Page 10 - Drumul_socialismului_1966_07

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3578

P O P A S A T IT U D IN I

© IN U R A LU L de nord, în zona
îngheţurilor veşnice, s-a construit R o i u r i
un „frig id e r" subteran la o odîncinie
Iezerul de la Surian de 30 m. Capacitatea lui este de 3.000 A
va depozita
peştele
t. „F rigiderul"
proaspăt, care va putea fi păstrat la ut
o temperatură de — 20"C.
© CONFORM datelor obţinute la
Dupi3 ce parcurgem cu autoturis­ caractcristică M unţilor Catpafi, iar u ltim u l rcccnsâmint al populaţiei
mul lunga vale a Sebeşului trecind turbatiu dm apropierea acestuia păs­
prin Retraşii. Şebcşcl, Săsciori. Lut. trează mutic rarităţi lloristice. mongole, durata medic a vieţii a £(/( u p a l i e
Căpllna, Şugag, comune sau sate Fundul locului este format din crescut in R. P. Mongolă în 19G2-1963
curate şi prospere, apoi prin punc­ pietre acoperite cu un strat gros de cu 8 ani faţă de 1955-1056. M -am Sntîlnit într-o duminică
tul Tău şl pe drumul modernizai nisip lin alcătuit din caropacele ce­ Demografii mongoli au stabilit că cu prietenul meu Ionică şi, cum
de către organele silvice prin a- lor 300 specii de Dialomee. ce su­ în 1955-1956 longevitatea medie a nu ne mai văzusem de m ult, am
dlnca vale străjuită de versanli pravieţuiesc aci din timpul glacia- populaţiei mongole era de 55 de
prăpăstioşi şi sălbatici acoperiţi cu Hunii, ca fosile vii, prezenlind un ani. Fi au constatat, de asemenea, in tra t în restaurant să cinstim
lăgete şl m olidişuti bătrfne, ajun­ deosebit interes ştiinţific. că fn u ltim ii ani m ortalitatea o scă­ mom entul cu o bere. Am ciocnit
gem In lermecătoarea colonie a Cabanierul de la casa turistică din zut rapid cu plăcere, căci berea era rece şi
muntelui, la Oaşa. apropierea lacului cit şi pădurarul © PE L IN IA ferată Hnmburg- fusese servită prom pt. Dar, nu
Aci, rhtl Sebeş Işi poartă argintul cantonului Poarta Raiului ne istori­ Munchcn va începe în curînd să c ir­ despre deservire şi nici despre ce
am discutat cu Ionică vreau să
mult mai liniştii tn maluri largi ce sesc unele Intîmp/ăn legate de con­ cule unul din cele mai rapide tre­ scriu. Un fapt, oarecum ieşit din
brăzdează poieni întinse, sculdind servarea lacului şi a bazinului ce nuri din Europa Viteza lui este de comun, ne-a atras la amîndoi a-
bogăţie de păstrăvi. Covoarele verzi constituie zona sa de proiecţie. In 200 Um/'h. tenţia.
ale puielilor de molid plantaţi cu a- primăverile anilor 1942. 1953 şi 1961 In local, la o masă vecină, un
ttta grijă de mina silvicultorului, pe iezerul a sulcril avarii din cauza a- © O LAN DA exportă în fiecare tînăr dormea cu capul pe m îini.
