Page 5 - Drumul_socialismului_1966_07

p p m pt* p i niK i rr»ATP t i p i i p u w it l u * i
T E L E G R A M A
în pagina a 3-a:

Comitetului Central
L E G E A al Partidului Comunist Chinez

pentru adoptarea * P E K I N
Dragi tovarăşi,
planului de stat Comitetul Central al Partidului Comunist Român, com uniştii, între­
gul popor român, vă transm it dumneavoastră, tu tu ro r com uniştilor chi­
nezi, poporului frate chinez cele mai cordiale fe licită ri şî un cald salut
de dezvoltare frăţesc cu p rile ju l îm p lin irii a 45 de ani de la crearea P artidului Co­
m unist Chinez.
Partidul Comunist Chinez a străbătut un diurn eroic, a organizat
O M AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL a economiei şi condus lupta revoluţionară a poporului chinez îm potriva im perialis­
naţionale m ului. a reacţiunii interne, pentru eliberarea socială şi naţională, pen­
tru progresul patriei. Proclamarea Republicii Populare Chineze a consti­
tu it un moment crucial în m ultim ilenara Istorie a Chinei, o puternică
pe anii 1966-1970 lovitură dată im perialism ului, un factor de o rem arcabilă im portanţă în
ANUL XVIII. NR. 3577 SJMBATA 2 IULIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI schimbarea raportului de forţe pe plan mondial în favoarea socialismu­
lui .şi a m işcării de eliberare naţională, unul din cele mai de seamă eve­
nimente ale epocii contemporane.
Poporul român se bucură din toată inim a de strălucitele realizări
obţinute-de poporul chinez, sub încercata.conducere a partidului său co­
munist. în dezvoltarea industriei, a g ricultu rii, ştiinţei şi tehnicii, în rid i­
SESIUNEA A V-A A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE zdruncinat şi colaborarea frăţească dintre P artidul Comunist Român ne­
carea nivelului de trai. în construcţia socialismului.
de
Ne exprim ăfh şî cu acest prilej convingerea că prietenia
şi
P artidul Comunist Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Repu­
blica Populară Chineză — întemeiate pe p rin cip iile m arxism -leninism u-
lu i şi internaţionalism ului socialist — se vor dezvolta continuu, spre b i­
nele ambelor popoare, in interesul cauzei socialism ului şi păcii.
Vă dorim, dragi tovarăşi, cu p rile ju l glorioasei aniversări a partidu­
V ineţi la amiază au luai slirşit lui dumneavoastră, succes deplin în înfăptuirea celui de-al treilea plan
lucrările celei de-a V-a sesiuni a Expunerea asupra proiectului de lege cu privire cincinal, în activitatea consacrată construcţiei societăţii socialiste, bună­
M arii Adunări Naţionale a Repu­ stării şi fe ric irii poporului chinez. în flo ririi Chinei populare!
blicii Socialiste România. Trăiască P artidul Comunist Chinez!
In lojile oliciale au luai Inc to­ Sâ trăiască şi să se întărească prietenia frăţească dintre P artidul Co­
varăşii Nicolae Ceausescu, Ci ivu munist Român şi P artidul Comunist Chinez, dintre popoarele român şi
Stoica. , lo r Gheorghe Maurer, la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea liceelor chinez !
Gheorghe Apostol, Alexandru Bir- C O M ITETUL CENTRAL
lădeanu, Emil Bodnaraş, Alexandru A I- P A R T ID U LU I
Drăghici. l\iu l Niculescu-Mizil, llie COMUNIST ROM AN
Verdel. Maxim Berglnanu, Petre
Borilă, Constantin Drăgan, Gheor- de specialitate prezentată de deputatul
ghe Rădulescu, Leontc Râutu, vice­
preşedinţii. societarul si membrii
Consiliului de Slat.
Au participat membri ’ supleanţi Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului ■iinirc la C. C. al P. f . R.
ai Comitetului Executiv şi secreta­
ri ai CC. al P.C.R., vicepreşedinţi
ai Consiliului de M iniştri, miniştri. Tovarăşe deputate, Vineri, I iulie, tovarăşul Nicolae PC.R-, si Ştefan Andrei, adjunct de
La lucrurile sesiunii au asistat T inerii care term ină cursurile li­ avînd o pondere m ult sporită. Va dustriale, 59 — licee agricole, — 41 Ceausescu, secretar qeneral . al C.C. $ef de secţie la CC. al P.C.R.
