Page 9 - Drumul_socialismului_1966_07

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA I
| COMUNICAT

Sesiunea a XXII-a

a Comisiei româno-
m A le g e ri b o liv ie n e
sovietice de

H Situaţia din Argentina colaborare tehnico-
■ • • w
-7 r r 7: ’-T » - •
' m 0®N M COMIJETULUI REGIONAL HUNEOQA>RA 41 P CD. Sl AL SIL T ULIII POPULAR REGIONAL i Şedinţa Consiliului de Miniştri al Franţei
Recent a avut loc la Bucureşti
cea de-a X X II-a sesiune a Co­
SI Lupta populaţiei de culoare din S.U.A, continuă misiei româno-sovietice de cola­
borare tehnico-ştiinţificu. La se­
ANUL XVIII. NR. 3579 DUMINICA 3 IULIE 19«9 4 PAGINI - 25 BANI siune a fost examinată înde p lin i­
rea prevederilor protocolului se­
siunii a X X I-a şi s-a convenit te­
matica de colaborare tehnico-ştiîn-
ţifică pentru perioada următoare.
F O R E S T I E R I I O N O U A E T A P A semnat, Partea romănă va trans­
In conform itate cu protocolul
mite docum entaţii tehnice şi va
prim i specialişti sovietici pentru
cunoaşterea realizărilor tehnico-
ştiin ţifice in domeniile industriei
Departe de lorlota
şi ritm ul trepidant al chimice, constructoare de maşini,
părătia munţilor unde D E Î N F L O R I R E A P A T R I E I petroliere şi altele. Partea sovie­
vie ţii citadine, In Im-
tică va transmite docum entaţii
iarna nu renunţă la tehnice şi va prim i specialişti ro ­
prerogativele et nici mâni pentru cunoaşterea realiză­
In miezul verii, omul rilo r tehnico-ştiinţifice în dome­
s-a luat la întrecere niile industriei chimice, construc­
cu natura. Sortii izbln- toare de maşini, miniere, energe­
zii nu pot alterna. Ei Vom moderniza extracţia de minereu tice, metalurgice şi altele.
E * trebuie să tie de par­ Cu acest p rile j au fost exam i­
tea temerarilor fores­ nate şi probleme organizatorice,
m*. r
r 4 ► tieri din brigada Iul în vederea îm bunătăţirii în con­
Vasile Solronici. De­ tinuare a activităţii de colaborare
' W m prinşi cu asprimea vre­ Luînd cuvîntul la recenta .plenară tingerea nivelului de producţie pla­ 9.2 la sută. Căile principale prin care tehnico-ştiinţifică dintre cele două
mii sl îm potrivirea te­ a C om itetului Central al partidului, n ificat .pentru anul 1970. vom realiza productivitatea p la n ifi­ ţâri.
renului. ei nu dau în­
v y i v i g 'W t ' a ’Hf tovarăşul Nieolae Ceauşescu sublinia Planificarea concretă de perspecti­ cată sînt îm bunătăţirea permanentă In tim pul şpderii sale. delega­
dărăt niciodată.
în mod deosebit caracterul concret şi vă ne-a dat posibilitatea să preconi­ a organizării producţiei şi a m uncii, ţia sovietică a vizitat unele între­
’ -'«k 1 f i Parchetele forestiere de perspectivă al planului cincinal, zăm m ăsurile pe care le vom lua mecanizarea complexă a procesului prinderi industriale şi in stitu ţii
din Poiana Răchitelel, im portanţa ce o prezintă pentru în­ pentru a asigura creşterile n iv e lu ri­ de extracţie. La Deva se vor meca- culturale dîn România.
