Page 10 - Drumul_socialismului_1967_02

\

PAGINA A 2-A n
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3761

In posesia Direcţiei generale delegaţie de istorici şl arhi­
Din istoria străbuni a pămlntului hunedorean a Arhivelor statului au Intrat vist! din tara noastră, în urma C Â R T I N O I
numeroase documente de va­ investigărilor făcute in fondu­
loare. Astfel, fondul Direcţiei rile arhlvlstice vieneze, a de­
A
tul-program. „Manifestul Parti­
1784. Atacul asupra Devei — s-a îmbogăţit, printre altele, cu de documente, cronici $i hărţi In Editura dului Comunist" şl cuprinde In Editura
generole a Arhivelor statului
pistat aproape 76000 de pagini
cele trei lucrări ale Iul Marx.
o serie de telegrame trimise de
pînă în secolul al XX-lea. O
secolul al XlX-lea: „Luptele
Mihall Kogălniceanu prefectu­ inedite din secolul al XflI-lea Politică privitoare la istoria Franţei în Tehnică
de clasă în Franţa", .Optspre­
important al răscoalei lui de Iaşi în legătură cu des­ parte din acest material — mi­ K. Marx — E. Engels, zece Brumar al lui Ludovic Bo- Dănilă Viorica :
făşurarea războiului din 1377—
crofilmat sau xerografiat — a
naparte" sl „Războiul civil din
î 878 O parte din arhiva gene­
■noastre Studiind
ralului Magheru, şi intrat. în posesia arhivelor OPERE ALESE voi. I Franţa", „Contribuţii la critica ENGLEZA PENTRU INGINERI
economiei politice*. „Muncă sa­
738 p. — 30 lei
minelor la plata
conducerea
populare (II) salariilor. cuprinzînd da­ VALOROASE Turcia, o din importante lucrări ale lui Marx preţ, profit", lucrarea Iul Engels 5/ TEHNICIENI
arhivele
lariată şi capital",
.Salariul,
Culegerea cuprinde cele mai
altă
referitoare
te
In ceea ce priveşte răscula­
lo­
„Contribuţii la problema
ţii prinşi după atacul asupra
condusă
adus
cetători o
Devei, care au scăpat încă vii la răscoala popu­ delegaţie de cer­ şi Engels, care pun în lumină cuinţelor", documente ale In­ (512 pag. — 114 fig. — 23 lei)
lară
colo Uri părţi constitutive ale
scrise
de
I,
ternaţionalei
In afară de ţăranii Iobagi forme de exploatare feudală — de judecata nobilimii comita­ de Tudor Vla- citeya mii r!e Marx, precum şi alte Impor­ Cartea este alcătuită din lec­
de pe domeniile nobiliare din a fiscului austriac şi a nobili­ tului, documentele relatează că dimirescu şi la DOCUMENTE cadre de micro­ tante lucrări ale întemeietori­ ţii, cu textul de bază din di­
comitatul Hunedoarei, de lu­ lor locali — minerii suportau el zăceau în închisoarea fortă- film, după ma­ lor marxismului. ferite domenii ale ştiinţei şl
crătorii de la minele de anr o a treia formă de exploatare retei Devei, măcinaţi de boli revoluţia din tehnicii (matematică, fizică, chi­
din Săcărîmb, CerteJ si Hondol. care decurgea din noile relaţii şl de murdărie, jefuiţi de bani, 1848, scrisorile IN ARHIVELE nuscrisele unor mie, mecanică, electrotehnică,
la atacul Devei din 7 noiem­ de producţie capitaliste în lor- despuiaţi de îmbrăcăminte si sale din tim­ istorici şi cro­ V. I. Lenin : construcţii de maşini, metalur­
brie, au luat parte si militarii. mare. Acestea din urmă se tra­ lipsiţi de alimente, Incit mu­ pul exilului, me­ nici, care con­ gie, automatică etc.), astfel a­
Participarea unor militari ai duceau in viata minerilor prin: reau pe capete în închisoare, ţin informaţii OPERE COMPLETE voi. 42 lese, Incit să permită Introdu­
armatei statului habsburgic şi 1. Condiţiile grele de muncă împotriva lor, nobilii comita­ morii adresate STATULUI cerea gradată a noţiunilor gra­
fraternizarea acestora cu răs­ în mine (unelte primitive, lipsa tului au cerut instituirea pro­ sultanului, au preţioase asu­ maticale, lexicale sl fonetice
Volumul cuprinde scrierile
culaţii. sînt confirmate dio a- mijloacelor de protecţie, gaze cesului de drept statal cuci fost repartizate pra Moldovei şi lui V. I. Lenîn din perioada necesare însuşirii corecte şi în
«împotriva acestora, trebuie să
celeaşl documente amintite ce toxice, explozii ş a ). se acţioneze ca şi împotriva serviciului regional Oltenia al Ţării Româneşti din secolele noiembrie 1920— martie 1921. timp minim a limbii engleze.