şeh ai misiunilor diplomatice, nu­ tovarăşi deputaţi, ceelor de specialitate vor putea in­ trebui ca întreprinderile să dea cea licee economice. La acestea se vor al P.C.R. a p rim it pe tovarăşii Ca­ Tovarăşul Caniara Damantanq a
meroşi invita/i, ziarişti rom ini si Din însărcinarea C onsiliului de M i­ tra imediat în producţie unde vor mai mare atenţie in stru irii practi­ adăuga cele 26 şcoli pedagogice care mera Damantanq. membru al Birou­ transmis t o v a r ă ş u l u i N i c o l a a
străini. niştri al Republicii Socialiste Româ­ fi încadraţi — în conformitate cu ce a v iito rilo r tehnicieni, urm ârin- vor deveni licee. Numai în liceele lui Poli tir al Partidului Democrat din Ceausescu un mesaj de prietenie din
Luind cav intui la punctul trei al nia. pi e/.int M arii Adunări Naţionale normele legale — in posturi care ccr du-se ca practica să se desfăşoare industriale, agricole şi economice vor Guineea, ministru delcqat pentru partea secretarului qeneral al Parti­
ordinei de l i. ministrul invăţămin- spre dezbatere şi adoptare proiectul pregătire medie. Absolvenţii liceelor sub conducerea celor mai buni spe­ fi cuprinşi in anul şcolar 1966-1967 Guineea mijlocie si Diallo Abdulaye, dului Democrat din Guineea, preşe­
tului, Ştelan Bălan, a prezentai din de lege cu privire la înfiinţarea, or­ de specialitate cu examen de baca­ cialişti, care să-i obişnuiască pe e- peste 15.000 de /elevi la cursurile de ambasador itinerant, directorul Di*
însărcinarea Consiliului de M iniştri ganizarea şi funcţionarea liceelor de laureat au dreptul să se prezinte la levi cu utilaju l şi tehnologia mese­ zi şi peste 3.500 la cele serale. viziei Politice din Ministerul Aface­ dinte al Republicii Guineea, Ahmed
proiectul de lege cu privire la în ­ specialitate concursul de admitere în învăţăm in- riei lor şi sâ-i facă să-şi iubească Subliniem interesul pe care l-a rilor Externe, secretar qeneral al li- Seku Ture.
aintarea. organizarea si luncliona- Tovarăşi, amplele şi interesantele tul superior, în aceleaşi condiţii ca profesiunea. s tirn it în rin durile tineretului, în­ qii de prietenie cu popoarele din In cadrul discuţiei, oare a dcfcurs
rea liceelor de specialitate. dezbateri pe care le-am ascultat cu şi tinerii care au urm at liceele de Pentru continua perfecţionare a fiinţarea liceelor de specialitate, la Africa şi Asia care a făcut o vizită intr-o atmosferă cordială, de priete­
Deputatul Ion Creangă a expus prile ju l adoptării planului cincinal cultură generală. Şi cci care se vor procesului instructiv-educativ în li­ recentul concurs de admitere pre- în tara noastră. nie, au fost abordate probleme pri­
apoi raportul Comisiei peniru cul­ au arătat la ce nivel înalt se pun încadra în producţie vor putea face ceele de specialitate, M inisterul In- zentîndu-se m ult mai m ulţi candi­ vind dezvoltarea în continuare a co­
tură şi invâlăm int şi al Comisiei a z i şi se vor pune mîine. problemele studii universitare, dacă vor voi, văţăm întului îşi propune să organi­ daţi decît numărul de locuri plani­ La primire au participat tovarăşii
juridice cu privire la proiectul de dezvoltării şi perfecţionării produc­ prin cursuri serale sau fără frec­ zeze în viitorul apropiat o amplă ficat. Şi aceasta nâ e decît un în ­ Mihai Dalea, secretar al C.C. al laborării între cele două ţări.
lege. In continuare au luat cuvin- ţiei, problemele pregătirii cadrelor. venţă. muncă de cercetare ştiinţifică, in ceput.