versatilii din apropiere, surld In vatanşelor. Cu aceasfrt ocazie popu­ an 40.000 de canari în d iferite ţări Macheta cetăţii medievale Alba lu lia In arhitectura din 1738. Se pot vedea : catedrala rornano-cato- Deodată s-a trezit, s-a şters cu
soare de bucuria vieţii. Aceasta este laţia de păstrăv a pierit. Ocolul s il­ din lume. După cum se ştie, cana­ licâ construită în secolul X III, Palatul princiar (reşedinţe Iul M ihal Vîteazu), Colegiul academic *1 lui Ga-
patria cerbului şi a cocoşului de vic Cugir a repopulat de liecare dată rii au apărut în Europa în anul 1600, v ril Dcthlcm. bisericile iezuiţilor şî a trin ita rie n llo r. mîneca la ochi şl, buimac, s-a u i­
munte. In colonie dăm de clleva acest iac cu păstrăvi prinşi din rIu aduşi de nişte m arinari portughezi ta t în toate părţile. Cînd şl-a dat
case mari. aspectuoase şi încăpătoa­ sau de la păstrăvărtile din apropie­ cc sc întorceau din Insulele Canare. seama că se află în restaurant a
rer de un lac de acumulare, o păs- re. Ei au observat pe cuprinsul zonei © DINTRE cele 300 de varietăţi început să strige ospătarul. Aces­
trăvărie şl m ulţi pădurari şl paznici sale de protecţie, de 22 ha. de mai de in care există pe globul pămân­ ta a venit, şi tînărul, cu ochii
de vinătoare ai ocoalelor silvice multe ori urşi, cerbi, cocoşi de mun­ tesc. inul de mare este cel mai neo­ De cînd se poartă dungă De atunci, televizorul a fost Insta­ încă tu lb u ri, i-a cerut restul de
Bistra şi Sebeş lată şi căsufn In te. corbt. uli ş a bişnuit. El creşte în... apă şi este Ia pantaloni lat d e fin itiv în grajd, ia r ferm ieru­ la o sută de lei, pe care, p re tin ­
care locuia marele nostru scriitor După ce admirăm aceste frumuseţi răspîndit în ju ru l lito ra lu lu i U.R.S.S. lui o început sâ-i meargă foarte dea el, i-a r fi dat-o ospătarului
M ihail Sadoveanu cînd venea pe a- naturale, ucesl minunat iezer cu în ­ şi în părţile sudice ale Insulei Sa- Pînă acum un secol, bărbaţii pu r­ bine. Vacile lu i dau m ult mai m ult înainte de a adorm i. Ospătarul
ceste Jocun'; el a tăcut nemuritoare treg bazinul său, pus sub ocrotirea halin. Oamenii de ştiinţă au calcu­ tau pantaloni fără dungă, burlane. lapte. l-a pinvit surprins.
Incintătoarca vale a Frumoasei, un legii ca monument al naturii, ne În­ lat că de pe .ogoarele subterane" Moda pantalonilor călcaţi a fost in ­ „V acilor mele le plac în special — Ce sută ? Ce rest ?!.
al/uent al văii Sebeşului, la vreo 4 dreptăm spre casa turistică Şunanul. de in din aceste locuri sc pot recolta ventată de p rin ţu l de Galles, care film ele cu cow-boys — a declarat A Început scandalul. Tînărul
km. sud de această colonie. Aci poposim, ne odihnim şi apoi ple­ pînă la 2.400.000 tone de in de mare pe vremea aceea era a rb itru l mo­ ferm ierul. Film ele de dragoste le susţinea că ar fi dat suta de lei,
căm mai departe spre Cugir, pe dru­ lasă absolut indiferente, iar cînd ospătarul că n-a prim it-o. Pe cine
De la Oaşa ne abatem de pe şo­ mul auto-lorestier nou construit. uscat. dei la Paris.
seaua ce continuă mai departe peste F iru l inului de marc este extrem Odată, valetul p rin ţu lu i aşezase vizionează film e americane de groa­ sâ crezi ? In local erau puţini oa­
crestele Carpatilot. spre regiunea Ing T R A IA N IACOB de rezistent şi nu putrezeşte. El sc pantalonii acestuia într-o valiză ză, producţia lor de lapte scade ca­ meni. Degeaba a alergat tînărul
Argeş şi Intrăm pe poteca re duce pretează foarte bine la prelucrare. marc, unde. stînd mai m ult tastrofal". de la o masă la alta. N im eni n-a
spre muntele $urian din raionul tim p îm păturiţi, au form at o putut să confirm e spusele sale.
