn  încheierea  cuvîntului  lor,  vor­  —  Tg  Ocna.   Tee.şa  Veronica  —   P iin   acel.a.şi  decret  au  fost  deco­
            nevoile  economiei  şi  ale  cooperatori­  tu rii  într-un   ritm   n tit  de  accelerat   de  *a  început  a  amplasamentelor  noi­  voltare  a  economiei  naţionale  pe  pe­  b ito rii  au  exprim at  recunoştinţa  faţă   Şcoala  generala  Lupeni,  Ungurenaşu   ra ţi  cu  „O rdinul  M uncii"  clasa  a
            lor.  nivelul  p ro d ucţiilor  şi  liv ră rilo r   necesită  din  partea  noastră  rezolva­                                              de  partid  şi  guvern,  pentru  înalta  a-  V ictoria  —  Şcoala  generală  Văeu-  lir-a   10G  tovarăşi   şi  cu  „M edalia
            reprezintă  prin  el  însuşi  un  factor  de   rea  unor  probleme  deosebit  de  com­  lor  obiective  creează  condiţii  pentru   rioada  anilor  1966—1970  Comisia  e-                                     M uncii"  187  de  tovarăşi.
            mare  im portanţă  pentru  dezvoltarea   plexe  în  ce  priveşte  repartizarea,  de­  înlăturarea  deficienţelor  rare  au  c-   conomîco-linanciară  şi  Comisia  ju r i­
            fiecărei  unităţi  şi  a  întregii  agricul­  pozitarea  şi  folosirea  raţională  a  a-   xîstat  în  anii  trecuţi  în  realizarea   dică  nu  avizat  favorabil  proiectul  dc
            turi.                             cestor  substanţe.                planului  de  investiţii.  In  asemenea   lege  cu  p rivire   la  planul  de  stat  de
             Caracteristica  generală  a  propune­  Trebuie  să  recunoaştem  că  în  unele   condiţii  este  posibilă  elaborarea  din   dezvoltare  a  economiei  naţionale  pe   Mitingul  de  protest  al  oamenilor           muncii  din
            rilo r  u n ită ţilo r  agricole  socialiste,  re­  unităţi  agricole  au  loc  însă  deficien­
            ieşite  din  dezbaterile  in dicatorilor  de   ţe  în  folosirea  îngrăşăm intelor  chi­  tim p  a  documentai îiloi  tehnice şi  lua­  această  perioadă  în  redactarea  care
            plan,  o  constituie  prevederea   unor   mice  şî  a  insectofungiridelor:  se  r i­  rea  tuturor   m ăsurilor   pregătitoare   a  fost  prezentată  tovarăşilor  depu­
            producţii  vegetale  şi  animale   mai   dică  cu  întîrzieri  destul  de  m ari  din   pentru  execuţia  obiei tivelor  la  te r­  taţi  Capitală împotriva  agresiunii  S .U JL                                      în  Vietnam
            m ari  decit  cele  care  s-au  avut  în  ve­  gările  de  destinaţie,  se  depozitează   menele  prevăzute,  pentru  contracta­  Dezbaterea  şi  legiferarea  de  către
            dere  la  fundamentarea  D irectivelor   în  condiţii  necorespunzătoare,  nu  se
            în  iunie  1965.  Ca  urm are,  producţia   administrează  ia  tim/p,  în  condiţiile   rea  utila je lo r  în  deplină  concordan   Marea  Adunare  Naţională  a  planu­  (Urmure  din  pag.  ()  eî  femei,  bătrîni,  co p il  Această  nouă
            globală  în  actualul  cincinal,  în  com­  şi  dozele  recomandate,  ceea  ce  nece­  ţă  cu  graficul  de  execuţie  a  lu c ră ri­  lui  cincinal  şi  aprobarea  acestuia  dc   şi  teri bila  fărădelege  umple  inim ile   ian,  sa  se  pună  capăt  războiului  de
            paraţie  cu  perioada  1961— 1965,  va   sită  măsuri  din  partea  consiliilor  a-   lor,  pentru  asigurarea  unui  ritm   îm­  către  reprezentanţii  poporului,  con­   de  tulburare   şi   minte.   Cuvintele   agresiune  al  Statelor-  Unite  ale  A -
            creşte  cu  26—32  la  sută  Nu  există   gricole  şi  specialiştilor,  a  fiecărei  u-   bunătăţit  de  lucru  chiar  de  In  în­  stituie  un  act  patriotic  de  marc  în­  şi  cu  succes,  cu  o  impresionantă  dă­  cele  mai  aspre  sună  prea  blînd  pen­  m ericii  în  Vietnam ,  să  fie  retrase
            nici  o  îndoială  câ  acest  ritm   va  fi   nităţi  în  parte  pentru  înlăturarea  lor.                                                ruire  de  sine  pentru  apărarea  dem­                             toate  forţele  m ilîtai'e  intervenţioniste
                                                                                 ceputul  anuluî.                  semnătate  politică  şi  socială  pentru   n ită ţii  şi  onoarei  patriei  lor,  pentru   tru  a  condamna  asemenea  crim e  o-   ale  Statelor  Unite  ale  A m erieii  şî  ale
            realizat.                           Va  fi  necesar  să  aprofundăm  cer­                                                                                                   dioase“ .