tul tovarăşii: tiv iu Hulubaş, Cor­ Dezvoltarea în ritm susţinut a tu­ Ca in toate şcolile patriei noastre, vederea aplicării in aceste şcoli a ce­ Tovarăşi deputaţi şi deputate,
nel Mihulecea, Nicolae Ungureanu. turor ram urilor economiei naţionale, învâţăm întul în liceele de speciali­ lor mai eficiente şi adecvate metode Sarcini importante, numeroase, ne
lor de specialitate. E o datorie de ZIUA MONDIALA
Florian Alexandru Saica, Ludovic promovarea consecventă a tehnicii tate va fi complet gratuit, iar elevii pedagogice. revin tuturor celor care răspundem
Fazekaş. loan Mărcuş, Eugenia Ga- moderne in toate domeniile de ac­ se vor bucura de burse şi de alte In legătură cu funcţionarea, în de organizarea şi funcţionarea licee­
b ritla S im ion, Gheorghe Paloş. tivitate, determină o cerere creseîn- forme de sprijin material, ce se vor viito ru l an de învăţăm înt, a unui
Marca Adunare Naţională a a- dă de cadre calificate. Economia stabili de Consiliul de M iniştri. număr de licee de specialitate, M i­ onoare să trecem, de îndată, cu toa­
doplat in unanimitate, prin vot se­ cere cadre capabile să înţeleagă şi Ţinînd seama de im portanta pe nisterul Învăţăm întului. în colabo­ tă fermitatea, la îndeplinirea lor.
cret, Legea cu privire la inliinla- să aplice tehnica modernă, capabile care o prezintă aceste şcoli pentru rare cu celelalte ministere şi cu Măsurile propuse în proiectul de A COOPERAŢIEI
rea. organizarea şi funcţionarea li­ să folosească cu- randament sporit economia naţională, proiectul de lege sfaturile populare, a întocm it un lege prezentat M arii Adunări Na­
ceelor de specialitate. maşinile şi utilajele de înaltă teh­ ■ prevede ca nomenclatorul specialită­ plan de măsuri, trecînd apoi In rea­ ţionale răspund .cerinţelor de dez­
Trecindu-se Ia ultim ul punct al nicitate şi sâ aplice noile tehnologii. ţilor, reţeaua, profilul şi planurile a- lizarea lui. Astfel, s-a stabilit în­ voltare a şcolii, răspund nevoilor e-
ordinei de zi, Grigore Geamănu, se­ Sînt necesare cadre cu pregătire de nuale de şcolarizare sâ fie aprobate fiinţarea, pe întreg cuprinsul ţârii, conomiei şi cu ltu rii. înd e p lin irii mă­
cretarul Consiliului de Stat, a la ­ specialitate, capabile sâ contribuie de Consiliul de M iniştri a) Republi­ a peste 150 de licee de specialitate, reţelor sarcini din cincinalul pe care In primele zile ale lunii iulie coo­ Orqanizaliile cooperatiste din lara
cul o expunere asupra proiectelor cu eficienţă la organizarea ş tiin ţifi­ cii Socialiste România. care îşi vor începe activitatea din l-am adoptat, se integrează in lupta peratorii din intreaqa lume sărbăto­ noastră sprijinite multilateral de
de legi peniru ratiticarca decrete­ că a producţiei la nivelul sarcinilor' M inisterului rnvăţăm întului îi re­ anul şcolar 1966-1967. Dintre aces­ pentru progresul continuu al Româ­ resc Ziua mondială a cooperaţiei, a- partid şi de stat au dobindit succese
lor emise de către Consiliul de Stat actuale. vine sarcina de a conduce, organiza tea, mai m ult de 50 vor fi licee in ­ niei socialiste. niversare devenită tradilionalâ. Cu însemnate şi contribuie din plin la
de ia ultima sesiune a M arii Adu­ Pentru pregătirea cadrelor medii şi controla învăţâm intul din liceele acest prilej se aduce un omaqiu ce­ înflorirea României socialiste. Coo­
nări Naţionale. de specialişti, Congresul al IX-lea de specialitate, fiind răspunzător de lor 28 de ţesători din oraşul Roch- perativele aqricole de producţie, de
Raportul Comisiei juridice, prin al P artidului Comunist Român a sta­ întreaga lor activitate din punct dc dâle (Anqlial, care. cu peste un veac exemplu, care cuprind In prezent
care se propune aprobarea aces­ b ilit sâ ia- fiin ţă licee de speciali­ vedere didactic, metodic şi ştiinţific. în urmă, au pus bazele primei coope­ pesle 10 milioane membri, obţin re­
tor decrete, a fost prezentai de tate, form ă nouă de învăţăm înt, M inisterul învăţăm întului va întoc­ L E G E A rative din lume.. Ei. co si mulţi alţi zultate tot mai bune in dezvoltarea
deputatul Traian lonaşcu. care să ofere tin e rilo r patriei noas­ mi planurile şi programele de învă- muncitori si* ţărani, care le-au urmat si modernizarea aqriculturii, creste*»
Marca Adunare Naţională c a- tre, m ultiple posibilităţi de afirm are ţăm int, manualele şcolare; el va pilda, sperau ca prin munca în coo­ r©a producţiei veqetale si animale.