Orăştie. Trecem, timp de vreo două dungă. Intorcîndu-se dintr-o că­ Protest original U n ii abia veniseră, a lţii nu văzu
ore şi jumătate, prin luncile Prigoa­ lătorie şi trebuind să se ducă seră nim ic. Pînă la urmă a iz­
nei, pe Spinarea Căţelei, pe la can­ imediat la o recepţie oficia­ Toate femeile din sătuleţul elve­ bucnit într-un plîns isteric, din
tonul silvic de la Poarta Raiului at lă, p rin ţu l s-a hotârit să îm bra­ ţian Schule poarta doliu fără între ­ care nu se maî putea opri...
Ocolului silvic Cugir. după care par­ ce pantalonul asa cum era — cu rupere din anul 1621, cînd trupele Am comentat cu prietenul foni­
curgem pădurea de molid de la poa­ dungă. Toţi au crezut că e o modă austriece au m ăcelărit acolo, în mod că acest fapt. El m i-a spus :
lele vi r Iu lui $urian. Oboseala ne nouă, care de altfel a plăcut şi a bestial, 128 de bărbaţi, femei şi co­ — Crezi că tîn ă ru l a dat in ­
este răsplătită de satisfacţia de a II fost im itată, generalizîndu-se. pii. Pentru a-şi exprim a durerea, tr-adevăr ospătarului suta de lei?
ajuns la Iezerul de la Şurlan. fer­ femeile râmase în viaţă au îm bră­ Eu n-aş garanta. U ită-te Io el cît
mecătorul „ochi de mare", aşezat în Fllmeie şi producţia de lapte cat straie negre, şi de atunci s-a îl dc beat.
căldarea glaciară de pe versantul perpetuat purtarea doliului negru. — N-aş putea nici eu garanta,
estic al muntelui cu acelaşi nume, Poate oare cinematograful să in ­ i-am răspuns. Dar altceva mă
la 1790 m altitudine. fluenţeze producţia d^ lapte a va­ Far natural preocupă. Cum a putut să ajungă
Acest lac glaciar are o formă c ir­ c ilo r? Experienţele unui ferm ier în halul acesta ? Nu mă refer nu­
culară neregulată, este lung de apro­ englez au dovedit că da. Intr-o sca­ In San Salvador există un far mai la momentul de faţă. In ge­
xim ativ 60 m. lat de vreo 50 m şl a- ră, el a instalat in glumă televizo­ neobişnuit, de fapt un vulcan. La neral, cum a ajuns să frecvente­
dînc de aproape 3 m, fiind format rul în grajd. Se prezenta un film fiecare 10 mirrute, dîn craterul a- ze localurile ? După figură, n-a
cu sute de mit de ani In urmă. In american cu cow-boys, în care se cestuia se înalţă o coloană uriaşă îm p lin it 17 ani. P ărin ţii lu i, prie­
timpul diluviulul. Este mărginit în vedeau m ulţi cai, bivoli si vaci. A de fum, iar în mare se scurge lava tenii, organizaţia de tineret cum
partea de est de o morenă, după doua zi, ferm ierul a constatat cu încinsă. Din contactul lavei cu apa de-au putut sâ-1 scape din vede­
care urmează o poiană turboasă, în ­ uim ire că vacile lui au dat în me­ se formează aburi care se văd la re ? Mă gîndesc Ia răspunderea
firipată pe grohotişul inierbat, Iar die cu peste 9 litri de lapte, mal distanţă de zeci de mile. Vulcanul acestor factori pentru soarta fie ­
mai jos urmează alte rămăşiţe de m ult ca de obicei. El a repetat ex­ serveşte in felul acesta ca un fa r cărui tînăr.
morene glaciale împădurite cu mo- perienţa. obţinînd acelaşi rezultat. natural pentru navigatori. — Eu cred că in munca de e-
lldiş. In jurul iezerului, din celelalte ducare pe care o desfăşoară u-
trei părţi, un buruieniş înalt format nele organizaţii de tineret mai
din plante de munte, urmat de un sînt goluri. Şi prin aceste goluri
desiş puternic de jepi, din care se se mai strecoară tin e ri ca acesta
ridică ict-colo cite un zimbru, se o- care acum plînce. Ce s-ar putea
glindesc în apa limpede a lacului. M U Z E U face pentru ca sâ nu mai asistăm
Spre nord. jepll se pierd intr-o pă­ la astfel de scene ?