                                                                                  Comisia  subliniază  im portanţa  <e   destinele  României,  pentru  prosperi­  libertatea  de  a  munci  si  construi                   a co liţilo r  lor.  S p rijin im   întru  totul
              Fondurile  dc  in ve stiţii  sporite,  des­  cetările  cu  p rivire   la  stabilirea  celor                                             ţara  lor  asa  cum  au  vîsat-o.  aşn  cum   In  numele  tutui or  scriito rilo r  din
            tinate  a g ricu ltu rii,  sint  îndreptate  —   mai  potrivite  doze  de  îngrăşăminte,   o  are  pentru  îndeplinirea   planului   tatea  şi  fericirea  naţiunii  noastre  so­  muncim  noi  astăzi  sub  conducerea   ţara  noastră,  acad.  Zaharia  Stancu   dreptul  sacru  şi  inalienabil  al  po­
            aşa  cum  este  şi  firesc  —  spre  rezol­                          cincinal  îm bunătăţirea  aprovizionării   cialiste,  a  harnicului  şi  talentatului   partidului  în  Republica   Socialistă   a  condamnat  războiul  agresiv   dus   porului  vietnamez  dc  a-şi   hotărî
            varea  problem elor  mecanizării  com­  în  concordanţă  cu  cerinţele  solului   tehnico-m ateriale,  a  cooperării  şi  co-  popor  român.  România  Vrem  să-i  asigurăm  de  la   dc  S.U.A.  in  Vietnam   şi  a  exprim at   singur  destinele  Poporul  vietnamez
            plexe  şi  chim izării,  extinderii  iriga­  şi  plantei,  nu  numai  la  nivelul  zo­                                                    această  tribună  încă  o  dată  că  sîn­  deplina  solidaritate  cu  eroicul  popor   trebuie  lăsat  $<Vşi  soluţioneze  pro­
            ţiilo r,  direcţii  hotărîtoare  pentru  mo­  nelor  pedoclimatice,  ci  chiar  în  ca­                                                   tem  hotârîţî  să  ne  aducem  pînă  la   vietnamez,  care  îşi  apără  patria   şi   blemele  în  mod  suveran  fără  ames­
                                                                                                                                                                                                                           tec  din  afară.
            dernizarea  şi  intensificarea  produc­  drul  fiecărei  u n ită ţi  agricole  socia­                                                     capăt  contribuţia  la  sp rijinire a   cau­  luptă  pentru  eliberarea  păm întului
            ţiei  agricole                    liste,  precum  şi  tim pul  optim   de  ad­                                                            zei  drepte  a  poporului  vietnamez,   strămoşesc.                   La  propunerea  dc  a  se   inm îna
              De  o  deosebită  im portanţă  este  a-                            Plecarea  la  Londra  a  unei  delegaţii                             a  luptei  sale  îm potriva  agresiunii  îm   Tn  încheierea  m itin g u lu i   conf.   textul  m oţiunii  reprezentanţilor  A m ­
            similarea  şi  introducerea  în  fabrica­  ministrare.                                                                                    perialiste  americane,  pentru  alunga   universitar  Alexandru  Bolintineanu   basadei  S.U.A.  la  Bucureşti,  m iile
                                                                                                                                                                                                                           de  cetăţeni  s-.™  îndreptat  spre  se­
            ţie,  incepînd  cu  anul  1968.  a  trac­  In  perioada  cincinalului  vor  lua  o   de  specialişti  în  domeniul  agriculturii          rea  ocupanţilor  de  pe  pnmîntul  viet­  de  la  In stitu tu l  de  cercetări  juridice   diul  ambcisadei,  m anifestindu-şi   în
            toarelor  pe  roţi  şi  pe  şenile  de  40-45   amploare  fără  precedent   în   ţara                                                     namez                             al  Academiei,  a  dat  citire  unei  mo­  continuare  revolta  şi  protestul  faţă
                                                                                                                                                                                                                   noilor
                                                                                                                                                                                        ţiuni  de  protest  îm potriva
            C P  pentru  viticultură,  pom icultură,   noastră  lucrările  de  hidroam elioraţii                                                       Acad  Zaharîa  Stancu,  preşedintele   acte  agresive  ale  Statelor  Unite  ale   de  noile  «acte  agresive  ale  im peria­
            legum icultura,  precum  şi  cele  pentru   şi0îndeosebi  cele  de  extindere  a  ir i­  La  invitaţia  guvernului  M arii  B ri­  al  C onsiliului  Superior  al  A g ric u l­  U niunii  S criitorilor,  a  arătat,  în  cu­  Am erîcii  in  Vietnam  in  care  se  spu­  liş tilo r  americani.