doptat prin vot secret Legea pen­ în funcţie de aptitudinile şi dorinţele numi cadrele didactice şi se va preo­ peraţie, prin întrajutorare să-şi cre­ Cooperaţia de consum şi de credit
tru aprobarea decretelor norm ati­ lor, de cerinţele economiei şi cultu­ cupa de buna desfăşurare a proce­ cu privire la înfiinţarea, eze o viată mai bună nrupeazâ 7,9 milioane membri, fiind
ve emise de Consiliul de Slat al rii socialiste. sului de învăţămînt. In acest scop, Un rol însbmnat in dezvoltarea una din orqanizaliile puternice din
Republicii Socialiste România de M inisterul învăţăm întului va cola­
Urmare a acestei sarcini, recent, cooperaţiei l-a avut mai tîrziu A lia n ­ cadrul A.CI. Cele aproape 2 000 coo*>
la ultima sesiune. Comitetul Central al P artidului Co­ bora permanent, în toate probleme­ organizarea şi funcţionarea ţa Cooperatistă Internaţională IA C I ), perative cu peste 28.000 unităţi de
In încheierea lucrărilor sesiunii munist Român şi Consiliul de M i­ le. cu ministerele şi cu celelalte or­ desfacere si alim cnlalie publică şt
a luat cuvîntul tovarăşul Ştefan niştri al Republicii Socialiste Româ­ gane centrale interesate. in/iintală în 1895 la Londra cu sco­ 6.900 unităţi de prestări de servicii
pul de a promova ideile cooperaliei,
Voitec, preşedintele M arii Adunări nia au hotârit înfiinţarea de Jicee Baza materială necesară organi­ liceelor de specialitate a dezvolta relaţiile economice şi de contribuie tot mai mult la dezvolta­
Naţionale, care a spus: industriale, economice, agricole şi pe­ zării şi funcţionării liceelor de spe­ rea schimbului de mărfuri dintre o-
Actuala sesiune, in centrul căreia dagogice începînd cu anul şcolar cialitate se asigură şi se adm inis­ colaborare între organizaţiile coope­ ra$ şi sat, la ridicarea nivelului de
au stal examinarea şl aprobarea 1966—1967. trează de ministere, organe centra­ Marea Adunare Naţionale a Republicii Socialiste România hotărăşte: ratiste. In prezent A.C.L cuprinde 211 viată a populaţiei rurale. SI coope­
Legii planului cincinal, se înscrie Proiectul de lege, care este pre­ le ale adm inistraţiei de stat sau ART. 1. — Se înfiinţează, în cadrul învăţăm întului mediu, licee de milioane membri, qrupali în 546 mii raţia. mosteşuqărească are realizări
ca un eveniment de mare însem­ zentat azi M arii Adunări Naţionale sfaturi populare regionale, stabilite specialitate care pregătesc cadre medii de specialitate necesare econo­ cooperative din 59 do ţări. Aceas­ de seamă. Ea cuprinde 124.000 mem­
nătate în viata poporului nostru. în vederea în fiin ţă rii, organizării şi de Consiliul de M iniştri o dată cu miei şi culturii. tă orqanizatie mondială a avut si are bri, ce aduc o contribuţie importan­
Vastul program al în flo ririi funcţionării liceelor de specialitate, aprobarea’ reţelei şi p ro filu lu i aces­ ART. 2. — învâţăm întul în liceele de specialitate are durata de 4 larqi posibilităţi să contribuie la rea­ tă la rezolvarea cerinţelor sporite
României socialiste — planul de este rezultatul unui studiu amănun­ tor Licee. sau de 5 ani şi asigură elevilor, pe lîngă pregătirea de cultură generală, lizarea marilor aspiraţii ale umani­ ale oamenilor muncii.
stat de . dezvoltare a economi­ ţit şi al unei largi consultări pre­ Tntructt baza materială influenţea­ temeinice cunoştinţe profesionale. Pentru fiecare specialitate durata stu­ tăţii, pacea, proqresul social si eco­ Cu prilejul sărbătoririi Zilei mon­
ei naţionale pe anii î966— mergătoare dintre M inisterul Invâ- ză într-o foarte mare măsură calita­ d iilo r se va stabili prin nomenclatorul specialităţilor. nomic. Ca membru al A C.I., Coope­ diale a cooperaţiei, cooperatorii din
1970 a lost dezbătut temei­ ţâm întuluî şi personalul didactic, tea învâţăm intului, va trebui ca de Liceele de specialitate au cursuri de zi; se pot organiza şi cursuri raţia din Republica Socialistă Româ­ tara noastră transmit cooperatorilor
nic si multilateral, cu îndreptăm ministerele interesate, sfaturile popu­ la început sâ se acorde acestei pro­ serale şi fără frecvenţă. nia a m ililat permanent pentru a- din Intreaqa lume saiutul lor călduros.