relatează despre deţinutul Mun- 2. Situaţia sanitară, în gene­ unui duşman mai periculos de- arhivelor, pentru a întregi co­ XV—XIX. Printre acestea se Intr-o serie de cuvîntări, ra­ Pe lingă noţiunile de tehnică
celean Mihai, care, fiind mili­ ral, era deplorabilă, iar asisten­ cit un duşman dinafara impe­ lecţia existentă. Au fost reali­ află şi tratatul dc muzică al lui poarte şi intervenţii incluse ln generală, lucrarea Include şl
tar (militem), făcea parte din ta medicală era ca si Inexisten­ Dimitrie Cantemir. volum, Lenin elaborează prin­ expresiile uzuale necesare unei
mulţimea răsculaţilor ce au nă­ tă ori foarte costisitoare. riului". zate microfilme $1 fotocopii Aceste mărturii preţioase î$l cipiile călăuzitoare ale politi­ conversaţii pentru a ajuta spe­
Deoarece arestaţii nu mai în­
vălit în 7 noiembrie în oraşul 3. Munca în mine era foarte căpeau în îrichisoarea cetăţii după corespondenţa întreţinută vor lua locul în depozite, ală­ cii de coexistenţă paşnică a cialiştilor să poată folosi limba
Deva şl. după înfrîngerea aces­ slab plătită. Aceasta este cau­ Devei, guvernatorul Transilva­ de Omcr Paşa cu soţia sa Ana turi de alte lucrări, iar cele mai statelor cu orînduiri sociale
tora, a fost prins pe locul luptei za pentru care minerii de pe niei, Samuicl von Brukenthal, Simonis, originară din ţara importante vor fi scoase din a­ diferite, subliniază rolul deter­
de la Deva. $i pentru el se ce­ domeniul fiscal al Zlatnel, ca dispune ca deţinuţii s$ fie mu­ nonimat de cercetători din di­ minant pe care trebuie să-l ca­
rea aplicarea pedepsei cu si cei din părţile Hunedoarei, taţi, sub pază sigură, jta Hune­ noastră, care, pe Ungă amănun­ ferite sectoare de activitate, pete problemele construcţiei
moartea.^ aveau un salariu mic, îneît abia doara şi Orăştie. te de ordin personal, conţine şi care 'le studiază. rezultotnl economice în activitatea parti­
Participarea minerilor la di­ puteau să trăiască cu familiile De altfel, autorităţile comita­ referiri la situaţia politică a dului comunist şi a întregului
feritele acţiuni întreprinse în lor. vremii. muncii lor consemnîndu-1 în popor. In „Teze cu privire la
cadrul răscoalei populare con­ 4. Scumpetea mijloacelor de tului Hunedoarei, cu reşedinţa lucrări sau articole. marxismului — lilozofia. econo­
în Deva, cereau insistent
ca
duse de Horea, Cloşca şl Cri- trai. tuturor deţinuţilor, indiferent Alte documente importante mia politică si socialismul. propaganda pe linie de pro­
şan, cum a fost atacul asupra La cele arătate se mai adău­ de gravitatea culpabilităţii, să provin din arhive străine. O (Agerpres) Volumul începe cu documen- ducţie”, ca şl in alte scrieri,
Devei, este cit se poate de ex­ gau abuzurile săvîrşite de au­ li se aplice pedeapsa capitală.
plicabilă. In afară de cele două torităţile montanistice si de
Nobilimea comitatului cerea
prin nenumărate adrese, luarea DOUA NOI MEDICAMENTE
de măsuri severe pentru secu­ PENTRU TRATAMENTUL
s ... / ritatea poziţiei sale de clasă.