I *
I.F. Oobra. slnt de mai treaga economie şi pentru fiecare u- lor de producţie prevăzute în plan. niza operaţiunile cu volum mare dc Lucrările sesiunii s-au desfăşu­
m ulţi ani In stăpini- nitate economică în parte. Acest ca­ In anul 1970, bunăoară, producţia dc manoperă — încărcare şi transport rat într-o atmosferă de prietenie
rea lor. Aici, In in ti­ racter l-au sim ţit pregnant şi m unci­ minereu cuprifer va fi mai mare cu — se va mecaniza transportul în şi înţelegere reciprocă,
mitatea codrilor secu­ to rii, tehnicienii şi inginerii din uni­ 47,2 la sută faţă de 1965. Acest spor noile orizonturi deschise in adincime
lari oamenii pădurilor tăţile T rustului m inier Deva. Avînd se va realiza mai ales pe seama creş­ la Deva şi Zlatna, se vor instala noi
si-ao durat o aşezare în faţă sarcinile de perspectivă şi de- terii p ro d u ctivităţii m uncii. La finele maşini de extracţie la Zlatna şi Boi-
frumoasă sl trainică. falcarea acestora pe ani, în adunările cincinalului, productivitatea fizică va ţa-Haţeg şi altele. Pentru rezolvarea
..De cum se face de dezbatere a cifre lo r de plan. ei fi cu 16 la sută mai mare ca in anul problem elor ce le ridică procesul de
au propus măsuri care să ducă la a- 1965. iar cea valorică pe salariat cu producţie, activitatea C entrului de Delegaţia de partid
ziuă sl ptnă se lasă în­
cercetări miniere din Deva, care va
tunericul. m unlii răsu­ lua fiin ţă , va fi axată pe m inerit şi şi guvernamentală
P e rs p e c tiv a is s m m o a s a
nă de clnlecul metalic preparare.
al fierăstraielor meca­ Acest sistem de planificare ne-a română ia festivităţile
C r W t'A nice sl tractoarelor. a a g r i c u l t u r i i permis să întocmim un plan adecvat
Mijloace tehnice mo­ de aprovizionare la nivelul de pro­ celei de a IV-a
♦ 4 x Î l F it- derne scutesc efortul, In cuvîntul de închidere rostit de da de Jos, pe o suprafaţă de 40 de ducţie al fiecărui an cit şi o plani­
ficare judicioasă a forţei de muncă.
V 7- sporesc productivita­ tovarăşul Nieolae Ceauşescu la ple­ hectare cultivate cu porumb şi pe Astfel, pînâ în 1970 se vor califica aniversări a
150 hectare cultivate cu păioase, com­
nara C.C. al P.C.R. din 27—28 iunie
tea mai m ult de 350 de m uncitori prin
1966, s-a subliniat că una din sar­ baterea buruienilor s-a făcut cu ier- independenţei Algeriei
Stăpini ai munţilor, cinile principale ce revin agricultu­ bicide. Cu tot tim pul ploios, putem şcolile profesionale, 3.000 de m unci­
buni cunoscător/ ai rii în perioada anilor 1966—1970 pstp arăta că folosirea acestora a dat re­ tori prin şcolile de calificare, nume­ Sîmbătâ dimineaţa a’ plecat
roase cadre tehnice şi economice şi
& W m W * v milenarei îndeletniciri, sporirea continuă a producţiei de zultate. chiar peste cele la care ne aş­ ne vor sosi încă 58 de ingineri. Pen­ spre A lger o delegaţie de partid
*V. * , • -*v fr * . forestierii ştiu srt ex- cereale, avînd ca bază puternică mă­ teptam. Pe suprafeţele tratate cu ier- tru a se asigura noilor cadre con­ şi guvernamentală a Republicii
bicide. n-a fost nevoie să executăm
surile luate de partid şi guvern pen­
/> P ' ^ J r F l f f l B B R E i f c î a g E i ploateze raţional si să tru înzestrarea tehnico-m aterialâ a nici un tel de lucrare manuală, e- d iţii optime de trai. este prevăzută Socialiste România, care la in v i­
construirea dc dorm itoare comune şî
taţia F rontului de Eliberare Na­
valorifice superior ma­ agriculturii. Pe această linie se în­ conomisînd un însemnat volum de numeroase apartamente confortabile. ţională şi a guvernului algerian va
muncă. Intrarea în funcţie a insta­
life' ^ S m Hs p i f jfe fa S * sa lemnoasă. De la scrie şi prevederea cuprinsă in pla­ la ţiilo r pentru fabricarea ierbîcide- Am citat cele cîteva exemple de participa la festivităţile ce vor a-
nul cincinal de a se da în funcţiune
vea loc cu p rile ju l celei de a IV-a
prima sl Ploă la u lti­
instalaţii pentru fabricarea ierbici-
1 or creează mari posibilităţi ca în
i ma operafiune. oame­ delor. Această măsură are o deosebi­ v iito rii ani combaterea buruienilor pe mai sus, pentru a scoate şi maî m ult aniversări a independenţei Repu­
in evidenţă caracterul ş tiin ţific , rea­
b licii Algeriene Democratice şi
nii adaugă valorii as­ tă im portantă deoarece prin folosirea cale chimică să fie extinsă pe su­ list. al planului cincinal, caracter Populare şi a sărbătorii p a rti­
cunse a lemnului o ierbiridelor se împiedică creşterea şi prafeţe tot mai mari. Măsura prevă­ subliniat de tovarăşul N i e o l a e dului şi tineretului.