entuziasm si înalt simf de răspun­ lare şi specialiştii acestora. bleme cea mai mare atenţie. Adm iterea in liceele de specialitate se face prin concurs. ceastă cauză.
dere Prin votul M arii Adunări Na­ Pentru a corespunde exigenţelor ART. 3. — După promovarea u ltim u lu i an de studii, elevii liceelor (Aqerpres)
ţionale, planul cincinal, rod al gîn- Tovarăşi, de specialitate susţin examenul de bacalaureat. Celor ce promovează
dezvoltare
puse de permanenta
d irii colective, al voinici intregu- In prezent se remarcă, în nume­ ştiinţei şi tehnicii, pentru a fa m ilia ­ a acest examen li se acordă diploma de bacalaureat cu indicarea speciali­
lui nostru popor, a căpătat putere roase ţări, o tendinţă accentuată spre riza pe v iito rii specialişti cu tot ceea tăţii pe care au urmat-o.
de lege. dezvoltarea unei reţele largi de şcoli ce este nou în profesiunea aleasă, e ART. 4. — Absolvenţii liceelor de specialitate sînt încadraţi în pos­ Mitingul de protest al oamenilor
In lim bajul sever dar elocvent medii profilate pentru pregătirea de necesar sâ se acorde o atenţie deo­ tu ri pentru care se cer studii medii de specialitate.
a! citrelor, planul discutat şi adop­ cadre de specialitate pentru cele mai sebită conţinutului învăţăm întului Absolvenţii liceelor de specialitate se pot prezenta la concursul de
tat de sesiune a conturat luminoa­ diverse ram uri ale economiei, o ten­ din liceele de specialitate. Va tre­ admitere în învăţâm intul superior, în aceleaşi condiţii ca şi absolvenţii muncii din oraşul Hunedoara
sa imagine a României viitoare, a- dinţă de a finaliza învâţăm întul me­ bui să se studieze cu grijă raportul liceelor de cultură generală.
cea imagine căreia noi toii. prin diu, in aşa fel îneît tineretul care dintre obiectele de cultură genera­ ART. 5. — M inisterul învăţăm întului organizează, conduce şi contro­
muncă nepregetată, avem datoria absolvă aceste şcoli — dobîndind o lă şi cele de cultură tehnică genera­ lează liceele de specialitate, răspunzînd din punct de vedere didactic,
sacră să-i dăm viată, s-o tăcem să profesiune — să aibă posibilitatea lă şi de profil, precum şi tim pul a- metodic şi ş tiin ţific de activitatea desfăşurată în aceste licee. împotriva agresiunii americane
dureze fmime în perspectiva isto­ de a intra în producţie imediat după fcctat in stru irii practice. Baza materială necesară organizării şî funcţionării liceelor de spe­
riei, peniru ca generaţiile de miine terminarea studiilor. Elevii liceelor de specialitate vor cialitate se asigură şi se administrează de ministere, de alte organe cen­
— aşa cum spunea in cuvinte îna­ In tara noastră, există o veche prim i o pregătire de cultură genera­ trale ale adm inistraţiei de stat sau de comitetele executive ale sfa tu ri­ în R. D. Vietnam
ripate tovarăşul Nicolae Ceauşescu tradiţie în organizarea şi funcţiona­ lă la un nivel corespunzător celei lor populare regionale şî ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa; acestea se
— să poală alirma: . „...înaintaşii rea şcolilor de grad mediu cu pro­ din liceele teoretice, elim inindu-se stabilesc de Consiliul de M in iştri o dată cu aprobarea reţelei şi p ro fi­
noştri au tăcut lotul pentru a asi­ fil profesional. Tnră din secolul tre­ unele repetări sau elemente care nu lului liceelor de specialitate. Ieri. după încheierea schimbului fată hidoasă a agresorilor, care în­
gura poporului o viată îmbelşugată cut. au fost create şcoli în care elevii sînt de prim ă însemnătate pentru M inisterul învăţământului va colabora cu organele centrale şi locale de dimineaţă, aproape 20.000 de ce- calcă in mod flagrant drepturile su­
şi tcricilă, au făurit o (ară liberă, primeau şi o anumită pregătire prac­ p rofilul liceelor de specialitate. Va prevăzute la alineatul precedent, în toate problemele privind invăţă- lăteni ai oraşului Hunedoara — fur- verane ale Republicii Democrate V ie t­
independentă şi prospera". tică, iar prin legile din anii 1901 şi trebui sâ se facă o justă proporţio­ m îr|ful din liceele de specialitate. nalişli, otelari. cocsari, laminatori, in­ nam, opunîndu-se astfel dorinlei le­
Sesiunea a aprobat de asemenea 1P05 s-au în fiin ţa t şcoli medii cu pro­ nare între pregătirea de cultură ge­ ART. 6. — Nomenclatorul specialităţilor, reţeaua, p rofilul şi planurile telectuali, femei, vîrsînici şi tineri — gitime a poporului vietnamez de a-$i
Legea privind iniiintarea. organiza­ fil agricol, viticol, comercial, şcoli nerală şi pregătirea de specialitate, anuale de şcolarizare ale liceelor de specialitate se aprobă de Consi­ s-au adunat în piaţa Libertăţii intr-un hotărî singur soarta.