dure închisă de molid, Iar spre vest, — Te gîndeştî, desigur la solu­
se ridică prăpăstloasa pantă a mun­ ţii. In general, ele s-ar putea fo r­
telui Şurtan. pe care mat descope­ mula. Dar aici este vorba de ca­
rim covoare înflorite de smlrdar şl UNELTE DACICE zuri aparte. Greutatea sugerării
tufărişuri ale anlnu/ui de munte. Ve­ unor soluţii tocmai în aceasta
constă. Dar p ă rin ţii, organizaţiile
getaţia din bazinul acestui Iezer este
de tineret, care cunosc bine fie ­
care „caz* în parte, ar putea găsi
Cu prilejul săpa­ metoda de îndreptare. A icî este
turilor arheologice vorba de a lucra cu tact, dc a fi
efectuate In M unţii elastic şl consecvent în modela­
Orăştiel, au fost rea tem peram entului, de a forma
descoperite un nu­
PESCARI DE PE LITORALUL măr mare de unelte şl chiar preşcolară aptitudini şi
la tin eri încă din perioada şcolară
dacice din perioa­
deprinderi care să-l ferească de
da Burebista-Dece* m ira ju l alcoolului. Si, după păre­
hal. Ele ilustrează rea mea, în această p rivin ţă cu
în u ltim ii ani, prefectura Tibo, gradul înalt de dez­ to ţii avem datoria să ne m o b ili­
situată fn apropierea imediată a voltare «ocial-eco- zăm.
capitalei Japoniei, a devenit o a- JAPONEZ AL PAC F noralcă a gtatulul GH. PAV E L
devârată Meccă pentru turişti. In dac,
tim pul verii, în zilele de dum ini­ La Sarraizegetusa
că, zeci de m ii de locuitori din To­ spate. Pe feţele acestor femei bâ- tor produse marine sînt foarte scă­ barcaţiuni proprii (pe care le închi­ (Grădiştea de M un­
kio se îndreaptă spre plajele Kud- trine se citeşte încordarea şi în g ri­ zute, şi chiar la un pescuit bogat, riază de la persoane mai înstări­ te), au fost scoase
ziukuriham a, Hota, Kaţuyama. Dar. jorarea. pescarii mai săraci reuşesc cu greu te) şi proprietari de vase relativ la Iveală unelte a-
de îndată ce se term ină sezonul, In unele locuri, vasele pot fi tra ­ să o scoată la capăt. înstăriţi care îşi închiriază vasele gricole; g r e b l e , CENTRALA
firm ele în -culori vii ale numeroa­ se la mal. Ele alunecă lin pe sânii M u lţi pescari de pe litoralul Tiba pescarilor săraci. c o a s e , brăzdare
selor bodegi şi bufete dispar şi. de lemn aşezate in calea lor. In ju ­ al Oceanului Pacific se avîntâ pe pentru fier de plug, TELEFONICA MOBILĂ
după forfota din tim pul ve riî, aşe­ rul lor, femeile formează un lanţ mare cu am barcaţiuni şubrede, fă ­ La Tiba se află un asemenea vas securi, un depozit
zările de pescari săraci, îm prăştia­ viu. îşi umplu coşurile cu peşte pe ră motor. Sînt aşa-num iţii ippond- — „K oy-m aru", cu un deplasament de sape, alături de La Munchen s-a în fiin ţa t o cen­
te ici-colo pe întregul lito ra l, ara­ care il răstoarnă Sn lăzile cumpără­ zuru — pescari care pescuiesc n u -1 de 29 tone. Echipajul lui se com­ rămăşiţe carboniza­ trală telefonică m obilă fără per­
tă sărăcăcioase şi mizere. Şi atunci to rilo r aşezate alături. Pe măsură mai cu undiţa. Ippondz.uru se duc pune din 25 de oameni. V enitul a- te de grîu, mazăre sonal, care se va deplasa prin car­