dezvoltarea buruienilor în culturile zută ne bucură cu atît mai m ult. cu
părticică din pricepe­
de prăşitoare şi păioase şi se in bă­ cît şi în gospodăria noastră proble­ Ceauşescu in cuvîntul său, plan ce ne Din delegaţie fac parte Pom pi-
rea si meşteşugul tor. tură executarea unui mare v’olum de ma folosirii ierbicidelor pentru com­ deschide largi posibilităţi de organi­ iiu Macovei, membru al C. C. al
Vizente Go/eş/e şi muncă manuală. baterea buruienilor se găseşte în per­ zare şi modernizare continuă a ex­ P.C.R., preşedintele C om itetului
Gheorghe Munteanu Noi ne-am convins din propria ex­ manenţă in atenţia conducerii şi a tracţiei de minereu. dc Stat pentru C ultură şi Artă,
conducătorul
delegaţiei, Ştefan
slnt neîntrecuţi In perienţă de eficienţa mare pe care o cadrelor de specialişti. Bîrlea, membru supleant al C. C.
*7 T r% i minuirea fierăstraielor are folosirea ierbiddelor pentru com­ Ing. GHEORGHE TU DOR al P.C.R., şef de secţie la C.C. al
• *b L W & t~ * * r flH M E fl baterea buruienilor. In acest an in ION M Ă R G IN EAN U director oj T rustului
mecanice. In clleva mi­ gospodăria agricolă* de stat din C al­ Ing. şef la G.A.S. Galda de Jos m inier Deva P.C.R., Ion Georgescu, ambasado­
nute au culcat la pă- rul R epublicii Socialiste România
la Alger.
mlnt cel mai gros ar­
(Agerpres)
bore. li numărăm la
cioată circum\’0lu(iu- S E C E R I S 1966
nile: peste 120 de ani.
Secţionai, uriaşul
buştean călătoreşte" Schimb
la P R E M I E R Ă
apof. cu ingeniosul că­ I N L A N U R I
răuş aerian, plnă de experienfă
>3 ^ rampa de încărcare.