            terenuri  în  pantă.  In  egală  măsură,   gaţiilor.  Proiectul  de  plan  prevede   tanii,  joi  dimineaţa  a  plecat  la  Lon­  tu rii,  Corneliu  Teuca,  vicepreşedinte   vin tul  său,  că  bombardarea  inum a­  ne  p rintre  altele  :  Tn  faţa  clă d irii,  repetatele  încer­
                                                                                                                                                      nă  de  către  aviaţia  S.U.A.  a  popu
                                                                                                                   h!  C om itetului  de  Stat  al  P la n ifi­
                                                                                                                                                                                                                           cări  «ale  cetăţenilor  de  a  lua  legă­
            m erită  să  fie  subliniată  asimilarea  şi   irigarea  din   fondurile   statului   a   dra  o  delegaţie  de  specialişti  în  do­  cării,  a lţi   membri   ai   conducerii   laţiei  paşnice  din  îm prejurim ile  Ha­  Noi.  cetăţenii  Capitalei  Republicii   tura  cu  m em brii  ambasadei  au  r<1-
                                                                                                                                                                                        Socialiste  România  condamnăm  cu
            introducerea  în  fabricaţie  a  combinei   400 000  hectare  în  sisteme  m ari  pe   meniul  agriculturii  condusă  de  An-   Consiliului  Superior  al  A g ricu ltu rii   noiului  şi  a  oraşului  Haifong   de­  Indignare  noile  acte  de  război  prin   mas  făiă  răspuns.  Acest  gest  de  s fi­
            autopropulsate  de  mare   capacitate,   bază  de  soluţii  moderne.  Indicaţia   gelo  Mieulescu,  prim-vicepreşedinte   şi  U niunii  Naţionale  a  Cooperative­  monstrează  un  cinism  rar  in tîln it.   i are  im perialiştii  americani  extind   dare  a  sporit  indignarea  m u lţim ii
            cu  o  productivitate  la  recoltatul  ce­  partidului  de  a  se  amenaja  pentru   al  C onsiliului  Superior  al  A gricul­  lo r  Agricole  de  Producţie.  dezminte  falsa  m otivare  a  cercurilor   agresiunea  lor  barbară   îm potriva   rare  şî-n  exprim at  şi  aici  încă  o  dată
                                                                                                                                                      guvernante  americane  că  trupele  a-
            realelor  păioase  de  4  ori  mai  mare   irigare  anumite  suprafeţe  din  surse   tu rii.             An  fost  prezenţi  reprezentanţi  ai   merîcane  ar  ataca  în  R.D.  Vietnam   noporului  vietnamez,  cerem  cu  toa­  mînia  faţă  de  lanţul  de  crime  săvîr-
                                                                                                                                                                                        ta  holârîrea  sâ  înceteze  im ediat  şi
            decit  a  actualei  combine  şi  în  plus   de  apă  locale  şi  cu  mijloace  proprii   La  plecare,  pe  aeroportul  Bănea-   ambasadei  M arti  B ritanii  la  Bucu­  doar  obiective  m ilitare.  „Tilhăreascn   necondiţionat  bombardamentele  îm ­  şite  ele  im perialism ul  din  S.U.A.  îm ­
            se  poate  folosi  la  recoltatul  altor  cul­  a  fost  îm brăţişată  cu  încredere  de  ţă­  sa,  delegaţia  a  fost  condusă  de«  Pe­  reşti.  atacare  a  celor  două  oraşe  —  a  spus   potriva  Republicii  Democrate  Viet­  potriva  lib e rtă ţii   şi  suveranităţii
            turi  principale   (porumbul,  floarea-  ranii  cooperatori,  care  au  propus  în-  tre  Moldoyan,   prim-vicepreşedinte   (Agerpres).   vorbitorul  —  are  printre  victimele  nam,  —  stat  independent  sî  ,suve-  popoarelor.
   1   2   3   4   5   6   7   8