ies la Iveală m ulte aspecte, caic ce în ambarcaţiune rămîne tot mai cu barca într-un loc anume unde nual al proprietarului vasului este şi mei > u n e l t e tierele noi san cele suprasolicita­
scapă la prim a vedere turiştilor. puţin peşte, vocile lor aspre şi ră­ aruncă la suprafaţa apei momeala; de 25 milioane yeni (417.000 lei). pentru prelucrarea te şi prin interm ediul căreia se
Casa lui are mai multe camere,
Iată plaja Kudziukuriham a in ­ guşite devin mai domoale, se aud sardele m ârunţite. bucăţele mici de foarte curate şi luminoase, cu ro­ lem nulu i: fierăs­ vor putea stabili 1.600 de legă­
tr-o zi însorită. Fişia lată de nisip tot mai încet, ele se retrag. macrouri şa. M acrourile se reped gojini noi, cu televizor, aparat de traie, cuţitoaie, tes­ tu ri telefonice. Ea se prezintă ca
se întinde de-a lungul lito ra lu lu i Camionetele cum părătorilor se la această momeală şi atunci pes­ radio, telefon. In imediata ei apro­ le, dălţi, securi ,* o- un vagon lung de 10 m şi înalt
Oceanului Pacific pe o lungime de adună pe locul unde se descarcă carul nu are decît să arunce undi- piere să află o altă „casă* — în­ biecte pentru pre­ de 3 m, aşezat pe roţi. Ajungînd
lucrarea
fierului i
tunecoasă, goală, cu rogojini m ur­ ciocane, perfora­ la locul stabilit, centrala este a-
dare, cu acoperiş de paie. De tele­ toare, nituitoare, şezatâ pe piloni de fie r şi conec­
vizor sau telefon nici pomeneală. diferite tipuri de tată la reţeaua electrică. In caz
In ea nu există nici măcar tra d i­ cleşti, nicovale, ba- de defecţiune, reţeaua electrică
ţionalul „butudana" — altarul bu­ roase, fier brut ne­ poate fi înlocuită prin baterii de
dist. Stâpinul casei sade încovoiat prelucrat. mare voltaj. O instalaţie specia­
66 km. Dincolo de fişia de nisip peştele, cum părătorii se îngrămă­ ia. In cel mai bun caz poate p rin ­ şi, la lum ina slabă a unui beculeţ Uneltele din fo­ lă asigură în inte rio ru l vagonului
se văd pădurici rare de pini, p rin ­ desc în ju ru l lăzilor cu peşte, dis- de în felul acesta 400 leg de ma­ electric, meştereşte ceva la o pla­ tografie sînt doar o tem peratură constantă. în caz
tre trunchiurile strîmbe ale cărora cutînd intre ei. Toţi se aseamănă : crouri. Dar preţul de achiziţie pen­ să. Nu se vede nici o mobilă, doar citeva din cele e- de deranjament, semnalizatoare
se zăreşte aşezarea pescarilor: că­ poartă pantaloni uşori de doc alb tru 10 kg macrouri nu trece de într-un colţ se distinge tn sem iîntu­ xistente Ia Muzeul luminoase avertizează cea mai a-
suţe cenuşii cu acoperişuri de ţ i­ şi maiouri fără mîneci. au p riv iri 250 de yeni (100 yeni =*1,67 lei), şi neric o maşină de cusut veche. regional Deva. propiatâ centrală telefonică.
glă. Apele lito ra lu lu i sînt bogate vioaie şl pătrunzătoare. Se aduce de obicei, este m ult mai scăzut Stăpînul casei lucrează fără să-şi
In fel de fel de peşti, caracatiţe, o masă, o scîndurâ pe care se scrie Ippondzui u sînt cei mai săraci pes­ ridice capul şi fără să acorde vreo
6Coici, râcuşori şi alte vieţuitoare cu cretă, un clopoţel. Licitaţia în ­ cari. Uneori, ei nu realizează mai atenţie celor ce intră.