Printre acestea menţionăm LEUCEMIEI
I I P * .- ■+■
trimiterea de ajutor militar din
Institutul american de cer­
părţile Banatului, Timişoarei, cetări oncologice „Sloan Ket-
tunuri de la Alba Iulie, armată lering" a anunţat în raportul
pentru paza oraşelor Deva; Hu­ său anual descoperirea a două
nedoara şi Haţeg. Documentele STUDIOU DE TELEVIZIUNE posibilă, deoarece acestea tre­ noi medicamente cu rezultate
precizează că în districtul Jliei. DE „BUZUNAR" buie să se limiteze la anumite favorabile in tratamentul leu-
ia Brănişca şi Şoimuş, se aflau semne sau litere, pot fi acum cemiei. Primul, denumit „ARA-
principalele centre ale răscu­ NEW YORK. — Socielatea transmise cu cea mai mare FC", a provocat înlăturarea
laţilor. „Westinghouse Electric" a pus exactitate. Pentru deservirea simplomelor bolii la cobai şi
Actele timpului relatează şi la punct un studio de televi­ oparatuldi nu este necesară şi-a dovedit eficacitatea în tra­
urmări economice. In iarna ziune de „buzunar", care va folosirea unui personal special tarea unor forme de leucemie engleză în contact direct cu
care a urmat atacului asupra putea fi folosit îndeosebi în do­ calificat. umană in fază iniţială care re­ specialiştii care vorbesc aceas­
Devei, s-a constatat o lipsă a­ meniul Snvâtâmintului. Noua zistaseră la alte tratamente tă limbă.
cută de alimente, la tîrgurile Instalaţie, prezentata la New PLANETA JUPITER DEGAJA Cel de-al doilea, „daunomîci- Cortea este utilă tuturor In­
săptămînole ale oraşului, Incit York, poate fi deservită de un na", este un antibiotic şi a fost
oficialităţile au fost nevoite să singur operator şi nu necesită cu­ ÎN FIECARE SECUNDA folosit in 31 de cazuri de leu­ ginerilor din producţie, insti­
tute de proiectare, cercetare
Facsimil privind atacul din 1784 asupra Devei. reglementeze situaţia prin In­ noştinţe deosebite în domeniul O URIAŞA CANTITATE cemie infantilă, doî din paci­ si învălăraînt superior, tehni­
troducerea preţurilor maximale electronicii, fotografiei sau te­ DE ENERGIE enţi au fost complet vindecaţi, cienilor şi studenţilor institute­
la produsele alimentare, „alt­ leviziunii pentru a prezenta o la alţi 18 înregistrîndu-se „vi­ lor tehnice.
fel nobilimea refugiată la Deva NEW YORK. - Prof. dr. Ra- zibile progrese".
Jat în Incinta stadionului „Da­ si armata încarteruită aici, vor emisiune la nivelul celor rea­ mon Smoluchowski, de la Uni­ Raportul subliniază, însă, că Mili\eseu Ch. şa. :
cia", ud patinoar, unde a (ost (i lipsite de cele necesare tra­ lizate de studiourile obişnuite. versitatea Pinceton, a declarat, numai după o anumită perioa­
organizat un reuşit concurs. La iului". Cauza acestor stări de in cadrul Congresului anual al dă de utilizare vor putea fi V. 1. Lenin manifestă o preo­
întreceri au participat 28 de lucruri nu trebuie căutată decit Asociaţiei americane de fizică, trase concluzii valabile in le­ cupare constanta pentru stimu­ MONTAREA ECHIPAMENTU­
tineri, unii dintre ei demon­ în tulburările provocate de răs­ APARAT CARE POATE că planeta Jupiter degajă în gătură cu valoarea curativă larea spiritului de iniţiativă al
strând reale calităţi. coală şi atacarea oraşului şi a TRANSMITE ORICE fiecare secundă o energie ega­ reală a . celor două preparate. oamenilor muncii. In articolul LUI TERMOMECANIC
VALENTIN BERCEA cetăţii Devei MANUSCRIS EXACT lă cu cea eliberată de 50030 AL J04-LEA ELEMENT „Criza din partid", în broşura
corespondent Atacul asupra Devei, prin de bombe atomice de tipul ce­ „încă o dată despre sindicate, (498 pag. — 295 fig. — 130
proporţiile sale, prin partici­ CONFORM ORIGINALULUI lor lansate la Hiroshima în despre momentul actual şl des­
parea minerilor alături de ţăra- 1945. Această cantitate este fie Savanţii sovietici au stabilit tabele — 26 lei)
„nij iobagi din Zarand si de pe BONN. — Noul aparat denu­ trei ori .mai marc decît cea pe că cel de-al 104-lea element, pre greşelile tovarăşilor Troţki Lucrarea cuprinde noţiunile
-Mureş, prin cazurile do frater­ mit „Electrowriter" - pus la care “‘planeta o primeşte din descoperit în 19G4*_de un grup şi Bubarin." .şi în alte lucrări
Mureşul Deva se nizare a militarilor, prin urmă­ punct în R.RG., retransmite-- partea Soarelui. Punindu-şl'în­ do- fizicieni condus de Glieor- din acest voiam, sînt funda­ de bază necesare! principalelor
rile pe care le-a avui, contri­ orice manuscris exact conform trebarea de unde poate pro­ gliî Flerov,’membru corespon­ mentale formele si metodele echipamente termomecanice.