De aici lemnul va lua La gospodăria agricolă de stat din în tobogane. De aici sînt trecuţi în tiu a grăbi drum ul grăunţelor spre Zilele trecute, 25 de tineri din
v, multe destinaţii: mo­ Sintâm ăria-O rlea, raionul Haţeg, p ri­ camioane sau remorci, e in târiţi şi a- magazii. activul U T C . de la LC.S. Hune­
ma zi a lu n ii cuptor a coincis cu pre­ poi recolta ia drum ul magaziei... Cu m ultă hărnicie lucrează la se­ doara au fost oaspeţii C om itetului
. r ' v j j f bilă ori lemn de con­
* *** - % j ® ! miera secerişului. Evenimentul a fost Şi la cooperativa agricolă din Ră- cerişul orzului şi cooperatorii din U .TC. de la LC.M M. Reşiţa în
strucţie, Instrumente aşteptat cu deosebit interes, lucru hău, raionul Sebeş, în cursul zilei de Boz, raionul Ilia. A ici recoltatul pe cadrul unui schimb de experien­
muzicale, hlrlie de dovedit prin pregătirile temeinice ce Ieri a început marea bătălie a sece­ cele 26 hectare cu orz. în tarlalele ţă privind activitatea organizaţii­
scris sau carte. Indife­ s-au făcut. Intre tim p, lanurile, mai rişului. De cum s-au iv it zorii, me­ „D in e uri" şi „P rislop" se face ma­ lor U.T.C. în direcţia m obilizării
cu seamă cele dc orz, ce se întind pe canizatorii Uisiu Bâiestu, Vasile Bis- nual. B rigadierii M iron Tâmaş şi Jo- tin e rilo r la înfăptuirea sarcinilor
rent de produsul Imit.
460 de hectare au început su-şi schim­ câ şi Gheorghe Ghena au pornit cu viţu Betea au m obilizat toate forţele de plan, felul cum este organiza­
lemnul poartă si sem­ be culoarea în galben auriu. De acum combinele spre tarlaua Lunca de Jos, în cimp. Este un semn că secerişul tă activitatea educativă în rin d u l
nătura anonimă a a- secerişul se anunţa ca o lucrare ce unde pe cele 72 de hectare orzul a- orzului se va desfăşura din plin şi va tin e rilo r constructori.
cestor oameni. A li fo­ trebuia declanşată. C ontrolind zi de juns la coacere aşteaptă să fie recol­ dura puţin.
■ v • r - iv * - J k W i r t . * f r " zi starea lanuri loc. specialiştii din a- tat. A lături de mecanizatori au venit De la o zi la alta prem iera seceri­ Schimbul de experienţă a p ri­
restier este o muncă le ju it ■ pentru tin e rii constructori
jj * * d U tj •*TA if lr * ceastâ unitate au ajuns la concluzia în cimp preşedintele şi inginerul coo­ şului are loc în tot mai m ulte u n i­
^ r r i O p r - 3 - * ţ frumoasă şi care dă că în tarlaua „Răstoacă", pe 20 de perativei pentru a verifica modul tăţi. Este un semn că ne aflăm in hunedoreni un bun prile j de îm ­
bogăţire a metodelor de muncă.
perioada cind centrul a ctivită ţii lu­
S ^ & ' w mari satislaclii celor ce hectare orzul a depăşit stadiul coace­ cum se face secerişul. După prim e­ cră to rilo r din agricultură se transfe­ ION C ATA N A
rii în pîrgă şi se poate începe recol­
o practică. Mai ales a-
le ore de lucru, recolta se anunţă bo­
.J& * f f i S r cum sl aici In pădu­ tatul cu ajutorul combinelor. Hotă­ gată, de aceea aici au fost antrenate ră in cimp, în lanurile de cereale pâ- secretar al C om itetului U.T.C,
trebuie
ioase, al căror rod bogat
de la I.C.S. Hunedoara
p rile ju l
rî! ea a fost transmisă cu
■Kă-r rile seculare din re­ şedinţei operative tuturor brigadie­ mijloace de transport suficiente pen- strîns într-un tim p cît mai scurt.
giune se dă o more rilo r şi lu cră to rilo r gospodăriei. Din
bătălie pentru ca sar­ acest moment, forfota ultim elor pre­
In Exploatarea forestieră Rostoveanu, din sectorul Cimpoi lui Neag g ă tiri a cunoscut o amploare deose­
se lucrează la doborit şi secţionat. cinile noului plan cin­ bită. S-au luat măsuri pentru depla­
Foto : N. M OLDOVEANU cinal să prindă vială. sarea unui num ăr de 7 combine la
capătul tarlalei. Aici au fost aduse
cîntare. saci şi alte materiale nece­
sare. Mecanizatorii Varga Francisc,
Petre Viţionescu. Anton Vinţan. Ioan
Lazâr şi a lţii, şi-au ve rifica t încă o
dată combinele, le-au gresat.