rea şi lunciionarca liceelor de spe­ de arte şî meserii. M u lţi dintre ab­ liu l de M in iştri, la propunerea M inisterului învâţăm intului, cu avizul mare miting de protest, orqanizat de împreună cu întregul popor, oame­
cialitate. menite a satisface noile solvenţii acestor şcoli au dat bune ţinînd seama că o pregătire de cul­ Com itetului de Stat al P lanificării, M inisterului Finanţelor şi Comitetu­ comitetul orăşenesc de luptă pentru nii muncii din oraşul Hunedoara îsi
cerinţe de cadre calilicate pentru rezultate în exercitarea profesiunii tură generală temeinică reprezintă lui de Stat pentru Problemele de Muncă şi Salarii. pace. împotriva atacului aviaţiei ame­ exprimă protestul hotărât, adînca in­
economia şi cultura noastră socia­ lor. premisa unei bune însuşiri a profe­ ricane asupra oraşelor Hanoi si Hai- dignare faţă de actele miselesti, a-
listă în plin avint. înfiinţarea liceelor de specialita­ siunii. Un loc im portant va ocupa ART. 7. — Pe tim pul şcolarizării, elevilor din liceele de speciali­ fonq din RD. Vietnam, qresive săvîrşite de trupele ameri­
Au lost adoptate proiectele de te. în condiţiile actualei etape de în planurile de invâţâm int studiu! tate li se pot acorda burse, precum şi sprijin material sub alte forme, M itingul a fost deschis dc profeso­ cane Sinlem alături de lupta dusă
legi pentru aprobarea decretelor cu desăvîrşire a construcţiei socialiste lim b ii şi lite ra tu rii române, mate­ în condiţiile ce se stabilesc de C onsiliul de M iniştri. rul loan Ungur, preşedintele comite­ de eroicul popor vietnamez pentru a-
putere dc lege. emise de- Consiliul în patria noastră, răspunde necesi­ m aticilor, fizicii, chimiei, biologiei, ART. 8. — Numirea, transferarea şi eliberarea din funcţie a per­ tului orăşenesc de luptă pentru pace. părarca patriei sale. Cerem cu ho-
de Stat de la ultima sesiune a M a­ tă ţii de a forma un număr tot mai ştiinţelor sociale. sonalului didactic de conducere şi de predare din liceele de specialitate A luat apoi \cuvîntul olelarul loan lărîre să se pună imediat sl necondi-
rii Adunări Naţionale, decrete care mare de specialişti cu pregătire me­ O pondere deosebită va reveni a- se face de M inisterul învâţăm intului, la propunerea organelor centrale Prodan, care, în numele marii mase lional capăt bombardamentelor $i ori­
reglementează probleme importan­ die, buni cunoscători ai meseriei lor, celor m aterii care perm it elevilor în­ şi locale prevăzute la art. 5. de muncitori a spus printre a lte le ; căror acte criminale, să înceteze răz­
te ale construcţiei economice, so- tehnicieni şi economişti destoinici, suşirea meseriei lor de mîine. A st­ ART. 9. — Actualele şcoli pedagogice se tranform ă în licee de spe­ boiul îm potriva poporului vietnamez.