In cele cinci părţi ale lucră­
antrenează intens buie, ca şi celelalte acţiuni ale originalului. Tot ceea ce este veni această energie, Smolu­ dent al Academiei de Ştiinţe a de muncă ale partidului în con­ rii sînt prezentate metodele da
răsculaţilor, la determinarea ca­
scris cu mina, apare fidel pe
U.R.SS., are o durată de viaţă
racterului popular al răscoalei aparatul dc transmisie şi în a­ chowski a declarat că planeta de 0,3 sec. diţiile construirii socialismului. organizare a lucrărilor de mon­
Jupiter ar trebui să posede de
B o x O scurtă discuţie cu antre­ din 1784—1785 El se încadrea­ celaşi raomenl pe hîrtia apara­ 100.000 ori mai multă mate­ taj ol echipamentului termo-
norul Lenghel ne-a pus la cu­ ză în lungul sir de lupte ale tului de recepţie, indiferent rie radioactivă decît Pămîntul. Au pulul fi înregistraţi 11 mecanic, utilajele şi dispoziti­
rent In legătură cu pregătirile atomi ai elementului 104 Pro­ Ceorg Klaus : vele folosite, montarea insta­
In sala de sport din Lupcnl poporului român pentru desfiin­ dacă aparatele sint situate la ceea ce, după părerea sa. este prietăţile sale chimice diferă
a avut loc faza pe oraşul Pe­ pe care le face formaţia Mu­ ţarea orînduirilor bazate pe numai cîtiva metri unul de al­ puţin probobil. In aceste ron- considerabil dc cele ale ailor laţiilor de cazane de abur sl
tratare a apei dc alimentare,
troşani a campionatului de box reşul Deva în vederea reluării exploatare, pentru libertate tul sau pe continente diferi­ dilii, el consideră că s-ar putea CIBERNETICA 5/ SOCIETATEA montarea maşinilor termice
rezervat Juniorilor de catego­ campionatului de fotbal. Pînă naţională şî progres social. te. Semnături, simboluri, for­ elemente transuranice, care (turbine cu abur, turbine cu
ria I şi a Il-a. Deşi nu s-au pre­ acum, lotul de jucători format mule şl schite, a căror retran­ da o explicaţie pornindu-se de sînt analogi chimici ai hafniu-
zentat puglliştii de la toate ca­ din Adaro, Hangan, Matei. Prof. TRAIAN IÎÂLAN smisie prin alte sisteme nu este la o nouă teorie a gravitaţiei. lui. Lucrarea tratează perspecti­ gaze, motoare Diesel, genera*
toare) şi montarea echipamen­
tegoriile, cele 9 întîlnlrl au Zamsa, Molnar, Costanda, Mu- vele aplicării ciberneticii în telor termomecanice anexe
File,
Csergo,
reşan,
Onea,
fost mult aplaudate de specta­ Scumpie, Belea, Ambruş $1 noii ştiinţele sociale şi în practica (conducte, pompe, ventilatoa­
tori. O notă proastă pentru ar­ social-politică Sînt abordate re şi exhaustoare, gospodăria
bitri, care au urcat în ring Îm­ promovaţi de la juniori — Sîrbu, probleme privind: intercondi- de combustibil etc.).