...Dimineaţa zilei de I iulie Tim pul
nu este prea călduros, cu toate aces­
PAGINA A 2-A tea se poate lucra ia seceriş. Conform
planului dinainte stabilit, mecaniza­
to rii au pornit motoarele. Zgomotul
metalic al „cailor putere” a străpuns
liniştea cîm pului. S tartul secerişului
a fost dat. Rabatoarele au început să
autorizată să elibere­
Magazin sătesc Aurei N. Băceanu, ze bilete C.K.R. pen­ aplece cu lăcomie spicele din ian pe
Constantin Loga, Ion care le conduc pe pinzelc transpor­
tru excursiile organi­ Mo zaic
Băceanu, Petrişor Bo- zate în toate ţârile toare. De aici urmează drum ul to­
M em brii coopera­ bei şi apoi sînt separate în boabe,
ian, Aurel A. Băcea­ Europei precum şi în
tori din satul Stîn- afara continentului paie şi pleavă. Este un proces ce
nu şi alţii. pune în evidenţă munca de un an pe
ceşti-Ohaba, raionul nostru.
• • care au desfăsurat-o lucrătorii g o s­
IIia, au construit p rin podăriei agricole de stat din Sîntâ-
contribuţie proprie un Excursii du minica l mâria-Orlea.
nou şi frumos maga­ Pe măsură ce navele a rgintii îna­
zin. Lucrările de con­ Bilete de tren prin O.N.T. intează în marea de spice, sacii p lin i La G.A.S. Sîntămâi ia se trag primele brazde în lanurile de orz.
strucţie au început, cu anticipaţie ■ Agenţiile O.N.T, din cu boabe se strîng unul după altul Foto : V. ONOIU
după cum ne relatea­ regiunea noastră or­
ză corespondentul Intr-o convorbire ganizează în luna iu­
nostru Sabin Suiaga, cu tov. loan Petricâ, lie excursii deosebit 1\A orele exod spre frumuseţile — Ploieşti — Bucureşti. Fiecare
Sn luna august, anul şeful Agenţiei de vo­ de atractive. Una din ■ * * * naturii e In toi, Copiii, allal Alb am de vacanţă oraş — se spune in scrisoare, ne
tre ele esle p rilejuită
trecut. Dar, tim pul iaj C.F'.R. Deva, am de tradiţionalul tirg In vacanta mare, cutreieră oraşe/e va oieri obiective importante, mo­
5/ munţii, monumentele naturii s
numente istorice şi ale naturii. De
. nefavorabil de pînâ a- fost inform aţi că a- de pe Muntele Găina. ale istoriei, dornici să-si imbogă cind am luat vacanta, noi om fă­
genţîile din regiunea
cum a făcut ca lucră­ Simbăta şi dum ini­ (ească cunoştinţele, să-si delede launo lui, a întregit cu adevărat inăltal la marginea oraşului — pădurit spre comuna Rod. In locul cut multe drum eţii prin îm preju­
noastră asigură publi­ ca, oamenii muncii
rile de finisaj să nu cului călător bilele pot petrece clipe de ze privirea cu trumusetile ce Im frumuseţea excursiei noastre. Bi­ complexul de industrializare a căr­ zis „ Sub Frunţi", adevărate chei rimile oraşului, am urmărit lelul In
poată fi term inate de tren cu anticipaţie destindere particîpind podobesc afli de armonios patria neînţeles că nu am părăsit Sibiul nii — sini comentate şi acum, cu miniaturale prin care şi-a săpat care se lac cercetările geologice
interes, de către copii,
pină nu am vizitat fabrica de bom­
noastră.
înaintea zilei de 1 de pină la 10 zile, la la excursiile organi­ boane, unde am urmărit cum se albia riul cristalin cc-si continuă penrru descoperirea bogăţiilor sub­
cu
solului. am lăcut cunoştinţă
toate trenurile. Bile­ zate cu autocarele pe calea spre comuna noastră. Aici.