cial-cullurale şi de stat. care să contribuie activ la buna des­ fel, în liceele industriale vor fi pre­ cialitate. — Atacul pirateresc al aviaţiei a- — Faţă de acţiunile cjiminale în ­
Tovarăşi, făşurare a procesului dc producţie date — în raport cu pro filu l speci­ ART. 10. — Modul de aplicare a prevederilor prezentei legi se va mericane arată încă o dală adevărata treprinse de forţele armate americane
Marca Adunare Naţională, dind la lecui lor de muncă. Organizarea li­ fic — cunoştinţe de mecanică, rezis­ stabili prin hotărire a Consiliului de M in iştri. — a spus în cuvîntul său inginerul
glas simtaminle/or de legitimă mi- ceelor se 'va face ţinînd seama de tenţa materialelor, organe de maşini, Gheorghe Rădulescu — intelectualii,
nie a întregului nostru popor, a a• im portanţa şi urgenţa specialităţilor, termotehnică, electricitate, p la n ifi­ alături de loti oamenii muncii din o-
probai intru toiul poziţia iermă a de nivelul actual al ştiinţei şi teh­ care şi organizare a întreprinderilor, Raportul comisiilor pentru cultură şi învăţămînt ra$ul Hunedoara — protestăm cu
guvernului Republicii Socialiste nicii in ram urile in care se vor în­ protecţia muncii etc. In liceele agri­ toată energia si ne cx'primăm ataşa­
România, prezentată de tovarăşii/ fiin ţa licee şi folosind, acolo unde cole se va da toată atenţia studiilor mentul, dragostea frăţească fată de
Ion Gheorghe Maurer, de condam­ va fi posibil, experienţa şcolilor din de agrotehnică, zootehnie, mecaniza­ şi juridică prezentat de deputatul Ion Creangă poporul vietnamez, aiît de încercat
nare a extinderii agresiunii State­ ţara noastră şi din alte ţări. rea agriculturii, noţiunilor de eco­ în aceste zile, care luptă cu arma în
lor Unite ale Americii împotriva P o trivit proiectului de lege pe care nomie agrară etc. — în funcţie de mină pentru înfringerea agresorului.
Republicii Democrate Vietnam prin îl prezentăm, cursurile liceelor de specialitatea aleasă. Comisia pentru cultură şi invită* tură generală, şl temeinice cunoş­ lului liceelor de specialitate Consi­
Au luat apoi cuvîntul Marin Stoica
recentele atacuri aeriene asupra specialitate pot fi urmate de absol­ In liceele economice voi- fî pre­ mint si Comisia juridică ale Marii tinţe profesionale care să le îngăduie liul de M iniştri, va aproba, de ase­ — in numele femeilor şi Victor Cwcu
perileriilor oraşului Hanoi şi a Hai- venţii şcolii generale care reuşesc date cunoştinţe de planificare, sta­ Adunări Naţionale, întrunite in şe­ ca, după absolvire, să poală fi în­ menea. nomenclatorul specialităţilor — in numele tinerelului e.xpriniînd .
longuiui. holărirca dc a acorda in la concursul de admitere Organi­ tistică, contabilitate, merceologie, fi­ dinţe comune in zilele de 25 $i 23 cadraţi in posturi pentru care se cer si planurile anuale de şcolarizare
continuare sprijinul deplin, mate­ zarea, pe lingă liceele de specialita­ nanţarea întreprinderilor, de mate­ iunie 1966, au examinat proiectul d«» studii medii de specialitate Legea Legea precizează r.â elevii liceelor gîndurile acestor categorii de oa­
rial. moral şi politic. luptei eroice te, a unor cursuri serale şi fără frec­ matici aplicate la studiul fenome­ leqe „Cu privire la înfiinţarea, orga­ prevede, de asemenea, că absolven­ de specialitate vor putea beneficia meni ai muncii, senlimcnlele lor de
a poporului vietnamez peniru apă­ venţă pentru cei care activează în nelor economice. nizarea şi funcţionarea liceelor de ţii liceelor de specialitate se pol pre­ de burse şi alte forme de sprijin ma- admiraţie peniru abnegaţia şi cura­
rarea independen/ei şi suveranită­ producţie şi doresc* să-şî completeze In liceele pedagogice, cunoştinţe­ specialitate". zenta la concursul de admitere pen­ ’erîal. jul cu care poporul vietnamez îşi a-
ţii sale naţionale studiile va crea posibilităţi sporite le de specialitate vor fi predate pe Analizind prevederile legii, comi­ tru învătămînlul superioar In aceleaşi Comisia pentru cultură si învăţă- pără independenta si suveranitatea
Tovarăşi deputaţi, de formare a unor cadre de tehni­ un fond mai larg de cultură genera­ siile au constatat că acestea urmă­ condiţii ca si absolvenţii liceelor d» mint şi Comisia juridică consideră naţională, demnitatea şi onoarea