Hoîdu $1 Rdman, a făcut 12 an­
brăcat! în haine de stradă şl tionarea proceselor sociale, Se adresează inginerilor si
s-au dovedit nepregătiţi In trenamente. Dorinţa tuturor ju­ conducerea societăţii socialiste, tehnicienilor care se ocupă eu
conducerea partidelor. Printre cătorilor este aceea ca în re­ montarea echipamentelor ter­
aceştia, se numără arbitrii Pa- tur să aibă o comportare $i mal planificarea, conducerea unor momecanice din centralele ter­
bună.
vel loan, Pancu Gheorghe şl ramuri dc producţie, teoria cu­ moelectrice si din întreprinde­
Mîndru Eugen. Mai rău este însă faptul că noaşterii, conştiinţa socială ele rile industriale.
la ora actuală echipa nu are
portar, Iar condiţiile de pre­
Bogat program gătire nu sînt asigurate. Nici
pînă acum conducerea asocia­
ţiei nu a pus la punct bala din 3 ră a Ligiei Macovei ; 19.50
precompetiţional incinta stadionului. Seară dc operă : fragmente din
opera „Carmen" de Bizet; 21.05
GH. ŞENDREANU Meridiane — agendă culturală;
Echipa de fotbal Minerul Lu- corespondent 23,52 Revisla melodiilor de mu­
peni, care activează în catego­ FEBRUARIE 1967 zică uşoară.
ria B, seria a 11-a a stabilit un
bogat program precompetiţional
pentru a se prezenta cit mat Hochei BULETINE DE ŞTIRI ŞI RA­
bine în returul campionatu­ DIOJURNALE: 5,00; 6,00; 7,00;
lui. Această formaţie va susţi­ 10,00; 12,00; 14.00; 16,00;
ne meciuri de verificare cu e­ pe gheată PROGRAMUL I : 6.15 Aciua- 18,00; 20.00; 22.00; 23,52 (pro­
chipele Minerul Vulcan. A. S. litalca agrară; 7,15 Valsul „Va­ gramul l| ; 7.30 ; 9,00 ; 13,00 ;
Cugir, Aurul Zlalna, Electro- Consiliul raional U.OF.S. lurile Dunării" de Ivanovîci ; 15.00; 17,00; 19.00; 2100;
putere Craiova şl altele. Pri­ Sebeş a organizat etapa pe oraş 8.25 Moment poetic Interpretat 23,00 ; 0,57 Iprograrnul II).
mul meci de verificare va avea la hochei pe gheată, contind de Silvia Popovici ; 9,30 Sfatul
loc în ziua de 5 februarie vla pentru campionatul şcolilor ge­ medicului : Pregătirea gravidei
Vulcan. nerale. In urma unor întreceri pentru naştere; 10,15 De la
ION CIORTEA foarte disputate, campioană pe frunză, la marile ansambluri f i l l i j u n e
corespondent oraşul Sebeş a devenit echipa folclorice; 11,20 Coordonate
şcolii generale nr. 0, antrena­ culturale. Luna cărţii Ia sale ;
Concurs de p a tin a j tă de profesorul Morarlu Şte- 12,10 Selecţiuni din opereta „Li­ 18,00 Pentru tei mici — Ala
fon liacul" de Johann Straiiss ; Bala; 18,30 Pentru tineretul
12.30 „Ţară bogată-n
frimju-
Prin grija Consiliului raio­ PETRU BESOIU Recunoaşteţi aceste blocuri? Ele au fost înălţate de curînd pe ruinile vechilor cocioabe din Vulcan. ^ţi" — emisiune de cîntece ; şcolar : Şcoli şi tradiţii : Cen­
nal U.G.F.S, Orâştle, s-a amena- corespondent Foto: V. ONOIU tenarul Liceului „Mihai Vitea-
15,00 Solişti şl orchestre de '/u* din Bucureşti; 18,50 Pu­
muzică populară din diferite blicitate; 18,58 Ora exactă;
regiuni ale ţării ; 16.15 Melo­ 19.00 Telejurnalul de seaVă ;
dii de Camelia Dăscălescu şl 19,20 Buletinul circulaţiei ru­
cum trebuie să plăteas­
Hunedoara, colegii au în­
şoara, Oraviţa şi de aici,
„cea de apoi", ci o tri­
SE că I să. In numai o sâptâmî- ceput s-o căineze: „Tă- bunalului din Hunedoa­ şi au intrat. Cind au vă­ dloul tinărulul Interpret: vio­ tiere; 19,30 Drag mi-i cînful
stat. Acolo ,au forţat uşa
Sergiu Malagamba ; 16.50 Stu-
printr-un salt spectacu­
muzică
românesc. Solişti de
los, a luat calea întoar­
zut cîţi porci tăiaţi alir-
râbuţă, Târăbuţă... Ce-ai
ra.