Mai, aşa cum era pla­ U le v ii de la Şcoala generală prepară dulciurile care nouă ne J ^ rin scrisoarea intitulată: „ Soa- „Sub F n m fr, am organizai jocuri sondele şi aparalajul pe cnre-l fo­
tele se pot procura î t i nerari u 1 Sarmisege-
nificat. Cu toate a- pentru compartim en­ tuza, Otelul Roşu, Ca­ din Gusu, comuna Luduş. plac alit de mult. * ce. apă, aer", tovarăşa prolc- tematice, am Zăcut plajă, am cintat. losesc sondorii, am vizitat coba-
soarâ Lidia Delcanu, din Apoldul
cestea, m em brii coo­ tele de fum ători sau ransebeş. Băile Her- ne-au împărtăşit cu multă plăcere T^lrumetia organizată cu elevii de Jos ne împărtăşeşte dorinţa e- ne-am bucurat din plin de Irumu- na de la Cimpul lui h’eag şi nease­
impresiile lor din prima excursie
peratori au m uncit nefumători. culane. Orşova, Turnu pe care au organizat-o In nlara re­ L* din clasele l—IV din satul leviior din această comună de a ti setea zilei şi a locului. muita panoramă dc la izvoarele
Jiului de vest.
zile întregi de-a rîn- C ălătorilor care do­ Seveiin. insula Ada- giunii — la Sibiu. Ruşi, comuna Bretea Strei, — ne mereu tn m ijlocul naturii, prieteni cel mai Hnăr oraş al Văii ilustratele trimise de pe litoral,
resc să viziteze lito ­ Kalch şi zona Cazane- cu soarele, acrul şi apa. De aceea,
dul, astfel că zilele — O singură zi a durot excursia setie corespondenta Maria Bara. — Jiului — Uricani — am pri­ * scrisorile sosite la redacţie din
ralul li se rezervă lo­ lor. Preţul unui loc noastră, dar ea ne-a oierii ore de din Haţeg, a avut ca Iernă cunoaş­ multe din acţiunile pe care le or­
trecute magazinul a curi şi la acceleratele este de 120 lei de per­ neuitat. Am ascultat cu atenţie terea îm prejurim ilor naturale şi a ganizăm — ne spune tovarăşa De- mit vestea că elevii se pregătesc toate colturile regiunii, vorbesc
putut fi dat în folo­ din Bucureşti, în a- soană. deosebită cuvintele ghidului de la obiectivelor industriale din oraşul leanu — slnt In m ijlocul naturii. pentru o excursie pe un traseu mai despre farmecul acestei vacante,
despre torentul de voioşie şl tine­
sinţă. cest fel nem aifiind Agenţia O.N.T. De­ muzeul Brukenlhal, privirea a vrut Haţeg. Popasurile din Parcul na­ Zilele trecute, împreună cu un grup lung. excursie ce se va organiza rele ce umple, in aceste zile. po­
obligaţi să şi le pro­ va organizează, la ce­ de pionieri şi şcolari, am plecat In în primele zile ale lunii iulie. Ca
Pentru iniţiativa să culeagă, din acest monumental ţional Slivuf. la rezervaţia cu zim­ tecile maniilor, şoselele şj toate
cure în tranzit, din rere, excursii la M a­ ediliciu. cil mai multe aspecte, iar bri, cel de la Fabrica de conserve comuna vecină, Apoldul de Sus. de itinerar s-a stabilit Petroşani — Si-
luată şi pentru munca Capitală maia, cu cazare în ho­ parcul din Dumbravă, cu Hora şl din Haţeg şi de Iq noul obiectiv unde am pornit pe un drumeag îm­ locurile de agrement.
depusa m erită a fi e- Mai precizăm faptul teluri (65 lei/zi) şi în meria — Sebeş — Sibiu — Braşov LU C IA LIC IU
■jckknfiat' tovarăşii că Agenţia Deva este camping (40 lei/zi).