ale oceanului. La mal, apa este pu­ cepe pe loc... Nimeni nu mai acor­ m ult de 15.000 de yeni (cca. 250 lei) Este locuinţa unui m uncitor de
ţin adfncă. Poţi să înaintezi 100- dă nici o atenţie pescâriţclor. Şi pe lună. pe vasul „Koy-m aru". Cîştigul Iui Album de caricaturi
150 de m etri şî apa abia îţi ajunge ele, simţindu-se inutile, se dau tris ­ Ceva mai bună este situaţia pes­ lunar este de 20.000 yeni (334 lei),
pînă la briu... te la o parte. carilor care posedă o am barcaţiu­ sumă din care trebuie să trăiască
La amiază. In diferite puncte ale Brusc, totul se termină. Lăzile ne cu motor sau care se angajează toată fam ilia, compusă din şase
lito ra lu lu i încep să sc adune gru­ cu peşte se inraicâ pe camionetele pe vasele m arilor arm atori. In me­ persoane.
puri de localnici. Ei pl ivesc cu în­ cu trei roţi. Femeile st ring în tă­ die, ei ciştigă anual 200.000-300.000 M u lţi dintre aceşti pescari foar­ /* TJ
cordare în largul cenuşiu al ocea­ cere plasa .şi pornesc cu ea în d i­ yeni (3 500-5 000 lei). Dar şi aceasta te săraci lucrează la Hokkaido, un­
nului. In general sînt bâtrimi, băr­ recţia aşezării. In jur, totul se li­ reprezintă cu m ult mai puţin de­ de se angajează pe am barcaţiuni 1 ^ ~
baţi şi femei, îm brăcaţi simplu şi nişteşte şi parcă se întristează. Cu cît venitul m inim necesar şi, fireş­ mari In apele de pe lito ra lu l Tiba J >5
sumar. Deodată, vocile devin mai puţin înainte, oameni erau cuprinşi te, cu o asemenea sumă existenţa au apărut nave ale m arilor compa­ rs
însufleţite, mni puternice: la mal a de entuziasm, de o bucurie copilă­ fam iliei e*te foarte grea. nii, se practică acum pescuitul cu
apărut un vas pe care, după tonte rească la vederea abundenţei de Ziua de muncă a pescarului du­ traulele. De aceea, rezervele de jr==* • / A „ i
probabilităţile, îl aşteptau cu toţii peşte. Acum, privind camionetele rează, de regulă. 12 ore. Toţi pes­ peşte an început să scadă. ^ Q -T j ? 1' LKsSkQP
.şi care urmează să descarce peştii. care se îndepărtează, îşi dau parcă carii sînt membri ai cooperativei. Marea rămîne însă generoasă. r \
Ca la comandă, localnicii. în spe­ seama cit de mizerabil este rodul Dacă nu eşti cooperator. prnt tic nici Scoicile culese din nisip servesc la I w W r / L
cial femeile, apucă nişte coşuri muncii lor grele... nu poţi exista — nimeni nu-li cum­ prepararea unei ciorbe „misosîro"
mari îm pletite, cu care se reped Ciuda realitate pare un paradox: pără peştele. Cooperativa de des­ care revine foarte ieftin. In viaţa _ .1
spre ambarcaţiune, le umplu cu darurile m ării ocupă locul cel mai facere are sarcina să organizeze pescarilor există şi mici bucurii. La KP.
peşte şi apoi, două cîte două. le im portant în alim entaţia japonezi­ vînzarea mai avantajoasă a peşte­ sfîrşit de săptânună, ei se veselesc,
trag prin apă pinâ Ia mal pe o dis­ lor. dai oamenii care ie smulg na­ lui. Dar nu toţi profită de acest a- cîntă din instrumente tradiţionale.
tanţă cam de 150 m. .Toate acestea tu rii reprezintă pătura, cea maî pu­ vantaj. Din cooperativă fac parte In restul zilelor, viaţa lo r este însă
se petrec cu o geaba febrilă, parcă ţin îndestulată a populaţie). Pre­ tot felul de oameni: şi pescarii să­ grea şi tocmai aceste aspecte tu ris­
o fiin ţă nevăzută le-ar mina din ţu rile de achiziţie a peştelui şi al­ raci ippondzuru, şi pescari fără am­ tul nu Ie sesizează. A V E N TU R ILE L U I M A X (Din „Pnrse Sera*)