loncelistul Dumitru
Moţatu ;
populară în premieră la Tele­
nau în cîrlige nu s-au
făcut, scumpă Anuţâ?!"...
17.40 Muzica şi tcalrul ; 18.03
nâ, a ajuns cu bine îna­
Recordul
Simplu.
Ce-a făcut?
poi la Teiuş.
Comisia
o dată:
Avonpremieră; 21,15 Campio­
simpozion : Diversliicarea pro­
care a cronometrat ten­ Ge s t i o n a materiale­ . ce mai pulul sâ nu mai exclame ln jurul globului ; 18,40 Radio- viziune; 20,00 Săptămîna ; 21,00
natul european de patinaj ar­
le provenite din demo­
— Mâi, ce mai por­
tativa lui Spaniol a fost lări. Cum acestea erau M cine! ducţiei şi imperativul utilitate tistic — Dansuri perechi (Trans­
mătoare tot aşa şi astfel lui Spaniol foarte mulţumită, atri- materiale vechi, folosite socială ; 19,00 O melodie pe a­ misie de la f.iubliana ; 23.30
a început să fie cunos­ buindu-i titlul de re­ o dată, ea s-a gîndit că Şi-au revenit însă re­ dresa dumneavoastră ; i0,30 Telejurnalul de noapte, 33.45
„Fîntina“ cut. Gestiunea ? Aş. un cordman. Câcw în numai nimeni n-o să le ţină so­ porcine!..." pede Şi nici mai mult, Melodia zilei : „Dragoste" <le InchiHr'rP,-» emisiunii.
moft! A lăsat cînd a Nu. nu-i un record o saplâmînâ, i se dre­ coteala. „Ce-ar fi sâ mai nici mai puţin, au în­ George Grigoriu ; 21,05 Aten­
vrut pe altcineva să vîn- la săritura în înălţime şi saseră şapte procese de vlnd din ele?" — şi-a zis hăţat cinci porci, i-au a- ţiune. părinţi ! „Tinereţe, ele­
de la Romos dâ în locul lui. N-a mai nici la cea cu prăjina. E contravenţie la călători­ în gînd. Şi de la gînd la De cile ori au- trecui şezal pe-o sanie şi gala ganţă, bun gust..."; 22.55 Ciu­
de plecare. Dar .
ţinut nici evidenţa măr­ un record de câlâto'rii ile pe calea ferată. faptă, n-a făcut nici mă­ la c or ul Conservatorului
furilor intrate şi ieşite frauduloase pe calea fe­ Pe măsura acestui re­ cu trenul prin dreptul Acest „dar" Ie-a fost „Gheorghe Dlma" din Cluj; diri­
ln comuna Romos e- din magazin, Ce, asta car un pas. Ş-a înţeles îngrâşâtoriei de porci a fatal. Paznicii de la
xistâ o cooperativi rle era o treabă care s-o fa­ rată. cord. au fost şi „recom­ cu Nicoară loan, angajai G.A.S. din Orăştie, Mun- G A S. nu dormeau Toi jor Darlu Pop; 23.10 Cîntcail
consum. Veţi zice ci că el? Avea altele, mai Spaniol Gheorghe, din pensele": 553 lei despă­ la cooperativa meşteşu­ teanu Alexandru, Fedor aiît de repede le-au pus amintirilor — muzică uşoară. HfcNTRL) 24 OK*
asta nu-i o noutate. De­ importante. Să toarne în Teiuş, raionul Alba. s-a gubiri civile şi... 115 zile gărească „Drum nou" şi Carol şi Varga Ferdi- mina în ceafă şi i-au tri­ PROGRAMUL II: 8.30 „Pe
sigur, cooperative de păhărel şi sâ-1 dea pe pregătit mult timp pen­ închisoare contravenţio­ afacerea a fost ca şi în­ nand, exclamau: mis tocmai la., tribunal. Mureş şi pe Tîrnave" — emi­