Reintorşi la locurile noastre de cieni de nivel mediu lă şi vor fi îmbinate armonios cu resc traducerea în viaţă a D irective­ cultură generală. <ă proiectul de lege este oe deplin Dind glas simlămLntclov tuturor oa­
muncă. a\ em înalta datorie să ex- Durata studiilor în liceele de spe­ aplicRţii pedagogice. Potrivii dispoziţiilor legii, sarcina corespunzător scopului în vederea menilor muncii din marele centru
plicăm Qlcgălorilor semnificaţia ho- Problema pregătirii practice jn li­ lor Congresului al IX-lea al P.C.R siderurgic al tării, vorbitorii au sub­
cialitate se propune a fi de 4 sau referitoare la extinderea învătămîn- de a organiza, conduce si îndruma căruia a fost iniţial, aplicarea pre­
tăririlor adoplale de actuala se­ ceele de specialitate va fi examina­ liniat puternicul nlaşnmenl al furna-
5 ani, diferenţiat — în funcţie de lului mediu, în vederea pregătirii ca­ din punct de vedere didactic, melo vederilor sale asigurînd tinerilor larqi
siune. sa mobilizăm masele şi, îm­ specificul şi cerinţele specialităţilor tă cu toată gt*ija, avîndu-se în ve­ dic si ştiinţific întreaga activitate in posibilităţi de preqălîre, în funcţie de lişlilor, ololarilor, laminalorilor, con­
preună cu ele, să depunem eforturi dere faptul cert că eficienţa învâţă- drelor medii de specialitate necesa­ structorilor şi at celorlalte categorii
— astfel ca elevii acestor şcoli să-şi re economiei şi culturii naţionale in liceele de specialitate revine M inis­ aptitudinile si dorinţele lor. de ce­
susţinute peniru a traduce In via ­ poată însuşi atît cunoştinţele gene­ m întului din aceste şcoli se va mă­ terului învăţămîntului. Baza materia rinţele economiei si culturii noastre de oameni oi muncii din Hunedoara
tă acesta hotăriri. menite să ridice rale necesare unui om cult. cît şi sura prin rezultatele pe care absol­ actuala etapă de desăvîrşire a con­ lă necesară funcţionării acestor licee socialiste In plin avînt. fală dc poziţia guvernului Republicii
România socialistă pe noi culmi cunoştinţele şî deprinderile unei pro­ venţii le vor da în producţie, prin strucţiei socialismului în lara noas­ Socialiste România de spriiinire a e-
ale progresului şi civilizaţiei. fesiuni. aportul lor la creşterea productivi­ tră. va fi asigurată Şl administrată de ml I ri lumina acestor considerente. roicului popor vietnamez, cerind cu
Urlndu-vă tuturor sănătate şt După promovarea ultim ulu i an de tă ţii muncii, reducerea preţului de In acest scop, legea prevede înfiin­ nistere, de celelalte orqane centrale Comisia pentru cultură si învălămint hotărire să se pună capăt imedîal ac­
spor ia muncă, declar închise lu­ studii, elevii liceelor de specialitate cost, îmbunătăţirea oalitâţii produ­ ţarea, în cadrul învăţămîntului mediu, ale administraţiei de slat, precum şî Si Comisia juridică avizează favora­ telor nyresive ale S U.A. in Vietnam.
crările celei de-a 'V -a sesiuni a vor susţine examenul de bacalau­ selor. a liceelor de specialitate, cu o du­ de comitetele executive ale sfaturi­ bil. în unanimitate, proiectul de leqe La sfîrşilul mitingului, oamenii
Marii Adunări Naţionale. reat. Celor ce promovează acest e- Practica elevilor, verigă de mare rată de şcolarizare de 4-5 ani. în lor populare regionale si ale oraşelor cu privire la înfiinţarea, organizarea muncii din oraşul Hunedoara au a-
Lucrările sesiunii s-au încheiat xamen li se acordă diploma de ba­ im portanţă pentru pregătirea lor luncile de profilul lor. Bucureşti şi Constanţa; acestea se si funcţionarea liceelor de speciali­ doptai o moţiune de protesl împotri­
într-o almosteră de puternică în- calaureat, cu indicarea specialităţii profesională, va începe din prim ii In acesle licee se vor asigura e- stabilesc de Consiliul de M iniştri o tate şi propun adoptarea ei în forma va atacului pirateresc al Statelor Uni­
sullctirc si entuziasm. în care este prezentată deputaţilor te asupra celor două mari oraşe ale
pe care au urmat-o. ani, în ultim ul an de studiu aceasta Iovilor pe lîngă cunoştinţe de cul­ d^tă cu aprobarea reţelei şi profi­ Marii Adunări Naţionale. R.D. Vietnam.