consum există în toate git. Că de, o „fînlînă" tru acest record. Cind nală. După un astfel de — Mâi, ce mai porci­ Tribunalul a fosl şi el siune de îolclor; 10,05 Teatru Vreme umedă cu cerul mai
comunele. Da, dar numai greu se umple. s-a simţit în plenitudi­ record, odihna se impu­ cheiată. Ii dădea aces­ ne!.., Mă., ce mai porci­ radiofonic : .Poveste din Ir- mult noros. Vor cădea preci­
la Romos este gestionar nea forţelor sale, a pur­ nea absolut necesară tuia rliferîle materiale, ne!... darnic. Fiecare dinlre cei kutslc" de A. Arbuzov ; 12,00 pitaţii sub formă de ploaie şi
Fintinâ Nicolae. De asta Ce) mai cunoscut a de­ ces la obţinerea lui. Star­ iar el, binevoitor, le vin­ Tot exclamîncl aşa. li trei hoţi a primit cile Corul Liceului .Mihai Emincs- ninsoare. Vint moderat din
vă asigur. Şi aflînd el venit Fînlînă Nicolae tul l-a luat din gara Te­ dea. Dar fapta necinsti- s-a făcut poftă de-o frip­ trei ani şi şase luni de cu1' din Bucureşti ; 12,30 Scloc- vest şi nord-vest. Temperatura
câ-î unic în lume, a vi ul cind a venit controlul fi­ iuş. Pînă la Simeria, tre­ închisoare. ţiuni din „Estrada duminicală". staţionară: ziua va fi cuprinsă
să se facă cunoscut nanciar I-au fost găsite cuse deja primul puncl Târăbuţă, lâ a fost descoperită In tură la grătar, cu mujdei Porcinele sînt scumpe Autograf muzical: Lucky Ma- intre +1 şi -f 5 grade iar noap-
şi alte condimente. Por­
Cum? mărfuri lipsă in valoare de control şi primul pro- vreme. Bilanţul: 3.589 cinele erau însă închise, cind vrei sâ Ic iei pe rlnescu ; 13,15 Busuioc, îlo.ire (ea între —1 şj —5 grade.
de 14.900 de lei. Atunci
Mai întîi a luai un pă­ l-au cunoscut ce poate şi ces-verbal de contraven­ de lei furaţi din avutul păzite. Cum sâ facă? ‘ poarta din dos! cătată — program de melodii
In
ţie fusese întocmit.
hărel. a turnat în el ra­ sătenii şi Uniunea raio­ aceeaşi zi, între Deva şî Tărâbută... obştesc S-ău sfătuit ei, au plă­ populare; 15,30 Ineluş-învîrte-
chiu şi l-a dat pe gîl. Ilia, a trecut cu succes Acum, ingenioşii în­ nuit şi au pornit la Rubrică redactată dc cuş (emisiune pentru cei micii; PENTRU URMĂTOARELE
A plescăit din limbi a nală a cooperativelor de „treabă". Au făcut ee-au GH. PAVEI, 16.30 Ecouri din îilme ; 17,30
plăcere,, apoi şi-a turnat consuni din Orăştie. Ne­ pe la cel de-a) doilea... Cînd organele de mili­ treprinzători de afaceri făcut şi au pătruns pe o cu sprijinul colaborato­ Cinlăreţul plaiurilor noastre ; 2 2ILE
altul. Azi aşa, mîine aşa. glijenţa însă costă. A proces-verbal. Apoi a ţie au venit la Târăbuţă pe socoteala statului aş­ poartă dosnică pînă la a­ rilor şi corespondenţilor 17.40 Carne! plastic: Raportul
luna asta aşa, luna ur­ băut el Fintinâ, dar a- trecut prin Arad, Timi­ Ana, gestionara la T.G.O teaptă judecata. Dar nu batorul gospodăriei de voluntar*. dintre imaginea plastică şl Ima­ Vreme favorabilă precipita­
ginea filmului: Pictorul Lucian ţiilor locale şi temperatura sta­
Grigorescu ; Expoziţia de pîclu- ţionară.